VIDEO În culisele alertelor false cu bombă: Cine terorizează R. Moldova?

Aproape 150 de alerte false cu bombă au „lovit” R. Moldova de la începutul anului, fiind vizate nu mai puțin de 885 de locații. Autoritățile sunt informate despre minarea unor instituții publice sau private fie prin intermediul poștei electronice, fiind utilizate servicii criptate de mesagerie, fie prin telefon. 

Cei care telefonează și anunță despre existența unor substanțe explozibile în anumite locații sunt prinși de poliție la scurt timp după înregistrarea apelurilor. Ei sunt cetățeni ai R. Moldova și telefonează, de obicei, fiind sunt sub influența băuturilor alcoolice, iar, ulterior, regretă fapta. ZdG a identificat și analizat profilurile câtorva dintre cei care, în ultimele luni, au emis alerte false cu bombă prin telefon.

Alertele prin e-mail, autorii cărora sunt mult mai dificil de descoperit, sunt toate în limba rusă și au mesaje diverse, care, adesea, se contrazic. În aceste cazuri, toate urmele autorilor duc în străinătate. În luna ianuarie, atunci când în R. Moldova a început primul val al alertelor cu bombă prin e-mail, poliția a identificat un minor dintr-un sat din Găgăuzia care a recunoscut că făcea parte dintr-un grup internațional care lansa mai multe alerte cu bombă în țările din regiune. „Este un copil obișnuit, ca și toți, dar, probabil, preferă să stea pe internet mai mult decât alții. S-a lăsat dus de val și a mers pe o linie greșită”, îl descrie diriginta acestuia. 

Ianuarie 2022: Primul val de alerte false cu bombă 

18-21 ianuarie 2022. Pe adresele electronice guvernamentale ale unor instituții de stat din Ceadîr-Lunga, Vulcănești și Comrat, vin mai multe mesaje prin care se anunța despre plasarea unor dispozitive explozive în mai multe locații cu flux sporit de oameni. Toate mesajele erau trimise prin intermediul platformei ProtonMail, un serviciu de e-mail criptat, conceput pentru a proteja identitatea celor care îl utilizează. 

ZdG a analizat câteva dintre mesajele trimise în acea perioadă pe adresele de e-mail ale Inspectoratului de Poliție (IP) Ceadîr-Lunga sau Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia. În unul dintre primele mesaje, autorul scria în limba rusă: „Sunt „KRONOS” și vreau să anunț că am minat toate străzile din orașul Ceadîr-Lunga, pe fiecare stradă se găsește câte 120 de kg de explozibil. Dacă explozibilul va exploda, totul va zbura în aer, dar este o șansă de a evita explozia. Trebuie să introduceți acest mesaj la știri. Succes tuturor. Aveți timp până la ora 12.00”. 

Într-un alt mesaj, trimis de pe adresa de email adminkronosa@protonmail.com, autorul, care se prezenta cu nickname-ul „FeedSky” anunța că ar fi minat „toate instituțiile de învățământ din satul Cazaclia” (sat din Găgăuzia, n.r.) și că va omorî „foarte mulți oameni” dacă nu îi vor fi îndeplinite condițiile. „Eu urăsc oamenii care m-au presat și am decis să mă răzbun. Am în mână un detonator și, dacă apăs pe buton, totul va sări în aer. Prima condiție: Nickname-ul meu „FeedSky” trebuie să fie în toate știrile. A doua condiție: În fața intrării în școală, la femeia de serviciu, lăsați 70 de mii de lei. Succes la joc”. 

În aceeași perioadă, autoritățile au anunțat că, în Găgăuzia, au mai fost alerte cu bombă similare, toate prin intermediul poștei electronice, prin care s-a anunțat că ar fi fost minate școala din Vulcănești, precum și gimnaziul, școala primară și cimitirul din satul Baurci, raionul Ceadîr-Lunga. 

Prima persoană identificată: un minor, activitatea căruia era dirijată din străinătate

21 ianuarie 2022. La câteva ore de la înregistrarea unei alerte cu bombă prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției (IGP) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) anunțaseră că au reușit să-l identifice pe autor: un minor, activitatea căruia era dirijată din străinătate. Poliția preciza că acesta, „fiind dirijat de persoane terțe, a transmis alerte false cu privire la minarea mai multor obiective strategice și pe teritoriul altor state”. 

La 6 iulie, dosarul pe numele minorului a fost trimis în judecată, el fiind învinuit că ar fi remis șapte denunțuri false despre faptul că anumite locații din sudul republicii ar fi fost minate. Potrivit materialelor dosarului, adolescentul ar fi urmărit scopul perturbării activității instituțiilor de stat. Pe lângă pedeapsa penală, autoritățile au formulat și o acțiune civilă, pentru recuperarea a circa 60 de mii de lei cheltuiți „pentru acțiunile obligatorii cu rol de prevenție a potențialelor urmări provocate de astfel de atentate, întreprinse de serviciile specializate”. 

ZdG a constatat că minorul, care figurează în acest dosar are 15 ani și este originar dintr-o localitate din Găgăuzia, vizată în alertele cu bombă din perioada 18-21 ianuarie curent. Autoritățile au constatat că acesta făcea parte dintr-un grup care se autointitulează „KRONOS”, membrii căruia activau în străinătate. 

„Cumva, prin intermediul internetului, l-au atras pe copil. Cică, acolo îi dădeau sarcini și el le îndeplinea”

În discuțiile cu ZdG, oamenii din satul său de baștină afirmă că băiatul provine dintr-o familie bună, el fiind un elev pasionat de calculatoare și ar fi fost atras într-un joc în care i s-ar fi indicat cum să acționeze. Cei care nu-i cunosc numele îi spun „взрывник” (bombardier – n.r.).

„Băiatul provine dintr-o familie semiînstărită, cu niște părinți exemplari. Băiatul este bun, capabil, dar, iată, l-au atras într-o oarecare joacă. Asta am înțeles noi. S-a lăsat dus de val. El singur nu a înțeles cum a ajuns acolo”, ne-a spus o femeie. 

O altă localnică ne-a spus că băiatul este pasionat de calculatoare și ar fi fost racolat pe internet. „Este un copil capabil, se pricepe, în special, la calculator. Cumva, prin intermediul internetului, l-au atras pe copil. Cică, acolo îi dădeau sarcini și el le îndeplinea. Din câte cunoaștem, a fost o anchetă. Acum el s-a lăsat de joacă, învață în aceeași clasă”, ne-a spus femeia.  

Diriginta băiatului spune că acesta nu se diferențiază de restul elevilor, doar că preferă să petreacă mai mult timp pe internet. 

„Este un copil obișnuit, dar cu o pasiune aparte pentru calculator. Cu toate tehnologiile de acum, a greșit și, acum, iată că suferă. Suferă el și părinții. Este un copil obișnuit, ca și toți, dar, probabil, preferă să stea pe internet mai mult decât alții. Noi am discutat cu el. S-a lăsat dus de val și a mers pe o linie greșită. Sigur că își dă seama de ceea ce a făcut. Regretă și, acum, încearcă să se corecteze”, ne-a spus profesoara. 

11 martie: Operațiune comună Rusia – Belarus: Membrii grupării „Kronos” au fost reținuți

După ce l-au identificat pe minorul din Găgăuzia, autoritățile de la Chișinău au remis în adresa organelor de drept din Federația Rusă și Republica Belarus informația despre IP-urile dispozitivelor care au fost identificate în urma acțiunilor speciale de investigații. Datele obținute de ZdG arată că nici autoritățile din Rusia și nici cele din Belarus nu au informat autoritățile de la Chișinău despre măsurile întreprinse. Cert este că, la scurt timp, pe 11 martie 2022, autoritățile din Belarus au anunțat că au reținut mai mulți membri ai așa-numitei grupări „KRONOS”, ca urmare a unei operațiuni în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din Federația Rusă și Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse. 

„Totul a început ca o glumă copilărească, pe niște forumuri pentru adolescenți, dar lucrurile au degenerat. Membrii acestei grupări au început să acționeze la comandă, contra plată. Acești hackeri anunțau că minau anumite obiective, care ar urma să creeze probleme pentru anumite personaje, ce erau de alte viziuni politice decât cei care îi plăteau ca aceste alerte cu bombă să aibă loc”, anunța Andrey Kovalev, șeful Direcției Principale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Belarus.

Autoritățile belaruse au publicat câteva secvențe video din timpul perchezițiilor și de la audierile reținuților care-și recunoșteau vina. „Am trimis alerte către școli și centre comerciale. Am făcut peste 30 de astfel de alerte”, a spus unul dintre tineri. 

Totodată, potrivit oficialilor din Belarus, gruparea de hackeri anonimi „KRONOS” și-ar fi început activitatea în anul 2020, în Belarus, fiind compusă din mai mulți elevi. Mesajele de alertă cu bombă erau trimise prin intermediul unor rețele de email securizate. Agenția rusă de stat, cu referire la un oficial rus, preciza că gruparea are doi lideri, ambii în vârstă de 16 ani, originari din Moscova și Vitebsk. 

148 de alerte cu bombă în 2022. 124 dintre ele în lunile iulie-august

În R. Moldova, alertele false cu bombă s-au stopat în luna ianuarie, după reținerea minorului din Găgăuzia, dar au luat amploare, din nou, în luna iulie. Datele prezentate de către IGP arată că, dacă în perioada ianuarie – iunie 2022 au fost înregistrate 24 de alerte false cu bombă, nouă dintre ele în luna ianuarie, în lunile iulie și august, numărul acestora a „explodat”, fiind înregistrate până miercuri, 24 august, nu mai puțin de 124 de alerte. 

În total, de la începutul anului curent până miercuri, 24 august, R. Moldova a fost ținta a 148 de alerte false cu bombă, fiind vizate nu mai puțin de 885 de locații. Dintre acestea, 114 alerte au fost trimise prin e-mail, iar celelalte – telefonic.

Alerta din 16 august: Autorul spune că face parte din „Brigada Dirlewanger”

La fel ca în luna ianuarie, alertele false cu bombă, trimise prin email în lunile iulie și august, sunt scrise în limba rusă, iar mesajele autorilor sunt diverse. În unul dintre cele mai recente e-mailuri, din 16 august, trimis în adresa companiei „Air Moldova” și a Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție, autorul, care-și zice „Magistrul Atotputernic” și care se prezintă ca fiind din cadrul Organizației „Brigada Dirlewanger”, cu referire la Oscar Dirlewanger, un fost ofițer militar și criminal de război german, care a fost fondatorul și comandantul unității penale SS naziste „Dirlewanger” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a acuzat cetățenii R. Moldova că sunt prea „toleranți” și a amenințat că el personal va omorî toți funcționarii pro-ruși din R. Moldova, dacă nu-i vor fi transmiși „câțiva bitcoini” la adresa indicată de el. 

Într-un alt mesaj, din 23 august, trimis în adresa altor instituții de stat, autorul, care-și zice Maxim Grimak, se prezintă ca fiind din regiunea transnistreană. El lăuda Rusia și anunța că „serviciile noastre speciale au minat Aeroportul din Chișinău, toate centrele comerciale, Parlamentul…”. El solicita ca R. Moldova să recunoască independența regiunii transnistrene și să renunțe la integrarea în UE și NATO. 

Alertele false, „întărite” cu IP-uri din Rusia și Ucraina

Pentru că existau mai multe similitudini între mesajele trimise de minorul din Găgăuzia în luna ianuarie și alertele cu bombă din lunile iulie și august, acesta a fost printre primii vizați de oamenii legii în dosarul penal deschis și instrumentat de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). 

„În luna iulie, am făcut percheziții la acest băiat. Nu este clar cine și cum i-a dat indicații în ianuarie. Acum examinăm dacă are tangențe cu valul alarmelor false începute în luna iulie. Nu este exclusă nicio versiune, dar, în această cauză, el nu are statul procesual”, a precizat pentru ZdG procurorul Maxim Motînga, unul dintre acuzatorii de stat care instrumentează dosarul alarmelor false cu bombă. 

„Scrisorile cu comunicatele false sunt expediate utilizând IP-uri de peste hotare. Avem din Rusia și Ucraina. Unul dintre IP-urile folosite este din Ucraina. Din Belarus, nu avem date oficiale că ar fi. Pentru a stabili utilizatorii unor adrese IP, la finele lunii iulie, am expediat comisii rogatorii în Federația Rusă, iar la începutul lunii august, în Ucraina. Investigația este complicată. Spre exemplu, noi putem stabili IP-ul persoanei care a expediat mesajul, dar nu este certitudine că este IP-ul său. El poate utiliza orice IP, folosind VPN”, ne-a mai spus procurorul. 

• *VPN – Prescurtare de la Virtual Private Network (rețea virtuală privată). Atunci când o persoană este conectată la un VPN, activitatea ei pe internet este criptată, iar adresa IP reală este mascată. Nimeni nu poate vedea cine este acea persoană sau ce face, nici măcar furnizorii de servicii de internet, guvernele sau hackerii.

Cine sunt autorii alertelor cu bombă prin telefon

Alertele cu bombă transmise prin e-mail sunt cel mai greu de depistat. Alertele prin telefon nu reprezintă, de obicei, o problemă, iar autoritățile, practic de fiecare dată, reușesc să-i prindă pe făptași chiar la câteva ore de la comiterea infracțiunii. ZdG a verificat câteva dintre cele mai recente alerte false cu bombă prin telefon, a identificat persoanele care au stat în spatele acestora și le-a verificat activitatea. 

13 iulie 2022. Ora 03:41. Printr-un apel 112, un necunoscut a comunicat că locuința președintei R. Moldova, Maia Sandu, este minată. Autorul apelului s-a dovedit a fi un bărbat în vârstă de 37 de ani. ZdG a constatat că, în 2015, acest bărbat a fost judecat pentru huliganism. Printr-o sentință a Judecătoriei Cahul, el a fost absolvit de răspundere penală pe motiv că a acționat „în stare de iresponsabilitate”, fiind internat în IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie din Chișinău. La expirarea termenului de 6 luni, stabilit de instanță, directorul general al spitalului a solicitat prelungirea măsurii invocând „existența pericolului social în cazul eliberării acestuia”, fiind diagnosticat cu „schizofrenie paranoidă cu evoluție progredientă cu defect mixt subcompensat”. Bărbatul a petrecut un an internat la psihiatrie.

23 iulie 2022. Ora 15:11. Printr-un apel 112, un necunoscut a comunicat, din nou, că domiciliul președintei este minat. Făptuitorul, în vârstă de 64 de ani, a fost reținut în aceeași zi. ZdG a constatat că, în martie 2021, bărbatul a fost condamnat la un an de închisoare pentru o faptă similară, pedeapsa fiindu-i suspendată pe un termen de probă de trei ani. Atunci, fiind în stare de ebrietate, el a alertat poliția spunând că în incinta Catedralei Mitropolitane „Naşterea Domnului” din Chișinău urmează să aibă loc o explozie provocată de o grenadă. În cadrul audierilor, el nu și-a recunoscut vina, dar a spus că îi pare rău pentru fapta comisă și că „voia doar să nu strige la el palamariul bisericii și să-i permită să se roage în biserică”.

26 iulie 2020. Ora 03:20. Printr-un apel telefonic la 112, o persoană necunoscută a comunicat că Aeroportul Internațional Chișinău este minat. Făptuitorul, în vârstă de 20 de ani, a fost reținut la scurt timp, constatându-se că era în stare de ebrietate când  a telefonat. ZdG a constatat că tânărul provine dintr-o familie social-vulnerabilă din localitatea Fuzăuca, raionul Șoldănești. Tânărul, rămas fără părinți încă din copilărie, a fost crescut de bunica lui, iar în ultimul timp, a locuit cu o concubină. Recent, cei doi s-au despărțit. Potrivit primarului localității, tânărul a fost „tulburat emoțional” de acest eveniment și a început, în ultima perioadă, să consume mult alcool. „Băiatul a fost în depresie, cred că acest lucru l-a forțat să facă trăsnaia asta. În plus, din câte am auzit, a băut cam mult în ultima perioadă”, a spus primarul din Fuzăuca. Numele acestuia figurează și într-un dosar penal pentru huliganism, fiindu-i aplicată, în ianuarie 2018, o amendă în mărime de 20 de mii de lei. 

16 august 2022. Ora 15:23. Un necunoscut a alertat poliția spunând că IP Cahul este minat. Autorul apelului a fost reținut pe urme fierbinți, în aceeași zi. ZdG a aflat că făptuitorul este un bărbat de 60 de ani, care locuiește într-un sat din raionul Cahul. Am sunat la primăria locală pentru a încerca să luăm legătura cu bărbatul și am aflat că nu este pentru prima oară când face astfel de lucruri.

„Nu ne-a mirat deloc. Sună des la poliție de pe numere necunoscute și provoacă tot felul de „circuri”. Într-o zi, a sunat poliția și a spus că i-au fost furate toate roșiile și ardeii din grădină. Când am ajuns acolo, grădina aceea nu se vedea din iarbă. Îi place băutura. Rar se întâmplă să-l vedem treaz”, ne-a spus o angajată a primăriei.

10 luni de închisoare, cea mai recentă condamnare pentru un autor de alertă falsă

Datele de pe portalul instanțelor de judecată arată că cea mai recentă condamnare pentru comunicatul mincinos despre pregătirea unor explozii a fost dictată, la 2 august curent, de magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Cazul vizează un bărbat de 38 de ani din capitală care, la 27 martie curent, fiind în stare de ebrietate avansată, a apelat de trei ori Serviciul Naţional Unic pentru Apelurile de Urgență 112 și a comunicat fals că, într-un supermarket, de pe bd. Mircea cel Bătrân din capitală, sunt instalate dispozitive explozibile. Identificat de oamenii legii, bărbatul și-a recunoscut vina, a spus că îi pare rău și că a făcut o faptă negândită, dar că nu își amintește detalii. El a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, temei din Codul de procedură penală, în baza căruia a beneficiat de reducerea cu o treime a pedepsei prevăzute de lege și s-a ales cu 10 luni de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 

Două luni mai devreme, un alt bărbat, autor al unei alerte cu bombă, din 9 noiembrie 2020, la Curtea de Apel Chișinău, și-a aflat sentința. Bărbatul a alertat poliția, aflându-se în incinta judecătoriei și, fără motiv întemeiat, a spus că, în clădire, este instalat un dispozitiv explozibil. Expertiza judiciară a arătat că el suferă de maladie psihică cronică și evolutivă și a acționat fără discernământ, motiv pentru care a fost internat într-o instituție psihiatrică cu supraveghere obișnuită.

Cea mai aspră pedeapsă pentru comunicarea mincinoasă despre acte de terorism a fost aplicată, în 2015, unui bărbat din Soroca, care își ispășea pedeapsa pentru omor în Penitenciarul nr.6 din oraşul Soroca. Apelând poliția, el a comunicat că, în incinta Primăriei municipiului Chişinău, într-o cutie de pizza, a fost adus un obiect explozibil pentru primarul de atunci Dorin Chirtoacă. Apelul fals i-a completat pedeapsa de 18 ani pentru omor cu un an și patru luni.

12 ani de închisoare pentru autorii alertelor false cu bombă 

Multiplele valuri de alerte false cu bombă au determinat autoritățile să intervină cu modificări în legislația penală, pentru a-i pedepsi mai dur pe făptași. Dacă, în prezent, comunicarea mincinoasă cu bună știință despre actul de terorist este pedepsită cu închisoarea de până la doi ani, amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, o propunere de modificare a Codului Penal, elaborată de Ministerul Afacerilor Interne și trimisă Cancelariei de Stat la mijlocul lunii iulie curent, prevede ca pedeapsa să fie cuprinsă între doi și cinci ani de închisoare, iar plafonul amenzilor să crească, începând cu 50 de mii de lei până la un maxim de 150 de mii de lei. 

De asemenea, articolul în redacția nouă prevede, pentru această faptă, până la 12 ani de închisoare în cazul în care comunicarea mincinoasă cu bună știință despre actul de terorism se face în circumstanțe agravante, cum ar fi „în perioada stării de urgență, de asediu şi de război, a cauzat sau putea să cauzeze daune intereselor securităţii statului”. 

Statul cheltuie milioane de lei pentru verificarea alertelor false cu bombă

Pentru a verifica și contracara alertele false cu bombă, statul cheltuie milioane de lei. În cazul unei comunicări de plasare de explozive, intervin la fața locului de la 3 până la 15 polițiști din diferite servicii și subdiviziuni ale poliției.

„Pe parcursul anului curent, așa, ca o cifră estimativă, noi am depășit 2,2 milioane de lei pentru acțiunile pe care le-a realizat poliția, pentru ieșirea la fața locului și documentarea alertelor cu bombă. Este doar o cifră a instituției poliției”, a precizat pentru ZdG Viorel Cernăuțeanu, șeful IGP. 

Mai multe țări din regiune, ținte ale alertelor false cu bombă

R. Moldova este doar una dintre țările care au fost, în ultimele luni, ținta alertelor false cu bombă. În Rusia și Ucraina, pe lângă membrii grupării „Kronos”, au fost reținute și alte persoane, acuzate că ar sta în spatele alertelor false cu bombă din țările lor, dar și din alte state din regiune. 

În luna ianuarie curent, atunci când a început avalanșa de alerte false cu bombă în R. Moldova, mai multe orașe din Rusia au fost expuse unui val amplu de alerte false similare. Se anunța că au fost minate școli, spitale sau gări. La 21 ianuarie 2022, chiar în ziua în care în R. Moldova era reținut minorul din Găgăuzia, organele de drept rusești anunțau că au identificat și ei un grup de școlari care ar sta în spatele alertelor. Suspecții ar fi fost prinși datorită unei greșeli, după ce, una dintre scrisorile cu amenințări, despre presupuse bombe, nu a fost trimisă prin rețeaua securizată VPN, ci direct prin e-mail. În plus, „simțindu-se „eroi”, elevii le-au povestit prietenilor despre distracția lor”, anunțau organele ruse, citate de presa locală. De asemenea, autoritățile ruse precizau că ar fi posibil ca, pe lângă alertele cu bombă pe care le-au lansat în propriul oraș, acest grup de școlari să stea în spatele amenințărilor cu bombă din mai multe orașe ale Rusiei, precum și din alte țări. 

În aceeași zi, 21 ianuarie 2022, autorităţile ucrainene au acuzat Rusia că s-ar afla în spatele a sutelor de alerte false cu bombă, menite să „provoace panică” în ţară, pe fundalul temerilor internaţionale de o invazie rusă. În acel moment, în Ucraina, erau înregistrate peste 300 de alerte false cu bombă, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). 

La începutul lunii februarie curent, Serviciul Federal de Securitate din Rusia (FSB) anunța că alte 14 persoane au fost reținute în acest dosar. Potrivit FSB, unul dintre organizatorii acestei grupări de hackeri ar fi fost Anton Osipciuk, născut în anul 2003, originar din regiunea Volînskîi, Ucraina, care studiază la Facultatea de Securitate Informațională a Universității Naționale Tehnice din Ucraina (Kiev), precum și complicii săi”.    

La mijlocul lunii august curent, Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că a „demascat” doi dintre liderii grupării care, în ultimii doi ani, a făcut numeroase alerte false cu bombă în diferite regiuni ale Ucrainei. Figuranții locuiau în Kiev și regiunea Rivne.

Aceștia au fost considerați oficial șomeri temporari. Neoficial, au avut suficiente cunoștințe în domeniul IT și au acționat într-o manieră coordonată și profesionistă, anunța SBU. 

După declanșarea războiului din țara vecină, numărul alertelor cu bombă din Ucraina și Rusia și-a pierdut din intensitate. În primăvara anului curent, a venit, însă, rândul mai multor țări din Europa de Est, printre care Serbia, Ungaria sau Bulgaria, să fie „bombardate” cu alerte false despre minarea mai multor obiective. Preponderent, erau vizate instituții de stat, centre comerciale, școli, grădinițe sau biserici. 

Joi, 25 august: Procurorii anunță că au pornit urmărirea penală pentru acte de terorism

Procuratura Generală a anunțat joi, 25 august, despre pornirea urmăririi penale pentru acte de terorist, în contextul multiplelor alertele false cu bombă de pe teritoriul R. Moldova. Potrivit procurorilor, pornirea urmăririi penale pentru acte de terorism derivă din avansarea investigațiilor realizate până în prezent privind comunicarea mincinoasă cu bună-știință despre prezența explozivelor în diverse locații, care în anumite episoade, „în vederea creării pericolelor pentru viața și sănătatea cetățenilor, urmăreau scopul intimidării populației”.

„Calificarea faptelor infracționale potrivit articolului 278 din Codul penal ține nu doar de aspectul pedepsei pe care o riscă făptuitorii, de minim 6 ani închisoare (versus maxim 3 ani închisoare în situația articolului 281 din Codul penal), dar și asigură instituțiilor naționale responsabile de investigarea faptelor posibilitatea să coopereze cu instituțiile antitero din statele din care s-au solicitat informații anterior, la subiectul alertelor false”, se arată într-un comunicat al PG.

Totodată, majoritatea statelor solicitate ar avea în legislația lor prevederi care le atribuie instituțiilor de combatere a actelor teroriste instrumente procesuale cu acțiune mai amplă și termeni alerți de executare a acestora, afirmă procurorii.

Astfel, către jurisdicțiile străine în care au fost expediate solicitările anterioare la subiectul alertelor false, urmează să fie completate solicitările. Totodată, în același timp, procurorii afirmă că în cadrul urmăririi penale au fost solicitate, de la instituțiile vizate de alertele cu bombă, inclusiv publice, stabilirea cuantumului prejudiciului.