Industria tutunului la masa deciziilor Guvernului: cum Philip Morris încearcă să deschidă piața pentru un produs interzis în R. Moldova
Pliculețele cu nicotină au fost interzise în R. Moldova începând cu 24 iunie 2026. Cu doar câteva săptămâni înainte ca interdicția să intre în vigoare, gigantul din industria tutunului „Philip Morris” a lansat produsul pe piață și a prezentat legislația în propria manieră, susținând că ar fi permisă comercializarea acestora până în iunie 2027.
Deși autoritățile au precizat că pliculețele cu nicotină nu sunt autorizate pentru plasare pe piață, ZdG a constatat în luna iulie că produsele continuă să fie vândute în magazinele companiei, fiind accesibile liber oricărui consumator de nicotină din țară.
Totodată, în timp ce ANSP susține că „nu există niciun fel de argument de ordin juridic pentru a comercializa pliculețe cu nicotină în R. Moldova”, compania încearcă să obțină pe „cale legală” reglementarea produselor sale prin modificări legislative și fiscale, participând la elaborarea politicilor publice privind controlul tutunului, deși legea interzice autorităților să accepte o astfel de implicare.
Documentele analizate de ZdG arată că unele dintre propunerile formulate de industria tutunului au fost respinse, altele însă au fost acceptate de autorități în ultimii ani.
Ce sunt pliculețele cu nicotină?
Pliculețele cu nicotină sunt mici „pungi” care conțin nicotină. Acestea nu se fumează și nu produc fum, însă eliberează nicotină, care este absorbită direct în organism prin mucoasa bucală.
Industria tutunului promovează adesea aceste produse drept alternative „mai puțin nocive”, deoarece nu conțin tutun și nu implică arderea acestuia. Totuși, deși utilizatorii nu sunt expuși la fumul de țigară, pliculețele oricum conțin nicotină – o substanță care provoacă dependență și care are efecte negative asupra sănătății.
În R. Moldova, pliculețele cu nicotină nu au fost niciodată reglementate și nici măcar menționate în legislație. Totuși, odată cu noile modificări legislative privind controlul tutunului, care au intrat în vigoare la 24 iunie 2026, pliculețele cu nicotină au fost incluse pentru prima dată expres în lege, fiind interzisă comercializarea lor în R. Moldova.
„Se interzice plasarea pe piață a următoarelor produse din tutun care nu arde: tutun pentru uz oral, tutun pentru mestecat și tutun pentru uz nazal, precum și a următoarelor produse conexe: pliculețe cu nicotină”, se arată în art. 30 alin. (1) din Legea privind controlul tutunului nr. 278/2007 (republicată repetat în temeiul art. VII alin. (3) lit. a) din Legea nr. 125/2025 pentru modificarea unor acte normative (controlul tutunului) – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr. 329–332, art. 380), intrat în vigoare pe 24 iunie 2026.
Philip Morris are propriile legi?
Cu mai puțin de o lună înaintea interzicerii pliculețelor cu nicotină, pe 26 mai 2026, directoarea gigantului „Philip Morris”, sediul din R. Moldova, Elena Naumenco, anunța într-un interviu care a apărut pe mai multe platforme media extinderea portofoliului de „produse fără fum” pe piața R. Moldova, promovând pliculețele cu nicotină.
În cadrul interviului, Naumenco a declarat că aceste produse sunt „lansate și comercializate în strictă conformitate cu cadrul legal aplicat în prezent în R. Moldova”, adăugând că legislația în vigoare „permite comercializarea pliculețelor cu nicotină până în iunie 2027”.
La scurt timp, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a reacționat, precizând că declarațiile Elenei Naumenco „denaturează realitatea și nu corespund cadrului legal”. ANSP a explicat că produsul dat este interzis și că „nicio marcă comercială de pliculețe cu nicotină nu a fost autorizată pentru plasare pe piață”, iar orice produs din tutun sau conex trebuie să fie notificat la ANSP cu 90 de zile înainte de a fi plasat.
În pofida acestor lucruri, la doar o zi după publicarea interviului cu directoarea companiei „Philip Morris” Moldova, un mesaj promoțional a fost transmis persoanelor înregistrate ca utilizatori ai produselor „IQOS” (un alt brand creat de Philip Morris ce implică tehnologia tutunului încălzit, n.r.), în care se anunța lansarea oficială a pliculețelor cu nicotină pe piața R. Moldova.
„Peste un an de zile deja nu vor mai fi”
Chiar dacă lansarea a avut loc înainte de a intra în vigoare noile reglementări, pliculețele cu nicotină nu puteau fi comercializate nici în versiunea precedentă a legislației, pentru că nu existau cerințe față de produs, precum „cerințe de etichetare și aplicare a avertismentelor de sănătate”, a explicat ANSP.
Totuși, chiar și pe 7 iulie 2026, la circa două săptămâni de la intrarea în vigoare a interdicției, ZdG a reușit să achiziționeze pliculețe cu nicotină în unul din magazinele de brand retail „IQOS” care aparțin companiei „Philip Morris”.
În punctele de vânzare sunt disponibile trei variante de pliculețe de marca „ZYN”, diferențiate prin aromă. Fiecare pliculeț conține 1,5 mg de nicotină, în condițiile în care, la momentul lansării produsului, legislația permitea un conținut de cel mult 2 mg per unitate. De regulă, un pliculeț cu nicotină are un conținut minim de 3 mg de nicotină. Noul produs a fost lansat de Philip Morris la mijlocul anului 2025.
La procurarea produsului, vânzătoarea a solicitat prezentarea unui act de identitate pentru confirmarea vârstei cumpărătorului. Ulterior, aceasta a deschis o cutie care nu era expusă la vedere și a prezentat cele trei tipuri de pliculețe disponibile. Întrebată dacă e posibil de făcut poze, aceasta a declarat că nu se permite, fără a putea oferi o explicație.
Vânzătoarea a menționat că „este ceva nou în portofoliul nostru, ca persoanele care utilizează IQOS să aibă din ce alege.” De asemenea, a precizat că acestea vor fi comercializate doar „un an de zile”, după care „nu vor mai fi”. Un pachet de pliculețe cu nicotină costă 60 de lei, iar pe ambalaj este menționat că produsul este „destinat comercializării pe teritoriul Republicii Moldova”.
Totodată, brandul „ZYN”, deținut de Philip Morris, a lansat o pagină web dedicată consumatorilor de nicotină din R. Moldova. Pe aceasta sunt indicate punctele de comercializare a produselor: 10 magazine în Chișinău și câte unul în Orhei, Ungheni, Bălți și Comrat.
Deși legislația (Legea privind controlul tutunului, art. 27 alin. (5)) interzice mesajele care induc „în eroare sau creează o impresie eronată despre caracteristicile produselor din tutun și ale produselor conexe și despre impactul acestora asupra sănătății”, în mesajul în care s-a anunțat lansarea, compania a evidențiat mai multe presupuse „avantaje” ale noului produs.
„Un mod diferit de a consuma nicotină, fără miros persistent și disconfort pentru cei din jur”, se arată în mesajul transmis consumatorilor IQOS.
„Noi avem confirmare de la ANSP că putem să vindem”
La câteva săptămâni după vizita ZdG la unul dintre magazinele IQOS, jurnaliștii de la Jurnal TV au efectuat o vizită cu același scop. Filmată cu o cameră ascunsă și întrebată despre legalitatea comercializării unor astfel de produse în R. Moldova, vânzătoarea a recunoscut că acestea sunt ilegale, dar a susținut că Philip Morris ar avea „permisiune” din partea ANSP.
„Noi, după legislație, adică noi nu avem așa… ele nu sunt legale. Noi avem confirmare de la ANSP că putem să vindem acestea, să le comercializăm pe piață. Avem și certificatul de calitate de produs”, a afirmat vânzătoarea, prezentând drept „certificat” un document emis de ANSP. În realitate, documentul era o scrisoare în care ANSP preciza că produsele sunt ilegale.
„Nu există niciun fel de argument de ordin juridic pentru a comercializa pliculețe cu nicotină în R. Moldova”
Ion Șalaru, șeful Direcției pentru supravegherea și prevenirea bolilor netransmisibile din cadrul ANSP, a declarat pentru ZdG că „nu există niciun fel de argument de ordin juridic pentru a comercializa pliculețe cu nicotină în R. Moldova”.
Potrivit lui Șalaru, Philip Morris, dar și alți agenți economici, au transmis anterior solicitări pentru acceptarea notificării pliculețelor cu nicotină, întrucât „produsul poate fi plasat pe piață numai dacă este acceptată oficial această notificare”. Deși ANSP a respins toate solicitările de acest fel, gigantul din industria tutunului a continuat planul de a-și extinde piața.
„Noi aici nu vorbim despre un produs alimentar nou, un tip de salam, care, iată, l-am notificat și este o notificare informativă, dar vorbim despre un produs nou din tutun sau conex, care are ingrediente, inclusiv poate conține ingrediente interzise, care conține nicotină, care creează dependență. Adică acestea sunt produse despre care, din start, noi știm că sunt dăunătoare”, a explicat Șalaru.
Totodată, Ion Șalaru a dezvăluit că Philip Morris a contestat comunicatul publicat de ANSP prin care instituția a precizat că produsul comercializat de companie este interzis.
„Noi le-am răspuns, le-am dat un răspuns oficial, că considerăm, în principiu, aspectele abordate de către noi importante și nu intenționăm să retragem comunicatul, deoarece el reprezintă punctul legal de vedere”, a explicat Șalaru.
Șeful Direcției pentru supravegherea și prevenirea bolilor netransmisibile din cadrul ANSP a afirmat că demersul depus de Philip Morris ar fi avut drept scop intimidarea reprezentanților instituției. „Pentru că acesta este Philip Morris, cea mai bogată companie din industria tutunului. Și își pot permite cei mai scumpi și cei mai buni avocați”, a spus Șalaru.
Solicitat de ZdG, Nicolae Jelamschi, directorul ANSP, a declarat că, „imediat după intrarea în vigoare a prevederilor legale, Agenția a inițiat o monitorizare intensivă a tuturor platformelor și punctelor de comercializare.” În acest context, au fost efectuate deja „10 controale inopinate la operatorul economic vizat”.
În căutarea „căii legale”. Industria tutunului nu se dă bătută
Deși deja comercializează pliculețele cu nicotină în magazinele sale, în ciuda interdicției în vigoare, reprezentanții Philip Morris încă încearcă să obțină reglementarea acestor produse pe „cale legală”. Pentru aceasta, industria se implică activ în procesul de elaborare a politicilor privind controlul produselor din tutun și conexe.
Potrivit sintezei propunerilor la proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale, elaborat de Ministerul Finanțelor, „Philip Morris” și „Japan Tobacco International” (JTI) – un alt gigant al industriei tutunului – au transmis mai multe avize instituției în 2026. Printre propunerile înaintate s-a numărat și introducerea accizei pentru pliculețele cu nicotină.
Ministerul Finanțelor a respins însă această propunere, argumentând că „orice intenție de accizare urmează a fi coroborată cu lista măsurilor restrictive de import și producerea pliculețelor”.
Totuși, dacă pliculețele cu nicotină sunt interzise, de ce industria tutunului ar cere accizarea acestora? Karina Mocanu, coordonatoare în cadrul Rețelei Europene pentru Prevenirea Fumatului și Tutunului, a explicat pentru ZdG că propunerea companiei „Philip Morris” este, în realitate, „o încercare de a înlocui interdicția cu o piață legală și reglementată”.
„Introducerea accizelor ar muta dezbaterea de la dacă pliculețele de nicotină ar trebui vândute la modul în care acestea ar trebui impozitate. Impozitarea ar putea să ofere pliculețelor cu nicotină o mai mare legitimitate de reglementare, permițând companiei să le prezinte ca bunuri de consum acceptate. Din perspectiva sănătății publice, există îngrijorarea că accizele ar putea deveni o cale de a inversa interdicția și de a redeschide piața în condiții favorabile industriei”, a argumentat Mocanu.
În noul proiect al politicii fiscale pentru anul 2027, propus de Guvernul Tofan, nu au fost identificate propuneri provenite din partea industriei tutunului.
Propunerile industriei tutunului – acceptate de autorități
Legislația R. Moldova prevede că „se interzice autorităţilor publice centrale şi locale să susţină sau să accepte propuneri, proiecte sau oferte de asistenţă din partea industriei tutunului pentru elaborarea sau implementarea politicilor publice de control al tutunului.” Cu toate acestea, implicarea industriei nu este o noutate.
În ultimii ani, industria tutunului a încercat în repetate rânduri să influențeze deciziile autorităților privind reglementarea produselor din tutun, inclusiv a pliculețelor cu nicotină.
De exemplu, accizarea pliculețelor cu nicotină a fost propusă de reprezentanții industriei și în iulie 2024. La solicitarea acestora, subiectul pliculețelor cu nicotină a fost discutat în cadrul audierilor organizate cu privire la proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2025 în Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului. Ulterior însă, Ministerul Sănătății a venit cu proiectul de lege care interzicea pliculețele cu nicotină.
Există totuși propuneri formulate de industrie care au fost acceptate de autorități. În 2025, Guvernul a adoptat, la solicitarea industriei și în pofida opoziției Ministerului Sănătății, reducerea cu 5 % a cotei accizelor aplicate produselor din tutun încălzit pentru anii 2025 și 2026, ceea ce a dus la majorarea mai redusă a accizelor comparativ cu produsele tradiționale din tutun.
O altă propunere formulată de compania „Philip Morris” și acceptată de autorități în 2025 se regăsește în sinteza la proiectul Hotărârii Guvernului privind aprobarea regulamentelor sanitare pentru produsele din tutun și produsele conexe. În versiunea inițială a documentului era inclusă o listă de ingrediente și substanțe interzise în fabricarea și comercializarea acestor produse. Ulterior însă, la solicitarea reprezentanților industriei tutunului, câteva puncte din această listă au fost amânate pentru 2027 sau pentru perioada în care R. Moldova va adera la UE.
În 2026, această practică a continuat. Autoritățile au acceptat o altă propunere înaintată de industria tutunului, care viza modificarea coeficientului utilizat în formula de calcul a prețului de referință pentru țigarete și țigări de foi. Ca urmare, Ministerul Finanțelor a decis majorarea acestui coeficient de la 1,46 la 1,57, măsură care a intrat în vigoare la 1 iulie 2026.
Potrivit Karinei Mocanu, prezența acestei „colaborări” dintre instituțiile statului și industria tutunului, în ciuda restricțiilor, poate fi explicată prin faptul că „producătorii de tutun sunt adesea tratați ca actori economici obișnuiți, în special de către autoritățile preocupate de veniturile fiscale, investițiile și comerțul ilicit.”
„Principalul risc este monopolul asupra reglementărilor: impozitarea și normele sanitare pot reflecta treptat prioritățile comerciale mai degrabă decât dovezi independente de sănătate publică. Acest lucru poate duce la impozite mai slabe, măsuri întârziate, scutiri pentru produse noi și normalizarea participării industriei la elaborarea politicilor. De asemenea, subminează transparența și încrederea publicului”, a precizat experta.
Totodată, ZdG a identificat că în mai multe dintre propunerile înaintate de Philip Morris ulterior acceptate de către autorități, compania a argumentat că anumite prevederi nu ar trebui introduse în legislație la această etapă, deoarece acestea urmează să fie implementate oricum în procesul de armonizare a legislației R. Moldova cu acquis-ul comunitar și în contextul aderării la Uniunea Europeană.
Experta constată că acest lucru poate fi interpretat ca o strategie de amânare a restricțiilor, care ar putea reduce atractivitatea produselor sau profitabilitatea.
„Aderarea la UE nu impune R. Moldova să suspende reglementările privind sănătatea publică până la aderare. UE încurajează R. Moldova să-și alinieze progresiv politicile înainte de aderare. OMS permite în mod explicit țărilor să adopte măsuri mai stricte și orientate spre viitor pentru a proteja sănătatea”, explică ea.
Cum răspunde „Philip Morris” Moldova?
Contactați de ZdG, reprezentanții companiei „Philip Morris” au oferit o versiune diferită de cea prezentată de ANSP, susținând că „înainte de lansarea pe piață și respectând procedurile stabilite, Philip Morris Moldova a furnizat ANSP toate informațiile și documentația relevantă, în conformitate cu cadrul legal aplicabil.”
„Produsele disponibile în anumite puncte de vânzare cu amănuntul provin exclusiv din stocurile introduse legal pe piață înainte de 24 iunie 2026 și au fost comercializate în conformitate cu dispozițiile tranzitorii ale Legii nr. 125/2025”, a declarat Rodica Căruntu, reprezentanta companiei „Philip Morris” în Moldova.
Referitor la relația cu instituțiile publice, compania afirmă că respectă procedurile prevăzute de legislația R. Moldova.
„Deciziile privind legislația, fiscalitatea și reglementarea aparțin în exclusivitate autorităților competente ale statului, ale căror hotărâri și cadrul legal aplicabil sunt pe deplin respectate de companie”, a afirmat Căruntu.
Cum (NU) răspunde Ministerul Finanțelor la întrebările privind interferența industriei tutunului
ZdG a expediat o solicitare de informații către Ministerul Finanțelor la 8 iulie 2026, iar răspunsul a venit două săptămâni mai târziu. Deși am adresat nouă întrebări privind obiceiul instituției de a „colabora” cu industria tutunului, în special cu Philip Morris, răspunsul semnat de secretara de stat Corina Alexa a vizat o singură întrebare.
Referitor la propunerile înaintate de industria tutunului cu privire la politica bugetar-fiscală, ministerul a precizat că fiecare dintre ele este analizată „din perspectiva impactului economic și social, inclusiv prin estimarea efectelor asupra bugetului public național”.
Am întrebat Ministerul Finanțelor dacă a avut întrevederi bilaterale cu reprezentanți ai companiilor din industria tutunului, câte propuneri au fost înaintate și acceptate și care a fost modul de participare a industriei la consultările publice. Instituția a oferit însă un singur răspuns.
„Toate propunerile recepționate de Ministerul Finanțelor sunt incluse în Sinteza obiecțiilor și propunerilor, iar după definitivare, acest document este publicat pe pagina web”, a declarat secretara de stat Corina Alexa.
Deși am solicitat explicații despre mai multe situații în care Ministerul Finanțelor a acceptat propunerile industriei, instituția s-a limitat să răspundă doar în legătură cu aplicarea unor accize mai reduse pentru țigările cu tutun încălzit comparativ cu țigările convenționale.
„Produsele din tutun destinate inhalării fără ardere fac parte din categoria produselor supuse accizelor nearmonizate, astfel încât fiecare stat membru al Uniunii Europene stabilește în mod independent nivelul și modalitatea de aplicare a accizei, în funcție de propriile obiective de politică fiscală.
Suplimentar, a fost efectuată o analiză aferent regimului de impozitare a produsele din tutun destinate inhalării fără ardere în mai multe țări, în urma căruia s-a observat o depășire a cotei accizei la produsele menționate, inclusiv în raport cu țările vecine”, se arată în răspunsul transmis ZdG.
Am întrebat, de asemenea, când vor fi aplicate instrumentele prevăzute de noile prevederi ale legii privind controlul tutunului, care au intrat în vigoare la 24 iunie 2026 și care reglementează parteneriatele cu industria tutunului.
Potrivit articolelor 34 și 36 din legea republicată repetat, Guvernul ar urma să aprobe „mecanismul de supraveghere a respectării interdicțiilor privind parteneriatele cu industria tutunului”, precum și „modul de prevenire și soluționare a conflictelor de interese în procesul de elaborare și implementare a politicilor publice de control al tutunului”. Nici la aceste întrebări Ministerul Finanțelor nu a oferit un răspuns.
Totuși, Ion Șalaru a confirmat pentru ZdG că ANSP a purtat discuții cu reprezentanții Ministerului Sănătății despre crearea unui „ghid de conduită pentru funcționarul public, în care să venim cu sfaturi despre ce constituie un conflict de interese, care sunt cele mai frecvente situații și cum trebuie abordate diferite cazuri”.
Mass-media – principala armă de promovare în arsenalul industriei tutunului
Încă din 2025, într-un interviu acordat publicației „Logos Press”, ulterior preluat de mai multe canale mass-media, Maksim Barabaș, reprezentant al companiei „Philip Morris” pentru Ucraina și R. Moldova, vorbea despre planurile de extindere ale companiei și făcea referire la lansarea unor „noi linii de producție și facilități pentru produse alternative, inclusiv pungi cu nicotină”. În acel interviu, Barabaș a afirmat că interzicerea pliculețelor cu nicotină în R. Moldova „ridică un mare semn de întrebare”.
Interviul a fost preluat de mai multe canale media, promovând indirect ideile și interesele companiei „Philip Morris” privind un produs nereglementat în R. Moldova. Astfel, ZdG a constatat că industria tutunului a continuat în ultimul an practica documentată anterior: publicarea în presă a unor articole aparent neutre prin care erau promovate indirect pliculețele cu nicotină.
Acest fenomen urmează același tipar: mai multe instituții media publică știri și articole cu titluri și texte identice, care promovează indirect aceste produse prin prezentarea unor studii ce sugerează că ar fi mai puțin nocive decât alte produse care conțin nicotină. ZdG a demonstrat că în numeroase materiale sunt utilizate numele unor medici care, contactați ulterior, au negat că ar fi oferit vreodată comentarii la subiectul pliculețelor cu nicotină.
Exemplul Suediei și „studii pilot”
Printre platformele care publică frecvent materiale despre „succesele” companiei „Philip Morris”, precum și articole referitoare la pliculețele cu nicotină, se numără Realitatea.md. Aici a fost publicat inclusiv interviul cu Elena Naumenco, directoarea Philip Morris Moldova, în care a fost promovată lansarea produselor interzise în R. Moldova.
În aprilie 2025, platforma a publicat articolul „Pliculețele cu nicotină – subiect al accizării în tot mai multe state din UE”, promovând indirect ideea accizării.
Fără a menționa riscurile asociate consumului de nicotină, publicația a făcut referire și la decizia Administrației americane pentru Alimente și Medicamente (FDA), care, potrivit Realitatea.md, a autorizat vânzarea pliculețelor cu nicotină pe piața SUA.
Un alt material este „Irlanda introduce noi reglementări pentru pliculețele cu nicotină, cu scopul de a proteja minorii. Care este situația în alte state UE?”, publicat de Realitatea.md și preluat de la IPN.md, o altă platformă care face parte din Grupul Media Realitatea.
Solicitați de ZdG, reprezentanții Grupului Media Realitatea au declarat că articolele privind pliculețele cu nicotină sunt distribuite pentru că, consideră ei, „sunt de interes public și reflectă evoluții sau tendințe europene și mondiale în această industrie”. Despre materialul în care Naumenco anunță lansarea produsului pe piața R. Moldova, redacția a declarat că „este unul comercial și este marcat corespunzător ca material promoțional (P)”. Platforma precizează că articolul a fost publicat înainte să intre în vigoare noile reglementări, iar publicarea materialului a avut loc în baza unei solicitări parvenite de la o agenție de publicitate. Totodată, Grupul media a precizat că nu există vreun contract de promovare cu Philip Morris. Întrebați de ce nu au publicat comunicatul ANSP în care sunt dezmințite afirmațiile directoarei Philip Morris, publicația a afirmat că „ANSP comunică deficient”, întrucât comunicatul nu a fost transmis direct către redacție, și că nu ar fi știut despre el.
Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS) a identificat multe scăpări în acel „studiu pilot”, citat de platformele media locale.
„Studiul nu raportează valorile finale ale consumului exprimate direct în țigări pe zi, ci utilizează o analiză statistică realizată pe date transformate logaritmic (…) Rezultatele nu indică nici diferențe semnificative între participanții care au utilizat pliculețe cu 3 mg de nicotină și cei care au utilizat 6 mg. În plus, datele privind renunțarea completă la fumat sunt limitate (…) Un alt element important este că studiul nu a identificat o scădere a expunerii la carcinogeni, măsurată prin biomarkerul NNAL”, se arată în analiza Centrului PAS.
O altă tactică a industriei tutunului este utilizarea Suediei, țara de origine a pliculețelor cu nicotină, drept exemplu în reducerea fumatului. Astfel de articole au fost publicate de către Realitatea, Unimedia, Nordinfo, Deschide, NordNews, dar și de alte platforme media.
Totuși, expertul internațional în domeniul controlului tutunului, Joachim Verheyen, stabilit în Bruxelles, membru al School for Moral Ambition, a declarat pentru ZdG că „este foarte neștiințific să afirmi că Suedia este un bun exemplu pentru că ei au înlocuit țigările cu alte produse cu nicotină. Dușmanul adevărat este dependența de nicotină și Suedia nu este un exemplu bun în acest sens”, a subliniat expertul.
Tinerii – ținta principală a industriei tutunului
Chiar și înainte de a fi plasate pe piață de către Philip Morris, pliculețele cu nicotină erau comercializate prin diverse platforme. În materialul „Interzis pe hârtie, permis în realitate: cum copiii cumpără liber țigări electronice și pliculețe cu nicotină, în timp ce autoritățile schimbă și încalcă legi doar în interesul industriei”, ZdG a arătat cât de ușor pot fi procurate pliculețele cu nicotină în R. Moldova, inclusiv de către copii.
În timpul documentării, ZdG a identificat mai multe canale de Telegram care comercializează astfel de produse fără a ține cont de vârsta potențialilor cumpărători.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat pe 15 mai 2026 un avertisment ferm cu privire la extinderea rapidă la nivel global a pliculețelor cu nicotină, menționând că sunt „produse promovate agresiv în rândul adolescenților și tinerilor”. Potrivit OMS, vânzările pliculețelor cu nicotină au depășit 23 de miliarde de unități în 2024, înregistrând o creștere de peste 50 % față de anul precedent, „ceea ce ridică îngrijorări legate de dependența de nicotină în rândul tinerilor și de riscurile asociate pentru sănătate”.
Helen Stjerna, lidera organizației suedeze non-profit „A Non-Smoking Generation”, a explicat pentru OMS că accesul liber la nicotină provoacă dependență, iar fenomenul este periculos în special în rândul tinerilor, ei fiind ținta principală a industriei tutunului.
„Nicotina este o substanță toxică, dăunătoare, care reduce capacitățile cognitive, îngreunând concentrarea și somnul. (…) Copiii pot da simplu «click aici» pe rețelele sociale și pot comanda până la șase pliculețe gratuite – suficient pentru a crea dependență”, a afirmat Helen Stjerna.
În ultimii ani, mai multe țări europene au interzis pliculețele cu nicotină. Belgia a interzis comercializarea acestora în 2023, iar Țările de Jos – în 2025. O măsură mai drastică a luat Franța, care a interzis recent, începând cu 1 aprilie 2026, producerea, comercializarea, importul și inclusiv consumul pliculețelor cu nicotină. Motivele principale invocate de aceste țări au fost consumul tot mai răspândit în rândul adolescenților, promovarea agresivă a produselor pe rețelele sociale și concentrațiile ridicate de nicotină pe care acestea le pot conține.
