DOC În culisele investițiilor japoneze din agricultură: E-mailuri, interese și companii afiliate

O serie de e-mailuri oficiale dintre fostul secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și fostul ambasador al R. Moldova în Japonia, analizate de ZdG, scot la iveală interesele de milioane din jurul contractului de consultanță pentru implementarea creditului japonez în valoare de 18,7 milioane de dolari, semnat de autorități la mijlocul lunii februarie.

Discuțiile dintre cei doi oficiali, presărate cu amenințări voalate din partea ambasadorului, arată că reprezentantul Ministerului s-a opus cooptării ginerelui ambasadorului în calitate de consultant local pentru implementarea creditului, fapt ce a provocat nemulțumirea diplomatului cu interese în agricultură, dar și întârzierea semnării contractului. Miza acestor discuții era una enormă – peste jumătate de milion de euro.

Creditul japonez care a provocat schimburile tăioase de emailuri dintre cei doi oficiali urmează să fie gestionat de către Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii, instituție publică în care fostul ambasador al R. Moldova în Japonia a deținut, cu mici pauze, funcția de director tehnic în ultimele două decenii. În toată această perioadă, instituția de stat s-a transformat într-o afacere privată, cu implicarea unui cerc îngust de persoane cu interese în agricultură, care au deținut și diverse funcții de conducere la stat.

Pe 15 februarie curent, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) și compania Japan International Cooperation System (JICS) au semnat un contract de consultanță pentru asistență în implementarea creditului acordat R. Moldova de către guvernul Japoniei pentru modernizarea tehnicii și echipamentelor agricole.

Serviciile de consultanță vor fi acordate Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA), cu scopul de a valorifica și implementa eficient creditul preferențial acordat de Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) Guvernului R. Moldova în cadrul proiectului „Modernizarea mașinilor și a echipamentului agricol din Republica Moldova” (proiectul „MAME”).

Acordul de credit preferențial a fost semnat în iunie 2020, la Tokyo, de către ambasadorul R. Moldova în Japonia, Vasile Bumacov, și prim-vicepreședintele JICA, Yamada Junichi. Acordul prevede oferirea de către guvernul japonez, prin intermediul JICA, a unui credit în valoare de circa 18,7 milioane de dolari pentru a facilita accesul agricultorilor la achiziționarea tehnicii agricole și a echipamentului post-recoltare. Creditul va fi acordat pe o perioadă de 40 de ani, cu o dobândă de 0,1% şi o perioada de grație de 12 ani. 

Ginerele ambasadorului Bumacov, propus ca expert local. MADRM semnalează un posibil conflict de interese

Conform versiunii inițiale, din aprilie 2020, a contractului de consultanță trimis de JICS către Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare (UIAPCPA), predecesoarea ADMA, la secțiunea Project Management Specialist (specialist în managementul de proiect) figura Dan Prisacaru, ginerele lui Vasile Bumacov.

Conform documentului, cheltuielile lunare legate de contractarea lui Dan Prisacaru constituiau, la cursul valutar de la acea dată, 170,5 mii de lei, echivalentul a 8,5 mii de euro. În total, pentru șase ani de contract (72 de luni), cheltuielile JICS pentru contractarea lui Dan Prisacaru urmau să constituie 12,2 milioane de lei, echivalentul a 611 mii de euro.

După ce JICS a înaintat oferta în care, în calitate de consultant local, figura Dan Prisacaru, reprezentanții MADRM au semnalat existența unui posibil conflict de interese, dat fiind faptul că socrul lui Prisacaru, ambasadorul Vasile Bumacov, fusese implicat de la bun început în acest proiect.

După ce secretarul de stat din MADRM Maxim Popov a reclamat potențialul conflict de interese, Vasile Bumacov i-a scris acestuia mai multe emailuri prin care îi transmitea, voalat, că ar putea apărea posibile „probleme juridice” și îl învinuia că „sabotează interesele țării şi ale agricultorilor”. Emailurile, ajunse în posesia ZdG, erau trimise de pe adresele oficiale de serviciu ale celor doi demnitari. Vasile Bumacov folosea emailul alocat de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (vasile.bumacov@mfa.gov.md), iar Maxim Popov scria de pe emailul oferit de MADRM (maxim.popov@madrm.gov.md). ZdG a analizat mai multe astfel de emailuri. Publicăm mai jos o parte dintre ele.

Într-un email din 7 aprilie 2020 Bumacov îi scria lui Popov: „Şi acuma mă întreb de unde s-a luat problema cu conflictul de interese? Ce treabă am eu că o companie din Japonia a decis să angajeze în calitate de expert un specialist cu care au colaborat mai mulţi ani şi au încredere în el, chiar dacă ar fi rudă şi cu mine? Mă gândeam chiar să-l sun pe domnul Igor şi să-l întreb de unde atâta răutate? Poate el ştie ce nu ştiu eu? Eu sincer nu ştiu ce s-a întâmplat. Poate ai ceva informaţie de la SIS sau KGB? Eu mă gândesc, chiar dacă ar fi, oricum aceasta nu are nicio treabă cu situaţia dată. Tu numai să-ţi închipui că atunci când te angajai undeva la lucru, cineva putea, aşa, fără bază legală, să te vorbească în aşa mod către o comisie în care până la urmă toţi au rămas cu gura căscată! Dar nu uita că Dan a scris acest proiect şi a pregătit cererea de finanţare, şi nu MADRM. Cum crezi, asta nu contează? Cum te-ai simţi tu, dacă cineva ar proceda în aşa mod? Sper să mă lămurești ce s-a întâmplat, dacă îți permite funcţia. Poate, cu adevărat, eu nu ştiu. Eu până acuma am avut numai cuvinte de laudă pentru tine. Dar am observat că nu mi-ai răspuns la ultimul mesaj şi mă gândeam că este ceva la mijloc”.

În aceeași zi secretarul de stat Popov îi răspunde ambasadorului Bumacov: „În momentul deschiderii ofertelor, al doilea expert cu care a venit compania din Japonia a fost Dan. Nu este acesta un conflict de interese în condițiile în care Dan este soțul fiicei dvs. și dvs. sunteți Ambasadorul nostru la Tokyo și ați fost implicat cap-coadă în acest proiect, inclusiv la semnarea lui? Această suspiciune nu este doar a mea, dar a întreg grupului de lucru din cadrul MADRM”.

Au urmat alte schimburi de e-mailuri între Bumacov și Popov. În unul dintre mesaje, tot de pe 7 aprilie 2020, fostul ambasador îi spunea secretarului de stat că a discutat cu „juriști notorii” care i-au recomandat să ceară de la MADRM articolele din legislația R. Moldova care ar demonstra existența unui conflict de interese la selectarea ginerelui său în calitate de expert local.

Bumacov: JICA l-a recomandat pe Dan. JICA: nu suntem în poziția de a recomanda pe cineva

Ulterior, într-un alt e-mail, Bumacov îi spune lui Popov că tocmai a aflat că ginerele său ar fi fost propus de către agenția japoneză JICA. „Am discutat problema cu cei de la JICA. Ei m-au asigurat că nu este nicio problemă. Ba mai mult, ceea ce eu nu am știut, a fost că chiar ideea lor a fost de a-l recomanda pe Dan pentru că a lucrat atâția ani cu ei și au fost foarte mulțumiți. Iată și toată istoria. Sper că o să vă clarificați și nu ne vom face de râs!”, îi scria ambasadorul de la Tokyo secretarului de stat de la MADRM.

A doua zi, Maxim Popov a scris un e-mail către Yoko Takebayashi, șefa adjunctă a Direcției Europa a Departamentului Europa și Orientul Mijlociu al JICA, prin care o informa pe aceasta că ambasadorul Bumacov i-a spus că Dan Prisacaru a fost propus ca expert local celor de la JICS de către JICA, având în vedere buna cooperare anterioară. Drept răspuns, Yoko Takebayashi îi spune lui Maxim Popov că a rămas surprinsă să afle că Dan Prisacaru a fost propus pentru poziția de consultant local și, totodată, contrazicea spusele lui Bumacov, conform cărora ginerele său a fost propus de către JICA.

„Eu și JICA nu suntem în poziția de a recomanda pe cineva, inclusiv expertul local, ofertantului (JICS). Ofertantul (și echipa de evaluare) ar trebui să verifice dacă experiența lui Dan nu prezintă un conflict de interese”, i-a scris Yoko Takebayashi lui Maxim Popov.

Ulterior, Popov îi trimite și lui Bumacov e-mailul primit de la Yoko Takebayashi, iar Bumacov îi răspunde:

„Bravo! Eu o să-ți răspund după ce se va termina toată treaba aceasta. Acuma nu vreau să mă implic pentru că nu vreau să sufere oameni nevinovați din cauza mea. Lasă să meargă totul după lege și vom vedea ce va decide JICA”.

Bumacov, către Popov: „În altă ţară deja aveai dosar penal”

Peste aproximativ două luni de la discuțiile din jurul candidaturii lui Prisacaru, pe 8 iulie, Yoko Takebayashi îi solicita lui Vitalie Verejan de la 2KR să o informeze despre mersul procesului de selectare a consultantului și, totodată, își exprima îngrijorarea că procedura de selectare a consultantului fusese suspendată. Printre destinatarii e-mailului se număra și Vasile Bumacov care, în aceeași zi, a retrimis mesajul și lui Maxim Popov.

„Vezi te rog ataşat scrisoarea de la JICA şi mesajul de la dna Takebayashi mai jos. Eu numai vreau să te întreb în numele la ce tu îţi distrugi reputaţia şi cariera? Doar noi trimitem note oficiale şi numele celor care sabotează interesele ţării şi a agricultorilor vor deveni publice, mai devreme sau mai târziu. Eu îl înţeleg pe drugul tău, pentru că el nu mai are ce pierde. Cariera lui se apropie de un sfârşit ruşinos. Dar tu încă trebuie să-ţi faci o carieră. Şi, ca profesor, vreau să-ţi zic că ceea ce faceţi voi împotriva ţării şi a japonezilor nu este cel mai bun debut. Nu vreau să-ţi mai scriu despre acest lucru să nu spui iarăşi precum că cumva te şantajez aşa cum ai mai scris kleauze tocmai în Japonia pe mine şi pe vice-preşedintele parlamentului. În altă ţară deja aveai dosar penal. Eu ţi-am scris iniţial de factorul moral, nu cu răutate, dar să te feresc de şakalizm, şi îmi pare rău că nu ai înţeles. Acuma ţi-am zis şi de problema juridică, care ar putea să se răsfrângă în viitor. Vreau să înţelegi că eu nu am de făcut carieră. Aşa că un proiect mai mult sau unul mai puţin pentru mine nu mai contează. Eu deja am făcut tot ce am putut pentru ţară. Dar îţi scriu pentru că unii prieteni mi-au zis ca nu eşti om rău şi m-au rugat să-ţi lămuresc situaţia, pentru că cineva te bagă în răhat şi tu nu observi acest lucru. Dacă vei dori, ai putea să te curaţi măcar în faţa la JICA. Eu nu insist la nimica. Este absolut treaba ta, dar eu nu pot ascunde realitatea în situaţia mea”, i-a scris Bumacov lui Popov.

Într-un final însă, Dan Prisacaru a fost înlocuit de Aurelian Rotaru, și el fost angajat în cadrul proiectului 2KR. Conform noii redacții a contractului, care a și fost semnat pe 15 februarie 2021, cheltuielile legate de contractarea noului consultant local, Aurelian Rotaru, pentru 6 ani, erau cu 1,2 milioane de lei (61,1 mii euro) mai mici decât suma preconizată pentru contractarea lui Prisacaru.

Fostul ambasador și fostul secretar de stat s-au întâlnit din nou, la ADMA

Drumurile lui Vasile Bumacov și Maxim Popov s-au intersectat, din nou, la jumătate de an după discuțiile prin intermediul e-mailurilor. Vasile Bumacov a revenit în funcția de director tehnic în cadrul ADMA în toamna anului 2020, după ce, pe 11 august, a fost rechemat din funcția de ambasador al R. Moldova în Japonia, fotoliu pe care l-a ocupat începând cu anul 2016.

În timpul mandatului de ambasador, Bumacov își suspendase activitatea de la ADMA. Maxim Popov, în schimb, la scurt timp după ce a plecat din funcția de secretar de stat la MADRM, a fost numit chiar în funcția de director interimar al ADMA, iar ulterior a câștigat concursul pentru suplinirea acestei funcții. 

Solicitat de ZdG, Popov a confirmat autenticitatea mesajelor analizate de ZdG. Acesta a precizat că „după ce a fost deschisă oferta tehnică și cea financiară, am primit o serie de e-mailuri de la dl ambasador, ca să zic așa, de intimidare. Au fost vreo opt e-mailuri, dacă nu greșesc, prin care se încerca cumva să inducă sau impună o anumită decizie. Doar că eu nu am reacționat în maniera care s-a dorit și nu am fost influențat. Am mers până la capăt, menținându-mi opinia că este un conflict de interese sau că nu este normal ca o rudă de gradul 1 a celui care semnează acordul de credit să fie și expertul care implementează creditul. Până la urmă, a fost schimbat ginerele dlui Bumacov cu o altă persoană”, precizează Popov.

„Eu nu l-am avertizat. Eu i-am spus să nu-și strice reputația cu japonezii” 

Vasile Bumacov a admis și el existența corespondenței cu Popov, însă afirmă că nu a fost vorba despre intimidare. „Eu am încercat să-i lămuresc și i-am spus: nu te ocupa cu prostiile. El a început a strânge e-mailurile acestea că eu l-am avertizat. Eu nu l-am avertizat. Eu i-am spus să nu-și strice reputația cu japonezii. Eu am lucrat 20 de ani cu japonezii și știu cum e cu dânșii”, afirmă Bumacov. 

Totodată, fostul ambasador susține că nu are vreo implicare în cooptarea ginerelui său în calitate de consultant local. „JICA a propus un concurs la patru companii din care să fie selectată compania de consultanță. Una dintre companii, JICS, care a lucrat atâția ani cu ginerele meu, l-a propus ca și consultant local. Eu jur pe orice că nu am fost la curent. Conflict de interese nu putea să fie, pentru că eu nu lucram nici în Ministerul Agriculturii, nici în altă parte. Eu eram ambasador, adică eu am scris pentru ei un proiect, dar nu eram în conflict de interese. Că am semnat eu acordul (de împrumut, n.r.) nu are nicio legătură, pe mine m-au împuternicit să semnez, pentru că nu putea veni ministrul”, ne-a declarat Bumacov.

„E mai mult un război între minister și socrul meu, unde eu am nimerit ca parte terță”

Dan Prisacaru a declarat, pentru ZdG, că a activat în cadrul proiectului 2KR al ADMA timp de șase ani, în perioada 2013-2019, iar rolul său a fost să mențină relațiile cu donatorii, dar și să aplice la eventuale proiecte noi, astfel că în acea perioadă a făcut cunoștință cu reprezentanții JICA și JICS. Prisacaru afirmă că tot în acea perioadă au și fost inițiate discuțiile despre creditul japonez contractat ulterior, în 2020.

„Eu m-am dus de la 2KR prin octombrie 2019. După asta, în Moldova au fost câteva misiuni din Japonia, iar donatorul JICA m-a contractat direct, ca persoană fizică, pentru a-i asista. Trebuia să le fac diferite întâlniri cu fermierii, pentru ca ei să se ducă să termine cercetările, să vadă de ce tehnică ei ar avea nevoie”, menționează Prisacaru.

Așa și-ar fi construit relațiile cu japonezii, iar ulterior, pentru că una din clauzele contractului pentru creditul japonez prevedea ca R. Moldova să contracteze o companie japoneză de consultanță pentru implementarea creditului, aceștia i-au propus lui să fie consultantul local.

„Blocarea (din partea MADRM, n.r.) a venit când s-a ajuns la oferta financiară. S-a zis că trebuia să am un salariu de vreo 10 mii de euro. Asta este o minciună. Eu nu m-am înțeles pentru această sumă. Acolo nu era indicat doar salariul meu. Sunt și alte cheltuieli: oficiu, calculator, telefon, deplasări prin țară. Nu era ăsta salariul meu. Eu când m-am înțeles, speram la un salariu de 3 mii, 3 mii și ceva de euro”.

Prisacaru susține că în perioada în care se discuta ca el să fie consultant local, ar fi fost sunat de persoane necunoscute care i-ar fi spus să nu se bage pentru că „acolo trebuie să punem omul nostru”.

„Pe mine nu dl Bumacov mă angaja, nu mă angaja R. Moldova. Pe mine mă angaja o firmă din Japonia. Contractul de credit a fost semnat de ambasador, pentru că nu putea să se ducă ministrul Finanțelor în Japonia în acea perioadă. Ambasadorul nu a semnat contractul meu de muncă din Japonia, ci creditul, care este foarte avantajos pentru țară. Nu era niciun conflict de interese. Dacă celor de la minister nu le plăcea oferta financiară, o puteau contesta sau negocia, dar ei n-au făcut-o, astfel că procesul de creditare era blocat. Într-o zi, subiectul ăsta a ajuns în Parlament. Atunci socrul meu m-a sunat și mi-a zis să scriu scrisoare de refuz. Dar e absurd. Nu era niciun conflict de interese. E mai mult un război între minister și socrul meu, unde eu am nimerit ca parte terță”, acuză Dan Prisacaru.

În discuția cu ZdG, acesta a admis însă că a ajuns să activeze în cadrul proiectului 2KR, în 2013, la propunerea socrului său, Vasile Bumacov. 

Oamenii proiectului: și la stat, și la privat

UIAPCPA, actuala ADMA, fondată de către MADRM în 2001, a reprezentat, încă de la începuturi, o afacere în cadrul unui cerc restrâns de oameni cu interese în agricultură, iar familia Bumacov a deținut, din start, un rol principal.

UIAPCPA a fost fondată pentru administrarea, monitorizarea și coordonarea implementării proiectelor finanțate de către donatorii externi în domeniul agriculturii. Director executiv a fost numit Valeriu Bulgari, fost ministru al Agriculturii în perioada 1998-1999, în timp ce funcția de director tehnic i-a revenit lui Vasile Bumacov, care a ocupat pentru prima dată acest post, cu scurte pauze, între anii 2001-2016.

În toată această perioadă, Unitatea a gestionat fonduri externe de peste jumătate de miliard de lei, cei mai mulți bani provenind din partea Guvernului Japoniei, prin intermediul JICA, în cadrul proiectului 2KR.

Conform prevederilor acordurilor, din contul tranșelor acordate, JICA procura tehnică și echipamente agricole solicitate de către R. Moldova de la producători selectați în cadrul licitațiilor internaționale organizate și desfășurate în capitala Japoniei, Tokyo. Acestea erau importate în R. Moldova cu scutirea totală de taxe vamale sau fiscale și erau recepționate de către UIAPCPA. 

În calitate de dealer în R. Moldova, care urma să asigure serviciile de mentenanță a tehnicii, a fost selectată firma „Agrofermotech”. Compania a fost fondată în anul 2001, an în care se fonda și proiectul 2KR, de către Sergiu Sclifos (40%), partener de afaceri și fost coleg de lucru cu Vasile Bumacov, Anatolie Prisacaru (40%), tatăl lui Dan Prisacaru, și Valentin Gaberi (20%), fiul lui Gheorghe Gaberi, cel care, ulterior, devenea viceministru al Agriculturii și director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în perioada în care ministru al Agriculturii era Vasile Bumacov. Astăzi, „Agrofermotech” are doi proprietari: Valentin Gaberi și Sergiu Sclifos, și aceeași adresă ca și ADMA, Calea Basarabiei 18.

2KR – pe un teren public gestionat de o companie privată

UIAPCPA, actuala ADMA, s-a dezvoltat pe un teren de 9,2 hectare, aflat inițial în proprietatea statului și gestionat de Gospodăria Agricolă „Serele Chișinăului”. La sfârșit anilor ’90, entitatea a fost lichidată, iar ulterior, printr-o hotărâre de Parlament, terenul a fost transmis în folosință Societății pe Acțiuni „DAAC – Sere”, care urma să reconstruiască și modernizeze complexul de sere de pe acel teren. „DAAC Sere” avea pe atunci doi asociați. Statul deținea o cotă de 34,56% din acțiuni, iar al doilea asociat era firma „Ecoplantera” SRL, care deținea 65,46%. 

„DAAC Sere” s-a reorganizat odată cu trecerea anilor. Inițial, a devenit SA „Ecoplantsere”, în 2016 s-a transformat în SRL „Ecoplantsere”, iar în 2017 a fost lichidată, succesor de drept devenind fondatorul ei, SRL „Ecoplantera”. În 2009, cota-parte deținută de stat în „DAAC Sere” a fost sechestrată de către Oficiul de Executare Centru din mun. Chişinău, iar în octombrie 2009, a fost cumpărată de către SRL „Ecoplantera”. 

Obținând terenul la sfârșitul anilor ’90, societatea pe acțiuni a construit pe el mai multe clădiri, inclusiv un imobil cu trei etaje și cu o suprafață de 726 de metri pătrați. Bunul a fost înregistrat în anul 2002 pe numele companiei „Ecoplantera” SRL.

În acest imobil, conform unui contract de vânzare-cumpărare semnat în decembrie 2003, statul a intrat în posesia a 172 de metri pătrați, etajul doi al clădirii devenind astfel sediul UIAPCPA – 2KR.

Ulterior, printr-un contract de locațiune semnat în 2008, statul a luat în arendă și etajul trei al clădirii deținute de „Ecoplantera”, achitând anual peste 80 de mii de lei, suma fiind ajustată odată cu trecerea anilor.

SRL „Ecoplantera”, succesoarea „DAAC Sere”, are astăzi mai mulți proprietari, toți conectați la implementarea fostului proiect 2KR. Datele publice arată că 45% din capitalul companiei este deținut de către „Agrofermotech”, dealerul oficial al tehnicii comercializate în cadrul proiectului moldo-japonez, iar celelalte cote-părți sunt deținute de Vasile Bumacov (10%), Gheorghe Gaberi (10%), Gheorghe Prisacaru (15%), Victor Roșca (10%) și Gheorghe Uncu (10%). Entitatea este administrată de către Radu Lîsîi, soțul Steluței Lîsîi, contabila proiectului 2KR în perioada 2001 – 2011.

Un Centru de Perfecționare în care s-au investit 20 de milioane de lei, construit de firma familiei procurorului general de atunci

În imediata apropiere a acestui imobil, în perioada 2005-2007, din banii proiectului 2KR (actuala ADMA, n.r.), a fost construit și edificiul Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Mecanizării Agriculturii (CNPDMA), destinat instruirii și perfecționării cadrelor în domeniul mecanizării agriculturii. În 2007, pentru procurarea de utilaje, tehnică și echipament de deservire și reparație pentru dotarea CNPDMA, Guvernul Japoniei a oferit R. Moldova echivalentul a 4,7 milioane de dolari.

Documentele analizate de ZdG arată că la construcția acestui edificiu UIAPCPA a contribuit cu 17,3 milioane de lei, iar firma „Agrofermotech” ar fi contribuit cu încă 3,1 milioane de lei.

Centrul a fost finalizat, conform procesului-verbal de recepție finală, în septembrie 2007 și împărțit între stat și agentul economic privat. Atunci, UIAPCPA i-a revenit o parte din imobil cu o suprafață de 1596 de metri pătrați, iar firmei „Agrofermotech” – cealaltă parte, cu suprafața de 352 de metri pătrați.

Lucrările de construcție au fost efectuate de către „Aurora-Cons”, companie afiliată familiei procurorului general din acea perioadă, Valeriu Balaban. Curtea de Conturi, ulterior, a atestat lipsa sumei care să indice valoarea obiectivului construit, aceasta nefiind înscrisă în procesul-verbal de recepție finală.

Viceministrul Bumacov s-a numit pe sine director al Centrului

Activitatea de instruire a Centrului a fost însă mai mult una teoretică. Deși clădirea era gata din 2007, acesta a fost creat oficial abia la 23 decembrie 2009 prin ordinul ministrului Agriculturii, iar Vasile Bumacov, cel care era pe atunci viceministru al Agriculturii, a fost desemnat în calitate de director.

Prin același ordin, cu titlu gratuit, de la balanța UIAPCPA la cea a CNPDMA au fost transmise clădirea Centrului, utilajul și alte bunuri procurate din contul fondului partener aferent proiectului 2KR, precum și echipamentul de deservire și reparație tehnică primit de către Unitate în cadrul proiectului de îmbunătățire a echipamentului pentru Centru. În total, au fost transmise bunuri în valoare de 133,5 milioane de lei. 

La 17 noiembrie 2010, Vasile Bumacov, fiind viceministru al Agriculturii, semna ordinul prin care CNPDMA era lichidat, fiind înlocuit cu Centrul de Perfecționare în Domeniul Mecanizării Agriculturii (CPDMA). Prin același ordin, Bumacov s-a numit pe sine în funcția de director al Centrului, instituție publică care era subordonată ministerului.

Bumacov a renunțat la funcția de director al Centrului la 14 ianuarie 2011, dată la care devenea ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare. Locul i-a fost luat de adjunctul său, Dan Gașper, cel care ocupă această funcție și în 2021.

Centrul de Perfecționare s-a transformat într-o instituție care oferă spații în locațiune unor companii private 

La scurt timp, CPDMA, deși dispunea de infrastructura necesară pentru activitatea de instruire, a preferat să delege asigurarea procesului de instruire și perfecționare în domeniul mecanizării agriculturii unor entități private. În aprilie 2010, între MADRM și Sergiu Sclifos, directorul „Agrofermotech”, a fost încheiat contractul de prestare a serviciilor prin care ultima s-a obligat să acorde, contra plată, servicii metodice și organizatorice de instruire și perfecționare a cadrelor în domeniul mecanizării agriculturii.

La scurt timp, la 3 mai 2010, Centrul, condus atunci de Vasile Bumacov, a semnat cinci contracte de societate civilă cu cinci agenți economici diferiți prin care firmele private primeau de la Centru utilaje și tehnică agricolă în valoare totală de aproximativ 24,5 milioane de lei în schimbul instruirii practice a personalului din domeniul agriculturii.

În ianuarie 2011, un contract similar a fost semnat și cu firma „Ecoplantera”, la care Vasile Bumacov este cofondator. 

Deși Centrul de Perfecționare urma să aibă, conform proiectului, nu mai puțin de 37 de instructori, acest deziderat nu a fost îndeplinit. Raportul Curții de Conturi, publicat în martie 2020 cu privire la gestionarea fondurilor publice de către UIAPCPA, arăta că instituția avea doar trei angajați: directorul Dan Gașper, contabilul-șef Vasile Paladi, fost contabil-șef al proiectului 2KR, și femeia de serviciu.

Același audit demonstra faptul că, din anul 2010, Centrul de Perfecționare a transmis în chirie către „Agrofermotech” mai multe încăperi: cantina cu o suprafață de 304 metri pătrați și Centrul Tehnic – 242 de metri pătrați. Potrivit contractului de locațiune din 4 ianuarie 2018, cuantumul anual al locațiunii fusese stabilit în sumă de 538,5 de mii de lei. 

Curtea de Conturi: „Centrul de Perfecționare a funcționat neconform obiectivelor prestabilite”

De asemenea, Curtea de Conturi constata că, din anul 2013, Centrul de Perfecționare a transmis în locațiune și spălătoria auto amplasată în interiorul clădirii, cu suprafața totală de 236,6 metri pătrați.

În ultimii ani, și alte companii afiliate aceluiași grup de persoane au deținut spații în locațiune în clădirea Centrului de Perfecționare: FPC „Vitis Cojușna” – fondată de soții Gheorghe și Ecaterina Gaberi și condusă de fiul lor, Valentin Gaberi, sau „Tehnounic” SRL, firmă care se ocupă cu reparația tehnicii – fondată de Sergiu Sclifos, administratorul companiei „Agrofermotech”.

În ultimii ani, la adresa la care activează ADMA și Centrul de Perfecționare au fost înregistrate și alte companii afiliate factorilor de decizie din cadrul proiectului 2KR: „Centrul Republican de Perfecționare în domeniul mecanizării Agriculturii 2KR-Leasing”, devenită între timp „Tehno Prime Group”, „Vilasterra-Design” sau „Ecoplant-Teh”.

„Centrul de Perfecționare a funcționat neconform obiectivelor prestabilite în Proiect. Acesta a jucat un rol intermediar între prestatorul de servicii de instruire și Unitate, cu generarea de cheltuieli suplimentare ce țin de întreținerea corpului administrativ al Centrului. Activitatea de bază a Centrului este darea în locațiune a încăperilor nefolosite în procesul de producere”, constata Curtea de Conturi. 

Vedeți, mai jos, raportul integral al Curții de Conturi

Dan Gașper, directorul CPDMA, recunoaște că, în ultimul an, Centrul nu a mai ținut cursuri de instruire, iar o parte din imobilul instituției este dat în arendă pentru a acoperi cheltuielile curente.

„Nu dăm în chirie de bună voie, să zicem așa. Noi avem o clădire. Ea trebuie păzită, trebuie… Dăm în chirie ca să ne putem acoperi măcar costurile pentru pază și pentru întreținerea noastră. Nu dăm în chirie suprafețe mari. Acum dăm o spălătorie și un vestiar la etajul doi”, afirmă Gașper. 

Popov vs Bumacov. Bătălia declarațiilor

„Primul lucru pe care l-am depistat când am ajuns în funcția de director a fost acela că, la sfârșit de lună, trebuia de plătit niște facturi unei firme a directorului tehnic. Asta mi-a trezit mai multe întrebări. Dar asta vine din istoric. Inclusiv energia electrică o achităm companiei dlui Bumacov. Sunt multe aspecte care trebuie analizate. Personal, încă nu am depus niciun demers în adresa organelor de drept să investigheze lucrurile, dar din informațiile pe care le deținem, au fost inițiate unele verificări. Cred că organele de drept ar trebui să investigheze, pentru că sunt multe aspecte care ridică semne de întrebare. S-au făcut multe lucruri bune în cadrul acestui proiect, doar că sub această umbrelă de „foarte bun” s-a mers pe un făgaș nu foarte corect”, afirmă Maxim Popov, directorul ADMA, cu referire la situația din cadrul instituției. 

La rândul său, Vasile Bumacov spune că proiectul 2KR a ajuns să aibă sediul pe str. Calea Basarabiei 18 pentru că precedentul sediu, din incinta Ministerului Agriculturii, nu ar fi fost unul potrivit pentru activitatea proiectului.

„Ecoplantera avea teritoriu acolo (în arendă, n.r.), teritoriul era al statului. Și noi am vorbit cu ei să venim acolo, să aducem tractoarele ca oamenii să le poată vedea, să aibă oamenii unde parca, să nu stăm în minister. Ca să construim am găsit bani la americani, dar ei ne-au spus: «voi știți că noi nu dăm bani la întreprinderi de stat, noi dăm numai la întreprinderi private. Ce întreprinderi sunt acolo unde voi vreți să vă duceți?» Și am zis că, iată, este Ecoplantera și Agrofermotech. Și ei au zis: «atunci noi îi finanțăm pe ei, iar ei să vă facă și vouă un ungheraș ca să aveți unde lucra». Și ei au finanțat Ecoplantera și ne-am făcut oficiul acolo. Și am folosit teritoriul lor. Ei nu au beneficiat de nimic de la noi. Noi am beneficiat de la ei. Noi pe urmă am construit tot pe teritoriul lor și Centrul moldo-nipon, care e al statului. Da, ei ne învinuiau că noi l-am construit cu gândul să-l furăm, dar nu au văzut că acolo e pe teritoriul statului și nu-i al nostru”, susține Bumacov.

Întrebat despre colaborarea firmelor private, printre care și Ecoplantera al cărei cofondator este, cu proiectul 2KR, Vasile Bumacov afirmă că „nu au nicio problemă firmele astea cu 2KR. 2KR-ul a fost controlat de 22 de ori. Dacă Agrofermotech a prestat servicii de pregătire a cadrelor, exact așa au făcut toți dealerii din Moldova. Noi am creat condiții pentru toți dealerii, numai că foarte mulți dealeri veneau la Sclifos, fiindcă el e profesor la Universitatea Agrară, să facă el în locul lor, pentru că ei nu aveau capacitate. Trebuie să știi toate subtilitățile, fiindcă toată minciuna asta de la suprafață pare că acolo este ceva (în neregulă, n.r.). Credeți că aceste controale nu depistau? Dimpotrivă, toți au pierdut. Vă dau cuvântul meu de cinste că toți despre care vorbiți, și Ecoplantera, și Agrofermotech, în urma colaborării cu proiectul 2KR au avut numai de pierdut”.