Extrădarea lui Karamalak se amână
Grigore Karamalak, alias „Bulgaru”, originar din Taraclia, dat în căutare prin Interpol încă în 1998, fiind acuzat de estorcare de fonduri, banditism, tâlhării şi furturi în proporţii deosebit de mari, a fost arestat, pe 16 septembrie 2010, în barul „Zebra” din or. Moscova, unde, alături de alţi 23 „hoţi în lege”, urmau să discute despre împărţirea sferelor de influenţă şi să pună punct unor conflicte. Potrivit presei ruse, în ziua imediat următoare, Karamalak a fost eliberat de procurori, iar motivele acestei decizii rămân necunoscute.
În pofida faptului că Grigore Karamalak este dat în căutare internaţională, iar organele de drept ale ţărilor membre Interpol (Federaţia Rusă este membră a acestei organizaţii) sunt obligate să comunice despre locul aflării acestuia, în cazul în care deţin astfel de informaţii, procurorii de la Moscova au preferat să păstreze tăcerea în cazul recentei reţineri a lui „Bulgaru”.
Cine are nevoie astăzi, în plină campanie electorală pentru un nou Parlament al R. Moldova, ca Grigore Karamalak să se afle în libertate? Cine, la Chişinău, are influenţă atât de mare asupra organelor de anchetă ale Federaţiei Ruse, determinând eliberarea lui Karamalak şi tergiversând extrădarea acestuia organelor de drept ale R. Moldova? Întrebarea pare plauzibilă mai ales dacă ţinem cont de faptul că, în repetate rânduri, s-a vorbit despre suportul acordat de Karamalak unor partide sau unor oameni politici, în perioada anterioarelor campanii electorale.
Lumea criminală se vrea în politică
1996. Însuşi Karamalak a recunoscut pentru presă că, în 1996, l-a susţinut în scrutinul electoral prezidenţial pe Petru Lucinschi, care a şi ajuns atunci preşedinte al R. Moldova. Acesta spunea: „După jumătate de an de la alegeri, unul dintre fiii preşedintelui, Serghei, mi-a cerut să-i dau jumătate din afacere. Negocierile au eşuat, iar fiul preşedintelui şi-a convins tatăl că „Boiana-grup” ar fi o grupare criminală, a cărei activitate trebuie sistată”. În consecinţă, gruparea lui Karamalak a ajuns după gratii.
2001. Într-un alt interviu, acordat altei publicaţii ruse, Karamalak a recunoscut că, în timpul campaniei parlamentare din 2001, a finanţat electorala PCRM, împărţindu-le ulterior o parte din acţiunile sale, deţinute în cadrul unor companii, liderilor comunişti. „Bulgaru” povestea că a alocat 500 mii USD pentru campania electorală a PCRM. „Au fost bani cash, oferiţi pe lângă alte cheltuieli suportate în campania electorala a comuniştilor din 2001. În plus, am oferit un oficiu «stafului» comunist, iar în sudul Moldovei, am făcut agitaţie electorală pentru comunişti. În consecinţă, în 2001, pentru PRCM au votat 78% dintre alegătorii din sudul Moldovei”, declara Karamalak în acel interviu.
2007. În revista „Forbes Rusia” din iunie 2007, a fost publicat un articol în care era anunţată intenţia „hoţului în lege” Grigore Karamalak, zis „Bulgaru”, de a se lansa în „politica” din R. Moldova, prin intermediul Mişcării „Patria-Moldova”, pe care, potrivit „Forbes Rusia”, acesta o finanţa. În scurt timp după acele declaraţii, la Chişinău s-a desfăşurat un Congres al Partidului Uniunea Muncii „Patria-Rodina”, în cadrul căruia a fost schimbată şi denumirea formaţiunii. În calitate de preşedinte a fost ales un oarecare Andrei Ţărnă, „emigrant”, ca şi Karamalak, în Federaţia Rusă. De altfel, până în iunie 2007, această mişcare organizase la Moscova câteva congrese ale gastarbaiterilor, în cadrul acestor reuniuni participând şi Grigore Karamalak. Potrivit „Forbes”, Ţărnă şi Karamalak preconizau ca, pe spatele gastarbaiterilor, să revină în marea politică de la Chişinău, miza lor principală fiind alegerile parlamentare din 2009. Aşa cum acest lucru nu s-a întâmplat, alegerile din noiembrie 2010, potrivit unor surse, sunt o nouă „provocare” pentru Karamalak. Acesta, dacă nu direct, atunci indirect, se va implica în electorală, creându-şi, astfel, nişte garanţii că ar putea rămâne, şi în continuare, în libertate.
2010. De câteva zile, numeroase panouri publicitare ale formaţiunii lui Valeriu Pasat anunţă că „Gasterbaiterul a venit acasă! A scuipat pe toate propunerile miliardarilor şi demnitarilor străini. Şi s-a întors în ţară. Pentru că o iubeşte”. Dacă revenim la faptul că, la Moscova, Pasat participa la acţiunile finanţate de Karamalak, organizate, potrivit presei ruse, „în sprijinul gasterbaiterilor”, am putea descoperi o legătură între intenţiile cetăţeanului rus Karamalak de a sprijini forţe politice din R. Moldova şi lansarea acestor panouri publicitare, chiar dacă, în cadrul unui program tv, Valeriu Pasat a declarat că a auzit despre Karamalak, dar că nu are niciun fel de relaţii cu el.
Eliberat de fiecare dată
Pe parcursul ultimilor 12 ani, de când a fost anunţat în căutare generală, Karamalak a fost reţinut în repetate rânduri, la Moscova sau în Ucraina, dar de fiecare dată scăpa, aproape victorios, la libertate. Totodată, fiind căutat prin Interpol, el a reuşit să participe la mai multe acţiuni publice, iar preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, i-a acordat, în august 2008, cetăţenie rusă.
De ce nu a fost extrădat, nici după recenta reţinere? Solicitată de ZdG, Valentina Litvinov, şefa Biroului naţional Central Interpol, a declarat că Karamalak ar putea fi extrădat doar în urma unor eventuale înţelegeri oficiale între Procuratura Generală a R. Moldova şi Procuratura Federaţiei Ruse. „Rusia este parte a acestei organizaţii internaţionale, Interpol. Ea ar trebui să respecte toate rigorile impuse de această organizaţie”, a declarat Litvinov pentru ZdG, precizând că Procuratura Generală cunoaşte mai multe despre dosarele intentate lui Karamalak în R. Moldova, dar şi despre realizarea unei posibile proceduri de extrădare.
În urma unui demers oficial, adresat de ZdG Procuraturii Generale, am aflat că „Grigore Karamalak este urmărit penal în cadrul cauzei penale nr.2003037024, care a fost disjunsă la 27.03.2003 dintr-o altă cauză penală, nr. 98427011”. Potrivit aceluiaşi răspuns, oferit redacţiei ZdG de Viorel Morari, procuror, şef-interimar al secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV a Procuraturii Generale, în cadrul urmăririi penale Karamalak este învinuit pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 125 alin.3, 125 alin.4, 123/1 Cod penal (în redacţia legii din anul 1961).
Morari mai aminteşte că, în privinţa lui Grigore Karamalak, la 22.02.1999, a fost eliberat un mandat de arest preventiv şi acesta a fost anunţat în căutare internaţională. „Până în prezent, sub diverse pretexte, el nu a fost extrădat R. Moldova de către autorităţile Federaţiei Ruse”, se spune în răspunsul PG.
În scrisoare se mai precizează că, în urma reţinerilor lui Grigore Karamalak, PG a R. Moldova a înaintat mai multe demersuri către autorităţile Federaţiei Ruse privind extrădarea lui Karamalak în Moldova pentru a fi tras la răspundere penală. Ultima dată, Procuratura Generală a Federaţiei Ruse a răspuns acum 6 ani, printr-o scrisoare, nr.35/1-21c-04 din 04.11.2004, refuzând extrădarea acestuia, pe motiv că este cercetat penal de către Procuratura or. Moscova pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de alin.(1) art.209, alin. (3) art.33, art.30 p.”e,ж,з” alin. (2) art. 105 Cod penal al Federaţiei Ruse (banditism, organizarea asasinării unei persoane în circumstanţe agravante). Problema extrădării va fi, posibil, supusă abordării doar după adoptarea unei decizii asupra cauzei penale nominalizate de către autorităţile Federaţiei Ruse.
„În prezent, Procuratura Generală a interpelat organele abilitate ale Federaţiei Ruse în vederea obţinerii informaţiei despre desfăşurarea urmăririi penale în privinţa lui Grigore Karamalak pe teritoriul Federaţiaei Ruse, dar careva informaţii nu au parvenit”, semnează Viorel Morari.
Aneta GROSU
