VIDEO Fraudă electorală în Găgăuzia. Votul etnicilor bulgari din R. Moldova, cumpărat de oamenii lui Șor pentru un partid pro-turc de la Sofia

O serie de imagini video în posesia cărora a intrat Ziarul de Gardă arată cum doi dintre cei mai activi promotori ai Partidului Șor în timpul alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, au participat la fraudarea scrutinului parlamentar din Bulgaria, desfășurat pe teritoriul R. Moldova.

În imaginile video analizate de ZdG se vede cum cei doi plătesc bani etnicilor bulgari care locuiesc în Găgăuzia în schimbul votului pentru Partidul „Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți”, o formațiune a etnicilor turci și a musulmanilor care promovează drepturile minorităților din Bulgaria.

Procesele electorale desfășurate recent în Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuză au ridicat de mai multe ori semne de întrebare, în special sub aspectul coruperii alegătorilor. Rezultatele celui mai recent scrutin, în care a fost ales noul bașcan, au fost validate în pofida încălcărilor reclamate de oamenii legii și a dosarului penal privind coruperea alegătorilor de către reprezentanții Partidului Șor în UTA Găgăuzia instrumentat de Procuratura Anticorupție.

• Evghenia Guțul – noua bașcană a Găgăuziei. Curtea de Apel din Comrat a validat rezultatele scrutinului din 14 mai

Votul etnicilor bulgari din Moldova, cumpărat ca la piață

ZdG a constatat însă că aceste practici nu sunt o premieră pentru regiune. O serie de înregistrări video de la ultimele două scrutine în care cetățenii Bulgariei care locuiesc în Găgăuzia au fost chemați să-și aleagă membrii Adunării Naționale, adică a Parlamentului Bulgariei, arată cum activistul Mihail Vlah și deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Ilia Uzun, discută cu mai multe persoane care urmau să voteze, iar ulterior le oferă bani. Imaginile au fost filmate la scrutinele parlamentare bulgare din 2 octombrie 2022 și 2 aprilie 2023. Pentru aceste alegeri, pe teritoriul R. Moldova au fost deschise opt secții de votare, dintre care câte una în Comrat, Ceadâr-Lunga, Vulcănești și Copceac. 

Conform informațiilor ZdG, Vlah și Uzun au convins locuitorii autonomiei găgăuze care dețin și cetățenia Bulgariei să-și dea votul pentru Partidul „Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți”, o formațiune a etnicilor turci și a musulmanilor care promovează drepturile minorităților din Bulgaria. Drept răsplată pentru votul lor, după cum se poate observa din aceleași imagini, alegătorii au primit recompense bănești.

Au primit banii în stradă 

În una dintre imaginile video filmate la 2 octombrie 2022 Mihail Vlah le arată în telefonul lui unor femei din UTA Găgăuzia care dețin și cetățenia Bulgariei pentru ce partid să voteze. După ce au fost instruite, femeile au mers să-și exercite dreptul de vot la secția amenajată în Liceul Teoretic Raional „Gavriil Gaidarji” din orașul Comrat. La procesul de „instruire” a participat și o femeie responsabilă de împărțirea recompenselor bănești. 

Aceleași femei, după ce și-au dat votul, s-au reîntâlnit cu Mihail Vlah și femeia responsabilă de împărțirea banilor. În imagini se vede cum femeia le oferă bani alegătoarelor din regiunea găgăuză. Totul se petrece sub privirile deputatului Adunării Populare, Ilia Uzun, aflat într-o mașină de model BMW parcată în apropiere. După ce primesc banii, femeile se depărtează de locul în care au fost filmate imaginile. Ulterior, Mihail Vlah urcă pe bancheta pasagerului mașinii lui Uzun, iar după puțin timp coboară, întrucât revine femeia responsabilă de împărțirea banilor. 

Într-o altă secvență video filmată în preajma secției de votare din Comrat, se vede cum Mihail Vlah discută cu doi bărbați, în timp ce de femeia responsabilă cu recompensele bănești se apropie pe rând alți trei bărbați. Apoi, Vlah îi arată ceva în telefonului lui unei femei, iar ulterior o ghidează spre secția de votare.

Banii se împart pe bancheta din spate a unui automobil 

Mihail Vlah a fost filmat și în timp ce oferea bani unor bărbați. Din imagini se vede că, aflându-se pe bancheta șoferului unui automobil de model BMW, acesta a lăsat portiera deschisă, astfel încât doi bărbați să se apropie de el și să poată lua banii. În imagini se vede cum unul din bărbați numără banii primiți și îi pune în buzunarul hainei. 

În același timp, pe bancheta din spate a mașinii se află femeia responsabilă de distribuirea recompenselor bănești, iar la un moment dat de ea se apropie un grup de persoane. La puțin timp, grupul de persoane merge spre secția de votare. Ulterior, oamenii se întorc la mașină și pe rând trec în spatele acesteia, întreaga scenă fiind supravegheată de Mihail Vlah.

Partidul etnicilor turci, câștigător în R. Moldova 

La scrutinul din 2 octombrie 2022, Partidul „Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți” a acumulat cele mai multe voturi în R. Moldova. Datele Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Bulgaria arată că pentru acest partid și-au dat voturile 266 de alegători, ceea ce reprezintă 31,59% din numărul total de voturi înregistrate în țara noastră. În general, formațiunea a ieșit pe locul trei la alegerile din Bulgaria, ajungând în Parlamentul de la Sofia cu 13,75% din voturi.

Alegeri noi, schemă veche: un deputat al Adunării Populare oferă bani alegătorilor 

Pentru că niciun partid sau alianță nu a reușit după scrutinul din 2 octombrie 2022 să formeze un guvern stabil, la 2 aprilie 2023 bulgarii au participat din nou la alegeri. În autonomie oamenii apropiați Partidului Șor au executat aceeași schemă.

Imaginile video filmate la 2 aprilie curent în posesia cărora a intrat ZdG, arată că deputatul Adunării Populare a UTA Gagauzia, Ilia Uzun, personal a oferit bani alegătorilor din regiunea autonomă Găgăuzia în încercarea de a-i determina să voteze pentru Partidul „Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți”. 

Într-o secvență video Uzun apare alături de o femeie. Cei doi poartă o discuție, iar la un moment dat Uzun scoate o coală de hârtie din buzunar și face câteva verificări. Ulterior, cei doi merg în spatele mașinii de model BMW care îi aparține lui Uzun, iar acesta scoate din buzunar câteva bancnote, le numără și i le dă femeii. 

10 alegători, mituiți în spatele unui automobil 

Într-o altă secvență video filmată la o distanță de 40-50 de metri de secția de vot  amplasată în sediul Liceului Teoretic Raional „Gavriil Gaidarji” din orașul Comrat, Ilia Uzun le arată câtorva bărbați un pliant și le explică ceva. Ulterior, acesta scoate din buzunarul hainei un teanc de bancnote, numără câteva și i le dă unui bărbat. Bărbații se salută cu Uzun și pleacă spre secția de votare. 

Scena în care Uzun le arată alegătorilor un pliant electoral, iar apoi le oferă bani, se repetă de mai multe ori. Într-o secvență se vede cum în preajma mașinii lui se aflau zece persoane. Grupului de oameni i s-a indicat să meargă în spatele unei mașini parcate în fața automobilului lui Uzun. După câteva clipe, oamenii ies pe rând din spatele mașinii. 

Datele CEC din Bulgaria arată că la această rundă de alegeri Partidul „Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți” a acumulat deja 42,66% din numărul total de voturi din R. Moldova (436 de voturi), aproape dublu față de rezultatul scrutinului din toamna anului 2022. În general, Partidul „Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi” (DPS) a ieșit în urma acestui scrutin anticipat pe locul patru, cu 13,72% din voturi. Formațiunea s-a ales cu 36 de mandate în Adunarea Națională a Bulgariei. 

De la 2 la 500 de voturi în R. Moldova 

În cele patru runde de alegeri parlamentare anticipate din Bulgaria din ultimii doi ani, Partidul „Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți” a avut o creștere spectaculoasă în R. Moldova. Conform datelor CEC din Bulgaria, la scrutinul din 4 aprilie 2021 pentru acest partid au votat doar doi alegători din R. Moldova.

În doar trei luni situația s-a schimbat radical. Astfel, datele CEC arată că la alegerile din 11 iulie 2021 formațiunea a acumulat 518 voturi în R. Moldova, ceea ce constituie 49,10% din numărul total de voturi. 

Faci o poză cu buletinul de vot, primești 25 de euro

Mișcarea orientată spre Turcia a fost acuzată după scrutinul din iulie 2021 că a cumpărat voturi în R. Moldova. Într-o plângere semnată de vicepreședintele raionului Taraclia, Alexandr Borimecicov (Partidul Socialist Bulgar), Iurii Radanov (Partidul „Există o Astfel de Națiune”) și Dmitrii Caltacci, președintele Comunității Bulgare din R. Moldova, filiala Taraclia, în posesia căreia a intrat publicația bulgară Bivol.bg se arată că votul etnicilor bulgari din R. Moldova ar fi costat 25 de euro, adică echivalentul a 500 de lei. 

În plângere se precizează că în ziua alegerilor „au fost înregistrate multe cazuri de fotografiere a buletinelor de vot în favoarea Mișcării pentru Drepturi și Libertăți, în scopul obținerii banilor și că „pentru actul de fotografiere a buletinului de vot în cabina de vot au fost întocmite două procese pentru încălcarea Codului Electoral al Republicii Bulgaria”.

Au votat pentru ca Bulgaria să trimită Ucrainei arme uşoare şi muniţie

Partidul „Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți” este un partid minoritar turc din Bulgaria, care îl are în calitate de președinte pe Mustafa Karadayi. Majoritatea membrilor formațiunii sunt turci și musulmani. 

În decembrie 2022 deputații acestui partid au votat în favoarea trimiterii de arme Ucrainei, după ce guvernul interimar a aprobat o listă cu armele care pot fi cedate. Lista armelor aprobate este clasificată, însă oficiali guvernamentali au precizat că Sofia va trimite în principal arme uşoare şi muniţie.

În iunie 2021 coaliția „Patrioții bulgari” a lansat o petiție națională prin care cerea interzicerea Mișcării, motivând că „prin activitatea sa și aparițiile conducerii sale politice, partidul arată că este un partid antibulgar și anticonstituțional”. 

S-au angajat să realizeze programul electoral al Evgheniei Guțul

Activistul Mihail Vlah și deputatul Adunării Populare, Ilia Uzun, care apar în imaginile video mituind alegătorii etnici bulgari din R. Moldova, au devenit în ultimele luni adevărați promotori ai Partidului Șor. 

La 19 mai curent, președintele Adunării Populare din Găgăuzia, Dmitrii Constantinov, deputatul Ilia Uzun și activistul Mihail Vlah au mers în Israel, unde au avut o întrevedere cu fugarul Ilan Șor, condamnat de magistrații Curții de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, pentru escrocherie și spălarea banilor în dosarul „Frauda bancară”.

Despre această vizită a anunțat chiar Șor, care a precizat că la întâlnire s-a discutat despre realizarea programului electoral al Evgheniei Guțul, candidata Partidului Șor care a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan al autonomiei. 

Reveniți în țară, cei trei au pus la cale proteste în regiunea autonomă, cu mesaje împotriva guvernării și a parcursului european. În cadrul manifestărilor s-a cerut și organizarea unui referendum privind viitorul vector extern al țării.

 „Dacă vă propun bani, luați-i”

După primul tur al alegerilor din Găgăuzia din 30 aprilie 2023, oamenii legii au deschis un dosar penal privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a echipei candidatei Partidului Șor, Evghenia Guțul. Poliția susținea că are probe care ar arăta că activiștii Partidului Șor ar fi primit fiecare câte 15 mii de lei pentru a convinge 30 de alegători să o voteze pe Guțul. 

Pe 7 mai Inspectoratul General al Poliției a făcut publice imagini video și audio din timpul unor percheziții desfășurate în cadrul acestui dosar. Ulterior, Poliția a sesizat Comisia Electorală a Găgăuziei privind acțiunile și încălcările constatate în procesul electoral  admise de Partidul Șor în perioada campaniei electorale din regiune. Printre acțiunile expuse în sesizare se numără coruperea alegătorilor, transportarea organizată contra plată a alegătorilor la secțiile de votare, plasarea afișajului electoral în locuri nepermise și achitarea mijloacelor bănești pentru acesta din surse financiare nedeclarate la CEC.

„Banii sunt, dar ne e frică să-i dăm acum”, este un alt fragment al interceptărilor  publicate de Poliție din dosarul privind coruperea alegătorilor de către reprezentanții Partidului Șor în Găgăuzia. „Dacă vă propun bani, luați-i”, spune un bărbat într-un alt fragment.  

Validarea noului bașcan al Găgăuziei pe fundalul acuzațiilor de corupție

La 16 mai ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) au descins cu percheziții la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei, la scurt timp după ce instituția a transmis documentele privind alegerile la funcția de bașcan spre validare la Curtea de Apel Comrat. Ofițerii CNA au confiscat plicurile cu listele electorale găgăuze în ancheta privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a campaniei candidatei Partidului Șor la funcția de guvernator al autonomiei.

Anchetatorii spun că au bănuiala rezonabilă că la alegeri ar fi „votat” persoane decedate și alegători care se aflau în străinătate și nu ar fi putut participa la scrutin. La 19 mai CNA a anunțat că a desigilat plicurile cu listele electorale confiscate de la Comisia Electorală din Găgăuzia, după ce au apărut suspiciuni că ar exista cazuri de corupere a alegătorilor de către staff-ul candidatei Partidului Șor, Evghenia Guțul, la funcția de guvernator al autonomiei.

În pofida încălcărilor reclamate de oamenii legii și a dosarului penal instrumentat de Procuratura Anticorupție, la 22 mai Curtea de Apel Comrat a validat rezultatele alegerilor pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia, confirmând astfel victoria Evgheniei Guțul, care a candidat din partea Partidului Șor al oligarhului fugar Ilan Șor și a acumulat 52,34% din voturi. 

Detalii din biografia lui Vlah și Uzun

Mihail Vlah este un activist găgăuz, opozant al guvernării. El a candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei în cadrul alegerilor din mai 2019, dar s-a retras din cursa electorală, acuzând că rezultatele scrutinului ar fi fost fraudate înainte de vot. În ultimele luni, Vlah a devenit un promotor activ al Partidului Șor, organizând mitinguri în susținerea candidatei Partidului Șor la funcția de bașcan al Găgăuziei. 

Ilia Uzun este la al treilea mandat de deputat în Adunarea Populară din Găgăuzia. La primul său mandat, în 2012, a candidat independent, dar s-a asociat o vreme cu socialiștii. Ulterior, a aderat la fracțiunea Partidului Democrat din Adunarea Populară, dar nu s-a aflat mult timp în componența ei, fiind exclus din partid pentru susținerea și participarea la referendumul ilegal din 2 februarie 2014. În septembrie 2014, Uzun  și-a declarat susținerea pentru PSRM în campania electorală, dar nici relațiile cu socialiștii nu au durat mult. La alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei din 2021 el a candidat independent pe circumscripția Chioselia Rusă și a câștigat mandatul.

Portalul Moldova Curată a scris anterior că Uzun deține mai multe benzinării în regiunea găgăuză, iar în 2013 a cumpărat un „Hummer” cu doar 120 de mii de lei de la oligarhul Vladimir Plahotniuc. Numele lui a figurat într-un dosar penal, după ce în martie 2014 l-a bătut pe vicepreședintele de la acea data a Adunării Populare, Demian Caraseni. Procesul penal a fost însă încetat.

La fel ca și Mihail Vlah, în ultimele luni Ilia Uzun a devenit un promotor activ al Partidului Șor, participând și ținând discursuri la evenimentele organizate în susținerea Evgheniei Guțul. 

Reacțiile celor vizați: „Eu nu dau interviu jurnaliștilor”

Contactat de ZdG, Ilia Uzun a spus că „eu nu dau interviu jurnaliștilor”, iar Mihail Vlah a invocat că se află într-o ședință și va reveni el cu un apel. Telefonat ulterior, acesta nu a răspuns apelurilor. 

Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, spune că autoritățile din Bulgaria sunt responsabile de organizarea și supravegherea procesului electoral, iar R. Moldova nu are vreo atribuție în acest sens.

„Dacă sunt solicitări, putem ajuta cu anumite echipamente logistice, cum ar fi urne de vot sau cabine de vot. Alegerile sunt organizate de ei și noi nu avem cum să ne implicăm în procesul electoral al altor țări”, a spus Pavel Postică. 

Comisarul șef al Inspectoratului Național de Investigații, Arcadie Catlabuga, spune că poliția nu a fost sesizată privind posibilele tentative de mituire a alegătorilor în cadrul acestor scrutine. Totuși, în cazul în care ar fi astfel de sesizări, poliția este obligată să investigheze, dar nu are pârghii de a aplica sancțiuni, întrucât prerogativa aceasta revine autorităților abilitate din Bulgaria. 

„Atât la nivel central, cât și local, poliția nu a fost sesizată despre careva încălcări ale legislației electorale. Dar, în astfel de situații poliția este în imposibilitate de a sancționa, deoarece nu este un scrutin electoral intern. În cazul în care sunt sesizări, noi suntem obligați să le înregistrăm și să întreprindem măsurile care se impun. Dacă au fost admise unele încălcări, persoana nu poate fi sancționată conform legislației R. Moldova. Este un paradox. Totuși, dacă au fost admise încălcări, persoanele responsabile de asta ar putea fi sancționate conform legislației țării care a organizat alegerile”, a spus Arcadie Catlabuga.