În căutarea oamenilor care au primit bani pentru ca rudele lor să fie înregistrate ca decedate de COVID-19

În ultimele săptămâni, spațiul informațional a fost invadat de mai multe declarații care au provocat discuții aprinse: rudelor unor persoane decedate de diverse maladii li se propun bani pentru ca acestea să semneze acte ce ar constata că decesul a fost provocat de noul tip de coronavirus.

Cei care sunt acuzați că vin cu asemenea propuneri sunt medicii sau, uneori, polițiștii ajunși la fața locului pentru a constata decesul.

30 mai 2020. Preotul Sergiu Ivanov, parohul Bisericii Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil din Vărzărești, Nisporeni, anunța pe Facebook că la el s-a adresat nepotul lui Alexandru Fărâmă, un bărbat de 87 de ani, decedat în ajun. Preotul susținea că acesta i-a relatat că doi polițiști, care au venit să constate decesul bărbatului, i-ar fi propus bani pentru ca în actele constatatoare să fie scris că acesta a decedat din cauza coronavirusului de tip nou. 

„Poate scriem aici că o murit de virus…”

„Dânsul a venit și…. șoc! îmi spune el. Vă zic încă o dată. Am acceptul lui să fac acest lucru public. Că atunci când a sunat la 112, imediat au venit, sau peste un timp, a venit o mașină a poliției, un domn, îmbrăcat în uniformă de polițist și o doamnă, tânără, îmbrăcată în uniformă de polițist, care a scos un act cu multe, multe semnături pe el, deja completat, și a întrebat: cine răspunde de acest om, cine-i principalul care se ocupă de înmormântare. La care nepotul care a vorbit cu mine îi zice: – Eu sunt. Zice: – Bine. S-au retras mai într-o parte și zice: – Cum facem mai departe? – Da, bine, vezi, înțelegi cum acum la noi e situația. Poate scriem aici că o murit de virus și azi până seara sau mâine o să vină o persoană care o să vă aducă 15-20 de mii de lei să… Nepotul bătrânului îi zice: – Da îi aveți acum, la voi? – Nu, o să vină o persoană care se ocupă de treaba asta”, spunea preotul din Vărzărești. 

Istoria relatată de părintele Sergiu Ivanov a fost văzută de 38 de mii de persoane pe Facebook, iar ulterior a fost preluată de alți internauți cu zeci de mii de urmăritori pe rețelele de socializare. Unul dintre cei care au răspândit mesajul preotului a fost Sergiu Postică, proprietarul unui local de ceremonii din apropierea capitalei, care are peste 35 de mii de urmăritori pe Facebook.

Postică a venit și cu elemente noi, relatând publicului că ar cunoaște alte cazuri când rudelor unor persoane decedate li s-ar fi propus bani pentru ca acestea să semneze acte care să constate că decesul a fost provocat de noul tip de coronavirus. Clipul video publicat de Postică a adunat aproape un milion de vizualizări, însă ulterior a fost șters de autor. 

„Se duc oameni să-i înmormânteze și se apropie de rude și le spun: – Dați să scriem că-i de Covid. Am caz concret care o spus categoric: „Ce-i cu voi?”. Ieri a făcut de-a 40-a, 40 de zile în urmă a murit mama cuiva și o spus: „Nu, categoric nu scrieți Covid acolo”. Dar am cazuri în care au acceptat bani. Cel puțin trei cazuri… La două le știu și suma. La una știu că-i patru mii de lei, la una știu că-i două mii de lei, dar le-au dat bani la oameni pentru ce? Ca să arate număr mai mare la noi de morți de COVID? Exact la aceeași temă este un părinte de la Vărzărești, este o postare publică făcută pe Facebook, exact aceeași situație: a venit, s-au propus bani ca să scrie COVID, dar el nu era de COVID. Vă mai pun un fragment și din înregistrarea ceea ca să înțelegeți că e un fenomen în masă. Asta nu-i un fleac”, afirma Postică.

„Mătincă vreo 14 mii se dă să spui că a murit de COVID”

Istoria relatată de preotul Sergiu Ivanov a ajuns și la urechile locuitorilor comunei Vărzărești. Deși nu cunosc detalii, aproape toți spun că au auzit că familiei Fărâmă i s-au propus bani pentru a fi indicat în acte că moș Alexandru a murit de COVID-19.

 „Am auzit că le-a pus pe fiicele lui ori pe feciori, că nici nu știu ce copii are… Le-a spus că le dă 14 mii de lei și să spună că a murit de COVID. Și deja și eu am zis că poate așa și este, de unde să știu?”, povestește o locuitoare din Vărzărești.

„Mătincă vreo 14 mii se dă să spui că a murit de COVID. Nu pot să-ți spun un om care mi-a spus, dar zice că iaca a murit un moșneag și le-a spus că dă 14 mii de lei ca să spună că a murit de COVID. Iată ce am auzit. Mai mult nu știu”, ne spune altă locuitoare din sat.

„Nu, nu, nu. Nimeni. Nici nu-mi trebuie”

Cazul familiei Fărâmă din Vărzărești a fost intens mediatizat, deși niciun membru al familiei nu a fost întrebat vreodată dacă informațiile răspândite de preot sunt sau nu adevărate.

ZdG a mers pe urmele acestei istorii, pentru a afla circumstanțele ei și pentru a o reda din perspectiva celor vizați. Ghidați de primarul comunei, am ajuns la familia Fărâmă, din Vărzărești, Nisporeni, pentru o discuție cu soția bărbatului decedat. 

— Eu am chemat poliția, ca să nu zică că l-am bătut, ori l-am gâtuit, ori… 
— Și a venit poliția și ce a zis?
— Ne-a întrebat de ce a murit, de ce… Eu i-am spus drept. Cum o murit de bătrânețe, cum o paralizat o perioadă și a decedat… 
— Dar cineva v-a propus bani să spună că a murit de COVID?
— Nu mi-o propus niciun… iaca fata-i de față, băiatu-i de față. Nu ni-o propus nimeni, așa ceva n-am avut.
— Adică nimeni nu o zis că vă propune 15-20 de mii de lei, cum spunea preotul? 
— Nu, nu, nu. Nimeni. Nici nu-mi trebuie. 
— Dar polițiștii au venit aici și ce au făcut? Puteți să ne descrieți?
— Eiii, cum? Au scris acolo cum l-au găsit. El pe pat… cum el repede o murit”, povestește soția bărbatului decedat.

„Părintele, el l-a implicat în așa chestiuni, dar Costică nu a spus așa vorbe”

A negat că au fost vreodată discuții despre bani și Fiodor Fărâmă, unul dintre fiii celui  decedat, dar și Vasile Paladi, ginerele acestuia.

„Nu mi-a propus nimeni. Nici n-o fost vorbă de așa ceva. Ei (polițiștii, n.r.) au spus ca să nu vină cineva să vă amendeze, să nu fie multe persoane. Noi am spus că numai rudele o să fie și gata”, punctează Fiodor Fărâmă.

Și Vasile Paladi, ginerele bărbatului decedat, neagă orice discuție despre bani la constatarea decesului.

— A venit o parte feminină și un bărbat. Au venit normal, au fotografiat în casă cum tata stătea mort și pe urmă au ieșit afară, au filmat afară frumușel și pe urmă s-au apucat de scris documentul. Au scris acolo ce a trebuit de scris. Și la urmă domnul l-a întrebat pe Costică: – Ce să scriem în document? O zis că: -Scrie decesul și bătrânețea, că are 87 de ani, ce vreți voi? Și asta a fost.
— Dar a mers vorba de virus? De bani?
— N-o mers nimica. Nimica n-o mers. N-o mers nicio vorbă de asta. 
— Poate cineva nu a înțeles corect, poate s-a vorbit că dacă o să aduceți mai multă lume o să vă pună amendă?
— Aici a fost o implicare. Domnul de la deal, părintele, el l-a implicat în așa chestiuni, dar Costică nu a spus așa vorbe. Iată cum o fost.
— Deci, Constantin s-a dus la preot și ce i-a spus? 
— De înmormântare, ca să înmormânteze moșneagul pe luni”, precizează bărbatul. 

„El singur a vorbit că a avut așa cazuri și la urmă m-a implicat pe mine”

Constantin, nepotul invocat în discursul preotului Sergiu Ivanov, era la muncă. Am discutat cu el la telefon și l-am rugat să ne descrie cum a decurs întâlnirea cu preotul, întâlnire care l-a făcut pe slujitorul Domnului să spună că polițiștii i-au propus bani.

„Noi ne-am dus la biserică și l-am luat ca să facă înmormântarea și am ajuns, am vorbit acolo: – Părinte, iaca avem nevoie așa și așa. Și el o spus: – Bine, facem treabă. Pe luni, iată la ce oră. Ne-am înțeles și după aceea el ne întreabă: – La voi o fost tot normal? Că am avut cazuri că… nu v-o propus poliția nimic? Zic: – Nu, nu ni-o propus nimic. Ce să ne propună? – Eiii, că am avut cazuri că o venit poliția și o propus bani ca să scrieți pe proces că a murit de coronavirus. Zic: – Nu, nu, nu. Noi n-am avut așa ceva. Zic: – Cine o avut, o avut. Și el a luat datele bunelului de deces și m-a întrebat pe mine, zice: – Eu am să fac o publicare, îmi dați voie? Dar eu n-am înțeles ce vrea să facă el. Și îi zic: – D-stră faceți ce vreți. Ce am eu cu d-stră să vă spun eu că da sau nu? Nici n-am înțeles ce a vrut să spună el. Și când seara, hop, el publică că eu i-am spus lui că a venit poliția și… El singur a vorbit că a avut așa cazuri și la urmă m-a implicat pe mine în interviul pe care l-a dat el pe Facebook”, susține Constantin. 

Tânărul afirmă că nu înțelege de ce preotul a răspândit o asemenea istorie și neagă că ar fi fost speriat de polițiști, așa cum afirmă parohul.

„După asta, el a venit la mine la poartă și mi-a propus să mă duc cu dânsul la procurorul general și să nu mă tem să spun, nu știu ce. Zic: – Ce să spun, părinte? Nu mă implica pe mine că eu tot am rude multe în poliție și nu vreau să mă fac de rușine în fața rudelor. Zic: – D-stră trebuia să-mi explicați mie concret ce ați vrut să faceți și avea să vă spun dacă da sau nu. El a făcut ce-a vrut și ce-a știut, dar noi așa ceva nu am avut și nu i-am spus lui că au venit și mi-au propus bani să spun că a murit nenea de coronavirus. El pe mine m-a implicat cel mai tare. Nu m-a amenințat pe mine nimeni. La mine a venit poliția și m-a interogat cum a fost. Și cum a fost, eu așa am spus. Încă polițiștii m-au filmat cât au făcut ei procesul. Pe mine nimeni nu m-a amenințat. Eu nu pot să vă spun ce urmărește el (preotul, n.r.), ce face. Cum pot să știu eu ce face el? El vrea să publice că vrea să scape de coronavirus, că asta e o falsificare… Doar se vede și pe Facebook ce postări face el. Eu nu știu… ”, spune, nedumerit, Constantin.

„Eu am rămas în șoc. Colegul meu tot” 

Primarul comunei Vărzărești susține că a discutat cu membrii familiei Fărâmă la câteva zile după deces. Încă atunci aceștia i-au spus că informațiile răspândite de preot nu corespund adevărului.

„Nepotul decedatului a venit la primărie să ridice certificatul de deces. Personal l-am chemat, pe nepot și soția, chiar era și soția decedatului prezentă. Și am întrebat: – Chiar într-adevăr așa ceva a fost? S-a adresat cineva la voi și v-a propus anumite sume? Și dumnealor categoric, în prezența mai multor martori, au spus: „Nu, domn primar. Așa ceva nu a fost”. L-au îngropat, tot normal, conform cerințelor care sunt”, punctează primarul de Vărzărești, Constantin Ungureanu. 

Cristina Rizu este unul dintre cei doi polițiști care au fost acasă la familia Fărâmă pentru a constata decesul. Am găsit-o în satul Grozești, în ziua sa liberă.

„Eu eram în serviciu, cu colegul meu, agent superior. Ne-am deplasat la fața locului, am documentat cazul, ceea ce facem de obicei: cercetare la fața locului, poze… Dumnealor ne-au permis să intrăm în domiciliu, să investigăm cazul, să audiem persoanele. Colegul meu a audiat soția defunctului și un nepot și eu deja am făcut o cercetare la fața locului. Am ieșit din ogradă să ne deplasăm la Inspectoratul de Poliție Nisporeni și atunci un nepot ne-a oprit pentru că avea câteva întrebări legate de înmormântare, adică cum trebuie procedat pe timp de pandemie. Atunci colegul i-a explicat că doar rudele apropiate, păstrarea distanței sociale, cu măști”, povestește polițista despre cazul lui Alexandru Fărâmă.

„Nici vorbă nu a fost de bani. Atât a fost vorbit, doar cum trebuie să-l înmormânteze, nimic altceva. Nici de mine nu s-a apropiat nimeni, nici de coleg. Noi permanent eram împreună, permanent vorbeam despre caz, despre domnul care a decedat. El era în vârstă, știau și ei de ce a decedat și nu, nu a fost așa ceva, nici într-un caz. Doamne ferește! Nicidecum, nu. Într-adevăr, ei au semnat, dar au semnat audierea soției defunctului și pe cercetare deja. Atât. Nimic altceva”, explică subofițera din cadrul Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție (IP) Nisporeni. 

Angajată de mai puțin de un an în poliție, tânăra susţine că a trăit un adevărat șoc după acuzațiile venite din partea preotului.

„Nu m-am simțit bine, pentru că au fost minciuni. Eu am aflat de la serviciu, m-a sunat și mi s-a spus că trebuie să ne prezentăm la serviciu. Era ziua mea liberă, n-am știut despre ce este vorba. Când am ajuns la fața locului, mi-au spus ce și cum. Eu am rămas în șoc. Colegul meu tot. Cum, noi, ca polițiști, de unde să ne permitem noi 20 de mii de lei să transmitem cuiva?”, punctează Cristina. 

„A fost pornit un proces-verbal de autosesizare privind calomnia”

După declarațiile preotului din Vărzărești, IP Nisporeni a inițiat o anchetă de serviciu. „Au fost audiate soția persoanei decedate și persoanele care au fost la fața locului și au dat declarații când a fost grupa operativă, inclusiv angajații care au fost la fața locului. Cele relatate de preot nu corespund adevărului și pe cazul dat, IP Nisporeni a pornit un proces-verbal de autosesizare privind elementele constitutive ale art. 70 din Codul contravențional, calomnia”, menționează Viorel Tican, șef-adjunct al Secției Securitate Publică din cadrul IP Nisporeni.

Reprezentantul IP Nisporeni susține că, înainte de a acuza polițiștii că au propus bani pentru a înregistra decesul lui Alexandru Fărâmă în lista persoanelor răpuse de COVID-19, preotul Sergiu Ivanov a fost amendat de 5 ori pentru nerespectarea hotărârilor Comisiei pentru Situații Excepționale. Deși parohul a acuzat că patru procese-verbale au fost întocmite la 1 iunie, adică după ce învinuise poliția, oamenii legii susțin că preotul cunoștea mai demult despre încălcările comise, deoarece fusese înștiințat și citat telefonic. 

„Acum, ceea ce ține, domnilor polițiști de la Nisporeni, de anchetele voastre, eu v-am mai arătat și mai deunăzi. Iată, după ce am publicat eu, patru mi-au venit, în mărime de 100 de mii de lei. Exact după ce am publicat eu cazul cu moș Alexandru. Voi la mine altfel nu vă puteți băga decât să mă speriați cu amenzi. Voi credeți că eu sunt de doi ani și nu-mi ajunge curaj sau mă tem de voi? Vă înșelați amarnic”, acuza preotul într-un live pe facebook, publicat pe 13 iunie.

„L-o speriat tare. Dumnezeu cu dânșii”

„În toată această perioadă, dlui efectua servicii divine în incinta bisericii, fără a fi respectate condițiile impuse conform hotărârii Comisiei Naționale de Situații de Urgență. Aceste procese-verbale au fost întocmite în aceeași zi din motivul că preotul a fost citat, atât telefonic, cât și prin citație recomandată la domiciliu. Dânsul a refuzat să se prezinte. Aceste procese-verbale au fost expediate la domiciliu, ca dânsul să aibă posibilitatea să le conteste”, explică Viorel Tican. 

Părintele Sergiu Ivanov și-a menținut însă declarațiile chiar și după ce acestea au fost combătute de rudele victimei, iar organele de drept au inițiat un proces contravențional pentru calomnie pe numele slujitorului bisericii. 

— Țțț. Ia uite la dânsul, nu? L-o speriat tare. Dumnezeu cu dânșii. Dacă ei procedează în felul ăsta, e treaba lor. 
— Dar dvs. nu aveți, nu știu, poate dvs. ați interpretat greșit. Nu aveți vreo remușcare?
— Ce, eu mă joc cu declarațiile astea? Am întrebat de 3 ori față de toți. Am zis, tu îmi dai voie să fac public toate astea. A zis: – Da, părinte, noi suntem cu dvs., vă susținem, sigur, da, eu urmăresc, noi suntem pentru, da… Am zis: – Vezi, că după asta o să fie urmări, că nu poate să rămână lucrurile astea așa. A zis: – Nu mă tem eu de nimic. Au fost oameni de față, au auzit lucrul ăsta…”, susține părintele. 

„Poate, într-adevăr, este boala asta, numai nu în cazul lui”

Istoria de la Vărzărești nu este una singulară. În satul Ulmu, raionul Ialoveni, o bună parte dintre localnici cred că pensionara Elisaveta Iordachie a primit bani pentru a accepta să semneze acte care să constate că soțul ei, Mihail, a decedat din cauza COVID-19.

— Neamurile lor spuneau că i-au dat. 100 de euro mătincă au propus.
— Și au acceptat, da?
— Da.
— Dar ce neam? Că iată lumea spune, dar nimeni nu știe concret. 
— Știți, eu cinstit, concret, nu știu cine-i omul ăsta. Să mă interesez, poate aflu, dar trebuie să caut oameni, persoane. 
— Dar credeți că au luat bani pentru asta?
— Desigur că cred. Asta nu este virus, relatează un tânăr din Ulmu. 

„Lui i s-a tăiat un deget de la picior, i s-a ridicat temperatura și gata, lui i-o scris Coronavirus. Nu, eu nu cred așa ceva. Poate, într-adevăr, este boala asta, numai nu în cazul lui”, afirmă o altă locuitoare din sat.

Convingerile sătenilor că Mihail Iordachie nu ar fi decedat de COVID se bazează pe faptul că bărbatul de 68 de ani a plecat spre Chișinău în a treia zi de Paști, pe propriile picioare, cu microbuzul din localitate. Totodată, acesta suferea de mai multe maladii cronice, fiind de mai mulți ani dependent de dializă.

De această dată, din cauza diabetului, bărbatului urma să-i fie amputat un deget, fapt confirmat și de Ecaterina Zaharovna, asistentă medicală în Ulmu.

„El periodic pleca la dializă, avea probleme cu insuficiența renală. Dna Georgeta (medicul din sat) l-a trimis la spital, s-a internat și acolo a decedat. El s-a dus la dializă, nu s-a dus că-i bolnav, că are febră, că are simptome. Nu. S-a dus la dializă”, punctează lucrătoarea medicală. 

 „Acasă l-au dus cu Ritus-ul”

Mihail Iordachie a fost internat în Spitalul clinic „Sfânta Treime” din Chișinău, i s-a făcut intervenția chirurgicală și a fost externat în perioada în care instituția era un adevărat focar de COVID-19.

Înainte să plece acasă, bărbatul a stat câteva zile la unul dintre fiii săi, în Chișinău. În ziua în care urma să meargă la dializă, s-a constatat că avea febră. A fost transportat la Centrul COVID-19 și testat pozitiv la coronavirus. Ulterior, a fost transferat la Spitalul Clinic Republican, unde a decedat peste șase zile de la spitalizare.

„El o fost testat sâmbătă acolo. Sâmbătă seara l-au luat și noi nu am mai putut să vorbim cu dânsul. Pe 3 ne-a sunat medicul care-l cura, de la republicană, în secția de reanimare el a fost dus. Noi am văzut încă de vineri că el se simțea parcă rău. Parcă tușea așa și zicea că îl doare aici, se auzeau plămânii tocmai. El a răcit, nu știu ce a pățit, că așa și nu am înțeles noi”, povestește Natalia Burgoci, nora lui Mihail Iordachie. 

„El o vrut acasă. Soțul a zis: – Hai că te duc la dializă apoi te duc acasă. Și nu l-a mai dus acasă. Acasă l-au dus cu Ritus-ul. Pe 2 o fost dus la Centrul Covid, pe 3 – la Republicană. Apoi luni a respirat singur, marți singur, miercuri l-au pus la ventilație, la aparat. Joi iar așa. Spunea că situația e stabilă. Apoi au zis că situația se agravează. Dar noi știam că la el rinichii nu funcționau, inima era slabă. Diabet…avea el”, mai adaugă Natalia Burgoci.

Atât soția bărbatului decedat, cât și nora sa, cea care i-a luat împreună cu soțul cadavrul de la spital, susțin că nu înțeleg cine a inventat zvonurile despre faptul că ar fi fost plătiți ca Mihail Iordachie să fie trecut în lista celor decedați de COVID-19. Inclusiv cheltuielile pentru transportul defunctului în localitatea de baștină au fost plătite de familie.

„Trei mii. Mă grăiesc că trei mii am primit” 

— Zvonurile astea le-ați auzit și d-stră?
— Le-am auzit și eu, și sor-mea și în mahală mă întreabă: – Chiar îi drept? Ai primit? Doamne ferește! Cum să primesc eu bani dacă eu nici nu știu doctorul cel cu care a decedat. Nu știu cabinetul, nu știu nimic. De unde vorbele astea? Îmi spune că vorbește lumea-n sat că ai primit bani. Te-ai dus și ai iscălit și… 
— Dar câți bani se spune că ați primit? 
— Trei mii. Mă grăiesc că trei mii am primit. 
— Care ar fi interesul să spună?
— Nu știu. Taman prima dată mi-o spus mama polițistului de la noi din sat. Dar de unde? Eu zic: – Olea, dar de unde așa vorbe? – Grăiește lumea-n sat. – Dar care lume mai grăiește-n sat? Pe urmă s-a dus sor-mea la poștă și tot așa o întreabă: – Ce, Liza, sor-ta a primit bani dacă a decedat Mișa de COVID? Sor-mea-i spune că prima dată aude așa ceva”, relatează Elisaveta, soția lui Mihail Iordachie. 

„Nu. Eu vă spun că eu, noi, soțul a semnat. Nu ne-a dat nimeni niciun leu. Nici măcar nu au fost discuții. Nu. Doamne ferește. Nu. Și nici nu mi-a spus că el n-are COVID, dar noi înscriem. Noi am știut de pe data de 2 că i s-a depistat COVID”, argumentează Natalia Burgoci, care ne-a relatat cu lux de amănunte cum l-a luat pe socrul ei din spital și l-a transportat direct la cimitirul din sat, fără ca cineva să-i ceară sau să-i propună bani. 

„Nu doar că nimeni nu le-a propus bani, dar familia a suportat toate cheltuielile pentru transportarea cadavrului. Noi am plătit sicriul, tot ce am luat, coroane, cruce. Și la urmă ne-au dat un document și am achitat. La urmă ne-au spus așa: – Cu documentul ăsta vă duceți la primărie și acolo vă restituie o mie de lei… Asta ce o fost. Ea mătincă a primit. Și atât. Nu mi-o dat nimeni niciun leu. Noi am achitat ce a trebuit. Singurul ajutor de care a beneficiat familia Iordachie au fost cei 1100 de lei pe care autoritățile îi oferă tuturor familiilor în care un membru decedează, indiferent de cauza morții. „Am luat doar ajutorul de 1100 de lei care se dă la toți. Taman pe 7 am luat pensia și a doua zi el a murit. Și atâția bani au fost la mine. Mai mult nu. Ei ne-au luat cei 700 de lei pe care-i dădeai la pensionari de Paște, dar încă să mai dea așa ceva… ”, se plânge Elisaveta Iordachie. 

„Asta a fost și cauza decesului”

Andrei Uncuță, directorul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, acolo unde a decedat Mihail Iordachie, susține că, în situația acestuia, sunt mai mulți pacienți. În cazurile lor, bolile cronice doar amplifică forța virusului și slăbește organismul, care cedează mult mai ușor. 

„A fost internat cu pneumonie COVID. A fost câteva zile la noi. Cu părere de rău, a decedat de COVID, pneumonie COVID. Și în certificat s-a scris COVID. Nu e altceva decât COVID. Sunt foarte mulți pacienți din ăștia care, într-adevăr, dacă tu vezi pneumonie COVID și acolo practic nu-s plămâni, cum poți să spui că omul a decedat de boala rinichilor, dacă complicațiile lui, într-adevăr, au fost de probleme pulmonare cauzate de COVID? Asta a fost și cauza decesului, pe fond de alte boli concomitente pe care le are. Altul care nu are boli concomitente, cu un tablou pulmonar, poate să se refacă încetișor. Dar atunci când sunt boli concomitente, ele agravează și mai mult starea pacientului. Așa sunt majoritatea pacienților care decedează la noi, cu alte boli concomitente”, precizează Uncuță. 

„Noi nici morți n-am avut”

Informații despre presupuse sume de bani care se oferă rudelor unor persoane decedate pentru ca acestea să fie incluse în lista celor decedați de COVID-19 au inundat spațiul informațional în ultimele săptămâni. ZdG a contactat zeci de persoane de pe rețelele de socializare care spuneau că știu „cazuri concrete”, în care medicii ar fi plătit bani rudelor pentru a declara pe cineva ca fiind decedat de COVID-19. Doar că discuțiile ulterioare cu aceste persoane arătau o altă realitate decât cea răspândită de ele pe rețelele de socializare. 

Unii ne-au spus că istoriile pe care le-ar fi auzit sunt, de fapt, din Rusia, iar alții că au auzit de la cumătri sau vecini, dar nu ne-au putut furniza date concrete. Unele persoane nici nu au răspuns la solicitările ZdG de a discuta la subiect, iar altele au refuzat să ofere detalii despre cazurile pe care susțineau că le cunosc.

Unul dintre mesajele răspândite pe rețelele de socializare ne-a direcționat spre satul Talmaza, raionul Ștefan Vodă. Doar că informația s-a dovedit a fi falsă încă din start, pentru că nici oficial, nici neoficial, în localitate nu au fost înregistrate decese provocate de noul tip de coronavirus.

„Noi nici morți n-am avut. Acum am fost bogați în patru cazuri, dar acolo e cu totul altă diagnoză… Nu avem persoane decedate de COVID-19”, explică Eugeniu Pruteanu, primarul localității.

Am verificat și decesul unei tinere de 30 de ani din satul Cojușna, raionul Strășeni. Decesul ei a fost înregistrat pe 6 aprilie. Tânăra suferea de diabet zaharat de gradul I. Deși rudele tinerei afirmă că nu sunt sigure că aceasta a decedat de COVID, ea fiind internată regulat în ultimii ani în spital în stare gravă, ei susțin că în a șaptea zi de spitalizare, cu trei zile înainte de deces, au fost informați că aceasta a fost testată pozitiv la COVID-19.

Familia a respins, categoric, zvonurile precum că i s-ar fi propus bani pentru a accepta ca în certificatul de deces să fie indicat COVID-19 drept cauză a morții. Deși nu este sigură că a decedat din cauza COVID-19, familia a confirmat că în certificatul medical eliberat de spital coronavirusul a fost inclus printre cauzele morții. „E o minciună că ni s-au propus sau dat bani”, ne-a asigurat un membru al familiei. Acesta a precizat că știe că familiei i se cuvin cei 1100 de lei, care se dau la toate familiile în care un membru decedează în Moldova, doar că încă nimeni nu a fost pentru a lua acei bani.

Bărbatul filmat cu camera ascunsă: „Au dat și surorii mele cum la toți morții dau”

Pe lângă cazul preluat de la preotul Sergiu Ivanov, în clipul video publicat pe Facebook, Sergiu Postică, managerul unui local de festivități, afirma că știe și alte cazuri reale când rudele unor decedați ar fi avut anumite beneficii dacă acceptau ca defunctul să fie trecut ca mort de COVID.

Contactat de ZdG pentru a afla detalii despre aceste cazuri, Postică a făcut referire la comentariile pe care internauții le-au plasat pe rețelele de socializare și pe care le-am verificat deja, dar și la afirmațiile unui bărbat pe care l-a filmat cu o cameră ascunsă și din care reieșea că familia sa ar fi beneficiat de compensarea cheltuielilor de înmormântare ale tatălui său, cu condiția acceptării ca motiv al decesului îmbolnăvirea de COVID-19.

ZdG l-a găsit și a discutat cu Andrei C., bărbatul care apare în imaginile filmate cu camera ascunsă. Acesta spune însă că nu a beneficiat de nicio sumă de bani ca urmare a decesului tatălui său de 87 de ani și că nu i-a cerut nimeni să semneze vreun act.

„Asigurarea (CNAS, n.r.) dă la toți oamenii care mor câte o mie de lei. Este așa ceva. Și au dat și surorii mele, cum la toți morții dau, eu pe urmă m-am interesat. Sora mea s-a ocupat de înmormântare. Ea a zis că trebuie să se ducă la Burebista (sediul CNAS, n.r.) să ne dea un fel de ajutor material 1000 de lei, dar asta la toți dau. Unica ce au făcut e că tăticu era pensionar, eu tot sunt pensionar și au făcut ca un fel de reducere de 50% acolo la Doina”, precizează bărbatul, arătându-se indignat că imaginile cu el au devenit publice. 

1100 de lei, ajutor de la stat pentru deces, indiferent de cauza morții

Statul nu oferă ajutoare persoanelor care decedează după ce ajung să fie infectate cu COVID-19. Oficial, familia în care o persoană a decedat, indiferent de cauza decesului (!), primește de la stat, din bugetul Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), 1100 de lei. Totodată, în unele regiuni, administrația publică locală poate aloca un anumit ajutor, indiferent de cauza decesului.

Nici în procesul de înhumare, persoanele care decedează după ce s-au infectat cu COVID-19 nu beneficiază de înlesniri, așa cum se vehiculează în mai multe mesaje distribuite pe rețelele de socializare. Totodată, întreprinderile de prestare a serviciilor funerare nu au vreo implicare în stabilirea cauzei decesului din actele defunctului.

„Inițial, se eliberează certificatul medical de la medic. După acest lucru persoana se prezintă la oficiul stării civile, unde se eliberează adeverința de deces. Respectiv, la noi vine cu confirmarea. Cam ce treabă am avea noi la modificarea sau la pusul diagnosticului? Noi doar înhumăm, nu avem treabă cu diagnosticul. Și nici nu modificăm certificatele medicale și nici adeverințele de deces”, explică Ludmila Boțan, directoarea ÎM „Combinatul servicii funerare”.

„Cu referire la finanțări sau alte situații, noi suntem cu statut de (întreprindere, n.r.) cu autogestiune, deci toate serviciile noastre sunt cu plată. Prețurile sunt stabilite de Consiliul Municipal Chișinău. Toate plățile sunt pe site-ul nostru și la fiecare intrare, din toate cimitirele, pe panouri mari informative sunt plățile. Cine vine să organizeze înhumarea persoanei decedate achită exact așa cum sunt prevăzute taxele întreprinderii. Nu are importanță care este motivul decesului. Îi înmormântăm absolut pe toți care se adresează. Fie din R. Moldova, fie cetățeni străini. Tot timpul ne-am ocupat de înhumări și continuăm mai departe să înhumăm. N-au fost scutiți de plată niciodată niciun fel de persoane. Sunt aceleași tarife pentru toți, la fel, egale”, menționează Boțan. 

„Cum poți să falsifici un deces, dacă îți vine proba pozitivă la COVID?”

Instituțiile medicale din R. Moldova NU sunt finanțate în dependență de numărul persoanelor care decedează de COVID-19 sau de alte maladii. Astfel, NU există nicio diferență între o persoană care a decedat de pe urma complicațiilor provocate de noul tip de coronavirus și cele provocate de alte boli.

„Nu există nicio motivare rezonabilă în vederea aplicării statutului de deces a persoanei cu COVID unei persoane care nu a decedat de COVID. Mai mult ca atât, niciun lucrător medical nu este interesat în sporirea numărului de decese a persoanelor pe care le ia sau pe care le are în îngrijire și la care acordă asistență medicală. Nu există nicio motivare financiară sau o motivare de performanță sau o motivare oarecare, intrinsecă, a personalului medical în atribuirea statutului de decedat a unei persoane care nu este cu COVID”, punctează Svetlana Lupu, șefa Direcției Politici în domeniul Asistenței Medicale Spitalicești a MSMPS. 

Același lucru îl spun și medicii, care precizează că este imposibilă falsificarea cauzelor de deces în circumstanțele în care există un protocol unic referitor la conduita cazurilor de deces, iar instituțiile medicale nu au niciun interes să înregistreze mai multe decese provocate de COVID.

„Falsificarea deceselor este categoric imposibilă. Cum poți să falsifici un deces dacă îți vine proba pozitivă la COVID? El îți vine în instituție și se spitalizează deja pozitiv și cu toate complicațiile și agravările care sunt stipulate în protocolul evoluției pacientului critic cu COVID. Nu poți, fiindcă dacă pacientul are modificările respective, noi asta și i le scoatem. Asta tratăm”, argumentează Ala Condrea, vicedirectoarea medicală a Spitalului Clinic din Bălți. 

„Dacă pacientul nu a fost caz confirmat de laborator, nu poate fi scris post-mortem sau diagnosticat cu COVID. Fiecare certificat de deces este eliberat de către medicul patomorfolog (medic legist, n.r.), în baza documentației medicale care se prezintă în secția de morfopatologie. Și încă o dată, vreau să repet, este un absurd și eu nu înțeleg de unde așa imaginație la populația noastră și de unde așa afirmații”, punctează și Andrei Stratulat, directorul interimar al Spitalului Raional Orhei. 

„Există așa program care se numește „Program Special COVID”

R. Moldova nu primește ajutoare de la Uniunea Europeană sau de la Organizația Mondială a Sănătății în dependență de numărul deceselor sau a cazurilor de COVID-19 înregistrate.

„Menționăm că este falsă informația precum că țara ar fi interesată să aibă cifre mari de decese și cazuri confirmate pentru a primi ajutoare externe, sub formă de surse financiare. În lupta cu COVID-19, Republica Moldova a beneficiat de ajutoare umanitare, din partea donatorilor, partenerilor externi, agenților economici, precum medicamente, echipamente și dispozitive medicale, care au fost redirecționate direct instituțiilor medicale, conform necesităților”, precizează reprezentanții MSMPS.

În susținerea afirmațiilor precum că nu ar fi interesați în niciun fel să înregistreze un număr mare de persoane decedate din cauza COVID-19, directorii de spitale spun că instituțiile pe care le conduc sunt finanțate în dependență de numărul cazurilor tratate, acesta fiind și scopul medicilor, de a-i trata pe pacienți.

„Există așa program care se numește – „Program Special COVID”. În afară de cazurile contractate separat, simple, cu compania de asigurări, compania de asigurări are o rubrică specială care se numește „Program Special COVID”. Spitalul raportează caz special COVID, el se achită mai scump decât cazul simplu”, explică Andrei Uncuță, directorul Spitalului „Timofei Moșneaga”.

„Dacă tu folosești mai multe medicamente pentru un pacient, că el e grav, respirație dirijată, cu salarizarea suplimentară a personalului, el stă zile întregi intubat – nu stă 5 zile și se duce acasă, dar stă 3 săptămâni, nu-i logic ca să se finanțeze mai mult necesitățile acestea pentru un singur pacient? Doar nu poți să dai 5 mii de lei cum dai la gastrită, tot așa să dai 5 mii de lei, pentru că aici se folosesc doi antibiotici, alte proceduri, oamenii utilizează ventilatorul, oxigenul și multe alte lucruri şi, evident, cheltuielile sistemului sunt mai mari decât cheltuielile la alt pacient simplu”, menționează Andrei Uncuță, șeful Spitalului Clinic Republican, confirmat și de reprezentanții altor instituții medicale. 

„Spitalul este finanțat în bază de contract și pe fiecare caz tratat separat, așa cum prevede regulamentul. Este cea mai mare prostie și cel mai mare tupeu să se discute că spitalele primesc nu știu ce și ce se mai vehiculează. Vreau să vă zic, dimpotrivă, cheltuielile pe care le face spitalul, începând cu cea mai scumpă valoare, asta este personalul medical și echipamentele de protecție, care merg, sincer să vă spun, te doare inima, fiindcă merg, ca și cost, bani în tomberon, dar suntem obligați să o facem, fiindcă așa ne cere protocolul, și terminând cu medicamente și cu toate dotările și tot echipamentul care este necesar pentru a salva un pacient”, punctează și Ala Condrea, de la Spitalul Clinic din Bălți. 

„Compania finanțează doar cazurile tratate”

Responsabili de la Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) confirmă că finanțează doar cazurile tratate de COVID-19, incluse în contractele de prestare a serviciilor medicale.

Vicedirectorul general al Companiei, Denis Valac, precizează că finanțarea are loc prin linie separată în contract, unde sunt incluse cazurile de COVID. Respectiv, atunci când instituția înregistrează pacienți cu COVID, iar ulterior aceștia sunt externați, Compania achită pentru fiecare caz tratat. Tot CNAM este cea care finanțează suplimentul la salariu acordat personalului implicat în tratarea cazurilor de COVID.

„Compania nu plătește, sub nicio formă, și nu are cum să plătească, suplimentar, cazurile letale sau cazurile de deces. În contract se includ și compania finanțează doar cazurile tratate, fără a veni cu careva finanțări suplimentare pentru cazurile de deces”, precizează Denis Valac.

Acesta afirmă că instituția verifică informațiile furnizate de către spitale cu privire la cazurile tratate și că nu există posibilitatea ca aceste informații să fie fraudate. 

„Compania cunoaște despre toate cazurile raportate, care este natura, cine este persoana, de unde este persoana și tot așa mai departe. Toată informația Compania o deține. Totodată, în cadrul Companiei, există o subdiviziune, și anume Direcția de evaluare și monitorizare, care elaborează planuri de evaluare și monitorizare a instituțiilor. Respectiv, această subdiviziune include în planurile sale instituțiile medicale pentru a se deplasa la fața locului, a ridica fișele de internare, a verifica informația care este raportată către companie și în cazul în care sunt constatate abateri, instituțiile sunt ori atenționate, ori penalizate, în dependență de gravitatea sau abaterea care s-a constatat în cadrul instituției medicale”, precizează oficialul. 

Valoarea finanțării instituțiilor medicale pentru fiecare caz tratat de COVID-19 variază de la caz la caz și este determinată de către un indice de complexitate.

„Spre exemplu, la Spitalul Clinic Republican, unde sunt cazuri grave, evident că acest cost este mai mare. Sunt instituții unde acest cost este mai mic. Dacă e să luăm în mediu, după cum a fost menționat și anterior, în mediu, o zi-pat pentru o persoană în terapie intensivă ar costa, în mediu, 5 mii de lei, iar o zi-pat, în mediu, pentru o persoană care este internată, spre exemplu, la „Toma Ciorbă” ar fi în mediu cam de 2 mii de lei. Totul depinde, după cum spuneam anterior, de complexitatea cazului. Dacă este mai grav, este mai scump, dacă este mai puțin grav, este mai ieftin”, explică vicedirectorul de la CNAM.

„Virusul acutizează bolile cronice care sunt în organism”

Cele peste 400 de persoane care au decedat în R. Moldova după ce au fost depistate pozitiv cu noul tip de coronavirus sufereau, în paralel, și de alte maladii cronice. Totuși chiar și cu boli cronice, unii pacienți ar fi trăit în continuare, dacă nu s-ar fi infectat cu COVID-19.

„Virusul acutizează bolile cronice care sunt în organism și el este ca sursă pentru agravarea stării generale a pacienților. Fie este hipertensiune arterială, fie diabet zaharat, fie hepatită cronică cu ciroză, orice maladie care nu ar fi, virusul acutizează toate bolile cronice care sunt la pacient, cu toate comorbiditățile care sunt. Noi avem pacienți care au și hipertensiune, care au și diabet zaharat, și pielonefrită cronică, și hepatită, care se acutizează și toți parametrii și indicii la investigații paraclinice, care sunt de laborator, fie biochimice, fie analiza generală arată o agravare a activității organelor interne”, explică Sergiu Vasilița, directorul interimar al Spitalului Clinic de boli infecțioase „Toma Ciorbă” din Capitală. 

„Majoritatea pacienților, cu bolile pe care le au, pentru că ele nu erau decompensate, erau la control, făceau hemodializă sau făceau altceva. Cu timpul, aveau să apară complicațiile, dar cu asocierea COVID-ului, lucrurile astea se întâmplă cu totul altfel”, precizează și Andrei Uncuță, directorul Spitalului Republican. 

Experți, despre zvonuri și fraudarea numărului de morți cu COVID-19

Ghenadie Țurcanu, expert în cadrul Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate:

„Eu nu am văzut nicio confirmare a faptului că spitalele pot falsifica datele legate de stabilirea diagnosticului COVID, pentru că analizele de laborator nu se fac în spitale, dar în cu totul alte instituții, independente, așa ca Agenția Națională pentru Sănătate Publică sau laboratoare private. Astfel, spitalele nu gestionează singure aceste cazuri. Mă refer la confirmarea diagnosticului, la testul repetat, la testul până la externarea din spital, când deja este negativ. Nu cred că spitalele pot face așa ceva și acestea sunt doar zvonuri”.

Ala Tocarciuc, expertă în domeniul sănătății publice:

„În perioada de criză, de obicei, oamenii devin mai vulnerabili și în condiții de disonanță cognitivă, unii oameni, care sunt în negare, ei se agață de diferite ancore care îi ajută cumva să supraviețuiască în aceste perioade. Aceste idei au fost create artificial și au fost lansate în spațiul public nu doar în R. Moldova, dar în foarte multe țări. Capitolul de încredere față de autorități ține mai mult de managementul pandemiei. Oamenii nu au încredere în autorități și din cauza asta nu respectă foarte multe dintre măsurile propuse sau recomandate de către autorități pentru protejarea oamenilor. Nu au fost contra-mesaje. Noi undeva am neglijat partea de combatere a falsurilor”.