„DRESORII” LEULUI: Afacerile, casele de lux şi creditele preferenţiale de la Banca Naţională

Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), cu un salariu lunar de aproximativ 75 de mii de lei, locuieşte într-o casă particulară la marginea Chişinăului, pusă în gaj, în 2010, pentru un credit mai mult decât preferenţial, cu o dobândă de doar 0,5%, luat direct de la BNM. De astfel de credite au beneficiat, în ultimii ani, cel puţin alţi doi conducători ai instituţiei care dictează regulile de joc pe piaţa valutară din R. Moldova: prim-viceguvernatorul Marin Moloşag şi viceguvernatoarea Emma Tăbârţă, care, la fel, locuieşte împreună cu soţul, implicat în afaceri, într-o casă de lux din comuna Stăuceni.

BNM este condusă de guvernatorul Dorin Drăguţanu, numit de Parlament în noiembrie 2009, secondat de prim-viceguvernatorul Marin Moloşag, avansat în decembrie 2009, după ce anterior a fost viceguvernator, şi de trei viceguvernatori: Emma Tăbârţă, numită în octombrie 2008, Ion Sturzu şi Aureliu Cincilei, ambii votaţi de Parlament în iulie 2013. În timp ce întreaga societate trăieşte în aceste zile în suspans, încercând să anticipeze perspectivele leului, cei care-i decid soarta duc un trai mai mult decât decent, obţinând credite preferenţiale, având case şi maşini luxoase, dar şi venituri de milioane.

Casa de milioane şi creditul preferenţial

Dorin Drăguţanu a declarat, pe anul 2013, un venit de aproape 900 de mii de lei, adică aproximativ 75 de mii de lei lunar. Împreună cu soţia sa, Otilia, şi cei doi copii ai lor, guvernatorul locuieşte într-o casă cu două niveluri de la marginea Chişinăului. Imobilul, care are, cel puţin oficial, 116 m.p., se întinde pe un teren cu o suprafaţă de aproape 600 m.p., intrat în posesia soţilor Drăguţanu în urma unui contract de înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe viaţă. În 2008, terenul şi imobilul au fost puse în gaj la Victoriabank, pentru un credit de 705 mii de lei. Trei ani mai târziu, în februarie 2011, după ce Drăguţanu devine guvernator, casa şi terenul devin iarăşi obiectul unui contract de ipotecă pentru un credit de 840 mii de lei. Doar că, de această dată, semnatara contractului nu este o bancă comercială, ci chiar BNM, instituţie pe care Dorin Drăguţanu o conduce.

Creditul pe care oficialul l-a obţinut este indicat şi în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi pe care acesta le-a depus, în ultimii ani, la Comisia Naţională de Integritate (CNI), în ele, însă, fiind ascunsă denumirea instituţiei care le-a oferit. Dar, din declaraţii, aflăm că creditul, care trebuie rambursat până în octombrie 2016, are o rată a dobânzii extrem de atractivă şi nemaiîntâlnită pe piaţă, de doar 0,5%. Cu alte cuvinte, familia Drăguţanu plăteşte cu aproximativ 20 de mii de lei mai mult peste suma pe care a contractat-o de la BNM, în condiţiile în care, muritorii de rând, pentru un credit asemănător, obţinut de la băncile comerciale, ar trebui să plătească în plus vreo 600 de mii de lei peste suma împrumutată, respectiv, nu mai puţin de 1,4 milioane de lei, dacă facem calculele raportându-ne la o rată anuală a dobânzii de 15%. Guvernatorul, pe lângă credit, are şi câteva conturi bancare, în care păstrează peste 80 mii de lei. Majoritatea dintre acestea au fost deschise la Moldova-Agroindbank.

Firma soţiei şi contractele de milioane cu statul

În 2012, şi soţia guvernatorului, Otilia Drăguţanu, a beneficiat de un credit de 330 mii de lei pentru procurarea unei maşini în leasing, un Volkswagen Tiguan, fabricat chiar în 2012. Creditul, în euro, obţinut de la o instituţie bancară de la noi, nu mai este însă unul preferenţial, ca cel de la BNM, ci cu o dobândă anuală de 10,99%. Otilia Drăguţanu este cunoscută în lumea mondenă de la Chişinău ca fiind o prosperă femeie de afaceri. Conform datelor oferite de Camera Înregistrării de Stat (CÎS), aceasta este fondatoarea a 5 SRL-uri, cu afaceri în mai multe domenii. Prima, „Anodilia” SRL, deţinătoarea brandurilor Berlizzo Group, care implică Berlizzo Translations (birou de traduceri), Berlizzo Events (organizarea evenimentelor) şi Communications Boutique (consultanţă şi servicii de relaţii publice), a fost fondată în 2002, împreună cu verişorul ei, Anatol Palade (ambii având câte 50%), director la „Proconsulting” SRL, companie ce propune consultanţă în management, marketing, finanţe şi investiţii, dezvoltare regională sau parteneriate publice-private, dar şi fondator a alte 3 SRL-uri.

Firma „Anodilia” SRL a câştigat, doar în 2013, trei contracte cu instituţiile statului pentru organizarea unor evenimente. Astfel, în august 2014, firma soţiei guvernatorului a obţinut un contract în valoare de 2,88 milioane de lei pentru servicii de organizare şi desfăşurare a Festivalului „Ziua Vinului 2014”. În noiembrie 2014, între Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, care a organizat licitaţia, şi firma Otiliei Drăguţanu a fost semnat un acord adiţional de micşorare, prin care suma contractului a fost redusă cu 770 mii de lei. În noiembrie 2014, „Anodilia” SRL a câştigat licitaţia organizată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) pentru servicii de elaborare a concepţiei şi realizarea regiei sărbătorii Ziua lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare. Contractul, în valoare de 183 mii de lei, a revenit firmei familiei Drăguţanu în urma unei licitaţii la care a participat un singur agent economic, câştigătorul. În decembrie 2014, „Anodilia” a obţinut un alt contract, în valoare de 260 mii de lei, pentru servicii de organizare şi desfăşurare a Vernisajului Vinului în Chişinău, licitaţie organizată, la fel, de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, instituţie din subordinea MAIA.

Partenerii soţiei guvernatorului

Firma „Anodilia” SRL este, la rându-i, fondatoarea altor două SRL-uri. Prima dintre ele, „Caro Travel” SRL, e o agenţie de turism, iar firma familiei Drăguţanu deţine 60% din capitalul ei social, celelalte 40% aparţinând Carminei Dan-Dorogoi. În 2011, „Anodilia” a fondat, împreună cu Ludmila Andronic şi Vitalie Condraţchi, firma SRL „Conviot”, cu obiective de activitate declarate în publicitate, activităţi de radio şi tv etc. Otilia Drăguţanu figurează în calitate de fondatoare şi la firma „Otidia” SRL, împreună cu Diana Palade-Uţică, angajată la Teleradio Moldova, firmă specializată în mai multe tipuri de comerţ.

A cincea firmă a familiei Drăguţanu este Întreprinderea Mixtă „Mandot”, la care Otilia Drăguţanu (20%) este asociată cu doi cetăţeni români, Mancaş Dragoş Cosmin (60%) şi Axinte Mădălina Codruţa (20%). Cosmin Mancaş, partenerul familiei Drăguţanu, este implicat în mai multe afaceri în România, cum ar fi comercializarea covrigilor şi a altor produse de patiserie, dar şi în câteva scandaluri. În R. Moldova, „Mandot” are, printre obiectivele de activitate declarate, fabricarea pâinii şi comercializarea produselor de patiserie. În 2014, „Mandot” activa în incinta Pieţei Centrale, pe str. Armenească, 50. Deşi deţine 5 firme, Otilia Drăguţanu a raportat, în 2012—2013, dividende doar din activitatea unui singur SRL, „Anodilia”, în sumă totală de circa 700 mii de lei.

Casa, creditul şi afacerile familiei viceguvernatoarei

Emma Tăbârţă, care deţine funcţia de viceguvernatoare încă din 2008, a obţinut şi ea, la fel ca şeful său, Dorin Drăguţanu, în 2010, un credit preferenţial de 2 milioane de lei, cu o dobândă de doar 0,5%, de la BNM. Banii urmează a fi rambursaţi timp de 15 ani, respectiv, până în 2025. Pe lângă acest credit, pentru care Tăbârţă şi-a pus în gaj apartamentul de 123,7 m.p. din centrul Chişinăului, aceasta mai are pe numele său şi alte credite: unul de 16500 de euro (340 mii de lei), luat tot în 2010, cu o rată a dobânzii de 12,5%, şi altul de 400 mii de lei, luat în 2012, cu o rată a dobânzii de 6%. Şi soţul său, Ion Echim, are două credite: unul de 76 mii de euro, contractat în 2013, şi altul, tot din 2013, de 600 mii de lei, luat fără dobândă (!).

Pe lângă apartamentul din centrul Chişinăului, „dotat” cu garaj, Emma Tăbârţă deţine şi o casă în comuna Stăuceni, la câţiva kilometri de capitală. Imobilul este evaluat de experţii cadastrali la peste 1 milion de lei, preţul de piaţă fiind însă mult mai mare. Casa are 126 m. p. şi a fost procurată de Emma Tăbârţă în 2010, după ce, anterior, pe ea fusese pus sechestru, imobilul fiind construit de o altă persoană, în baza unui credit bancar obţinut de la Comerţbank. În 2012, în urma unui contract de donaţie, Ion Echim, soţul viceguvernatoarei, a devenit proprietar al unei jumătăţi din imobil. Echim, soţul Emmei Tăbârţă, este fostul adjunct al directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, acum Consiliul Concurenţei. Între timp, acesta a plecat din cadrul instituţiei şi s-a lansat în afaceri. Conform CÎS, Ion Echim este fondatorul şi administratorul firmei „Sungrain Group”, din str. Veronica Micle 1, cu activităţi în agricultură (cultura plantelor cerealiere, a legumelor etc.). Acest SRL este, la rându-i, fondatorul altei firme, „Sungrain Agro”, cu aceleaşi activităţi. SRL-ul este administrat de un cetăţean ucrainean, Viaceslav Khimich, şi îşi are sediul într-un oficiu din str. Bernardazzi.

Milionarul Cincilei cu soţie ministră

Dacă Dorin Drăguţanu a obţinut un credit de 840 mii de lei cu o rată a dobânzii de doar 0,5%, iar viceguvernatoarea Emma Tăbârţă unul de 2 milioane de lei, prim-viceguvernatorul Marin Moloşag a obţinut, în aceleaşi condiţii, tot de la BNM, un credit de 1,93 milioane de lei. Banii au fost solicitaţi în 2010 şi urmează a fi restituiţi băncii până în 2025. Amintim aici că, după ce a obţinut creditul de la BNM, Moloşag şi-a deschis, împreună cu soţia, în anii 2011-2012, mai multe conturi bancare, unde deţinea, la început de 2014, aproape 800 mii de lei. Prim-viceguvernatorul are, împreună cu soţia, trei apartamente, de 32, 44 şi 67 m.p., şi un teren agricol, procurat în 2010. Totodată, la început de 2014, soţii Marin şi Iraida Moloşag au declarat că au preluat drepturile care derivă dintr-un contract de investire în construcţia unui spaţiu locativ pe str. Zelinski din Chişinău.

Aureliu Cincilei şi Ion Sturzu, cei mai noi viceguvernatori, nu o duc mai rău decât colegii lor din administraţia BNM, ba dimpotrivă. Astfel, Aureliu Cincilei, care a fost, până la numirea în funcţia de viceguvernator, preşedinte la Eurocreditbank, instituţie care s-a confruntat în acea perioadă cu grave probleme, a avut, în 2012, un venit de 1,5 milioane de lei doar din salariu. În conturi deschise în 2013 şi 2014, Cincilei deţine aproximativ 600 mii de lei. Viceguvernatorul are 3 terenuri agricole, două case de locuit, una dintre care de peste 300 m.p., în Chişinău, evaluată de experţi cadastrali la aproape 2 milioane de lei, dar şi două apartamente, de 67 şi 91 m.p. Cincilei este căsătorit cu Ruxanda Glavan, noua ministră a Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, cea care deţine 100% din firma „Glavirux” SRL, specializată în importul şi distribuţia preparatelor farmaceutice. În ultimii 2 ani, acest SRL a câştigat peste 70 de licitaţii organizate de instituţiile medicale din republică în valoare de aproximativ 10 milioane de lei.

CNI verifică conducerea BNM. Tabârţă a scăpat

Ion Sturzu a ajuns la BNM de la Curtea de Conturi (CC) şi pare cel mai modest viceguvernator, dacă e să ne raportăm la averea sa. În ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă la începutul anului 2014, Sturzu a indicat că deţine doar un apartament de 82 m.p. În 2013, acesta a avut încasări salariale, de la CC şi BNM, de peste 300 mii de lei, iar soţia sa, angajată la Victoriabank, de 80 mii de lei. Sturzu avea, în martie 2014, aproape 200 mii de lei (în USD) în conturi.

În luna septembrie 2014, CNI a iniţiat, din oficiu, controale în privinţa conducerii BNM. Astfel, Dorin Drăguţanu a fost suspectat că nu a declarat veniturile soţiei sale, obţinute în 2013, faptă pentru care este suspectat şi Marin Moloşag. Aureliu Cincilei e suspectat că nu şi-a declarat toate automobilele, iar Emma Tăbârţă, că nu a declarat firma soţului. Reprezentanţii CNI ne-au informat că la 5 februarie 2015 a fost finalizat controlul în privinţa Emmei Tăbârţă, iar CNI a clasat cauza, deoarece soţul viceguvernatoarei a devenit fondator şi administrator de firmă în 2014, în timp ce instituţia a verificat declaraţia ei pe 2013.

BNM refuză să discute

Marţi, 24 februarie, ZdG i-a contactat în repetate rânduri pe Dorin Drăguţanu, Marin Moloşag şi Emma Tăbârţă, cei care au obţinut creditele preferenţiale de la instituţia din care fac parte, însă aceştia nu au răspuns la telefoanele mobile. La cele de serviciu, ni s-a spus că oficialii sunt ocupaţi. Asemenea informaţii am primit şi de la Serviciul de Presă al BNM, care, după ce am precizat subiectul la care am dori să discutăm, ne-au spus că şefii BNM ar fi foarte ocupaţi.

Miercuri, 25 februarie 2015, ZdG a continuat să contacteze şefii BNM, în special pe Dorin Drăguţanu, Emma Tăbârţă şi Marin Moloşag. La telefoanele mobile nu au răspuns, iar din anticamera ni s-a zis că ar fi, iarăşi ocupaţi. Ni s-a spus însă că, mesajul nostru, precum şi tema la care am dori să discutăm cu ei le-a fost adusă la cunoştinţă.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Acest articol a apărut în Ediția print a Ziarului de Gardă din 26 februarie 2015.