Final fără puşcărie în dosarul interceptărilor
Fostul şef al Direcţiei operativ-tehnice a Serviciului de Informaţii şi Securitate din perioada comunistă, învinuit de procurori că ar fi ordonat interceptarea convorbirilor telefonice ale mai multor oficiali, printre care foştii deputaţi Alexandru Tănase şi Mihai Godea, a scăpat de puşcărie. Curtea Supremă de Justiţie a decis să înceteze procesul penal în privinţa acestuia în legătură cu expirarea termenului de prescripţie, la trei ani de la condamnarea sa, în prima instanţă, la trei ani de puşcărie. Atunci, pentru a scăpa de închisoare, fostul oficial a părăsit R. Moldova, lansând însă mai multe acuzaţii la adresa procurorului care a instrumentat acest dosar.
În 2010, odată cu debarcarea comuniştilor de la guvernare şi instalarea forţelor pro-europene în fruntea ţării, Procuratura Generală (PG) anunţa că gestionează mai multe dosare în care se demonstrează interceptarea telefonică ilegală a mai multor lideri politici de atunci, dar şi a mai multor angajaţi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Unul dintre dosarele de rezonanţă a fost cel în care Ruslan Ţurcan, şeful Direcţiei operativ-tehnice a SIS, a fost învinuit că ar fi ordonat ascultarea telefoanelor lui Alexandru Tănase şi Mihai Godea, doi dintre liderii de atunci ai PLDM, dar şi ale mai multor angajaţi ai SIS, printre care Valentin Dediu, ajuns ulterior director interimar al instituţiei, sau Dorin Gorea, actualmente şef al Direcţiei municipale Chişinău a SIS.
Ofiţeri SIS şi deputaţi, cu telefoanele interceptate
Trimis în judecată în iunie 2012, dosarul a avut rapid o finalitate, pentru că, peste doar şase luni, în decembrie, Judecătoria Militară a pronunţat sentinţa. Astfel, Ţurcan a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis şi privat de dreptul de a ocupa funcţii publice pentru o perioadă de patru ani. Acesta a fost găsit vinovat de faptul că, fiind şef al Direcţiei operativ-tehnice a SIS, maior, iar ulterior locotenent-colonel al acestei instituţii, i-a ordonat subalternului său Oleg Gheaţă să asigure interceptarea convorbirilor telefonice ale fostului colaborator al SIS Valeriu Astafiev în perioada noiembrie 2008 — aprilie 2009, fără a avea în acest sens o încheiere a judecătorului de instrucţie, aşa cum prevede legea. Tot Ţurcan a fost găsit vinovat pentru că ar fi dat ordine similare pentru a fi ascultate telefoanele altor ofiţeri ai SIS, Dorin Gorea, Valentin Dediu, Sergiu Bugai, Sergiu Rusu şi Alexandru Popescu, în perioada anilor 2008—2009.
Judecătoria Militară l-a condamnat pe Ţurcan şi pentru faptul că acesta ar fi ordonat şi ascultarea telefoanelor lui Alexandru Tănase, pe atunci lider al PLDM, avocat, ulterior deputat şi ministru al Justiţiei (actualmente preşedinte al Curţii Constituţionale), în perioada ianuarie—septembrie 2009, precum şi a telefoanelor lui Mihai Godea, un alt lider de atunci al PLDM, între lunile aprilie—august 2009
Dezvăluirile de după condamnare
După condamnarea din prima instanţă, Ruslan Ţurcan, nemulţumit de sentinţă, a remis presei o declaraţie prin care a acuzat instituţiile statului că i-ar fi fabricat acest dosar. Fostul oficial al SIS, suspendat din funcţie pe perioada examinării dosarului în instanţa de judecată, pentru a-şi confirma spusele, a făcut publică şi o înregistrare audio, care susţinea că a fost făcută în biroul procurorului Mihail Căpătici, cel care a instrumentat acest dosar. Din înregistrare se desprinde ideea că Mihail Căpătici, pe atunci procuror în cadrul Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, negocia cu acesta eventuala sa achitare, în schimbul unor declaraţii pe care Ţurcan trebuia să le dea împotriva directorului SIS din perioada 2008—2009, comunistul Artur Reşetnicov, precum că el ar fi fost cel care a dat ordin pentru a fi ascultate telefoanele ofiţerilor SIS şi deputaţilor Tănase şi Godea. Căpătici este şi astăzi procuror, doar că în cadrul Secţiei control ierarhic superior şi asistenţă metodică din cadrul PG. Solicitat de ZdG, acesta a admis, în premieră, că acea discuţie este autentică, precizând că „am coborât la nivelul lui. E vocea mea. El a mers la contact, eu am raportat conducerii… El acolo nu era cel mai important. Reşetnicov era. Şi noi aveam nevoie de informaţii pe Reşetnicov. Până la urmă, el a fost sincer cu mine şi l-a dat pe Reşetnicov, fapt pentru care s-a şi pornit atunci un dosar penal. Acum, nu mai ştiu ce e cu acel dosar. El m-a provocat, dar a fost, din partea mea, o tactică de lucru, în care, probabil, mi-am permis prea multe. Eu consider că Reşetnicov este persoana responsabilă în acest dosar”, a precizat Căpătici.
Dezvăluirile şi negocierile de atunci ale lui Ruslan Ţurcan nu l-au salvat însă pe acesta. Cel puţin, nu la Curtea de Apel (CA) Chişinău, care însă a examinat dosarul său aproape doi ani, în condiţiile în care termenul de prescripţie pentru infracţiunea încriminată acestuia nu depăşea cinci ani de zile. În decembrie 2014, CA a menţinut sentinţa primei instanţe, astfel încât aceasta devenea executorie. Oleg Mâţa, avocatul lui Ţurcan, care, fapt interesant, este fostul consilier al directorului SIS, Artur Reşetnicov, în perioada în care acesta conducea instituţia care a interceptat telefoanele, a mers la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), solicitând achitarea clientului său, pe motiv că nu există probe care să-i demonstreze vina. În luna mai 2015, Colegiul Penal lărgit al CSJ a admis recursul depus de Oleg Mâţa, însă nu din motivele invocate de avocat, ci pentru că a expirat termenul de prescripţie, de cinci ani de la săvârşirea faptelor. Judecătorii de la CSJ au început numărătoarea din noiembrie 2008, perioada în care începea săvârşirea infracţiunii. Astfel, fostul şef de direcţie al SIS scapă de puşcărie.
Godea: „Ţurcan a fost mai degrabă un executor decât un comanditar”
Radu Sâli, procurorul care a reprezentat acuzarea de stat la CA Chişinău şi, respectiv, CSJ, nu este de acord cu soluţia instanţei supreme. „Referitor la termenul de prescripţie, legislaţia prevede că acesta se suspendă, din momentul în care persoana este anunţată în căutare, iar în acest caz, persoana a fost mai mult timp dată în căutare. Ce se poate de făcut? Eu nu pot face nimic. Eu contest doar deciziile CA. Deja e alt nivel aici. Dar, trebuie să precizăm că, dacă dosarul e încetat pe termenul de prescripţie, acest fapt nu face persoana nevinovată, ci din contra, o declarară vinovată, doar că nu o condamnă. Dacă era nevinovată, era achitată”, precizează procurorul. „Eu nu cunosc ce face şi unde se află dl Ţurcan. În privinţa deciziei instanţei supreme nu pot spune multe. E definitivă şi este aşa cum este”, ne-a spus Oleg Mâţa, avocatul lui Ruslan Ţurcan. Acesta nu a putut să ne ofere datele de contact ale clientului său.
Mihai Godea crede că acest dosar a fost „tras de păr din start, pentru că dl Ţurcan a fost mai degrabă un executor decât un comanditar. Atunci, prin 2010-2011, când aceste fapte erau descoperite, parcă era o nouă putere. În realitate, nu a existat niciun interes, nici atunci, nici acum, pentru ca cei vinovaţi cu adevărat să fie traşi la răspundere. Asta pentru că cei noi erau ca şi cei vechi şi şi-au dorit să facă aceleaşi lucruri ca şi predecesorii lor”, a punctat Godea. Alexandru Tănase, actualul preşedinte al Curţii Constituţionale nu a răspuns la apelurile şi mesajele ZdG pentru a se pronunţa pe marginea acestui caz.
Reşetnicov: „Restul e beletristică”
La rândul său, Artur Reşetnicov, fostul director al SIS în perioada interceptărilor, cel vizat în declaraţia procurorului Căpătici, ne-a rugat să nu intrăm „în speculaţii. Instanţa s-a pronunţat. Este decizia instanţei. Dvs. nu sunteţi instanţă de judecată. Instanţa s-a pronunţat şi a adoptat o decizie corespunzătoare prevederilor legale. Restul e beletristică”, a menţionat Reşetnicov, care este astăzi unul dintre liderii PCRM.
Procuratura Generală anunţă că pe rolul instanţelor de judecată mai există încă dosare care vizează interceptările telefoanelor din perioada guvernării comuniste. Într-un alt dosar de rezonanţă, în care a fost ascultat telefonul fostului deputat, actualmente avocat, Vitalie Nagacevschi, judecătorii au anunţat verdictul în urmă cu mai mult timp. Conform informaţiilor oferite de Nagacevschi, persoana care a ajuns pe banca acuzaţilor a fost achitată. „Şi cred că pe bună dreptate a fost achitată, pentru că nu e vinovat cel care a ascultat, ci cei care au dat ordine şi care, din păcate, nu au ajuns în judecată”, a precizat acesta.
