Dosarele ex-președintelui CSJ: Note informative cu indicații și bunuri imobile de milioane în Chișinău, cumpărate de fiică, părinți și socri pensionari
Ion Druță, ex-președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este anchetat penal pentru îmbogățire ilicită și amestec în înfăptuirea justiției după ce fiica, socrii și părinții pensionari ai magistratului au cumpărat, în ultimii 5 ani, mai multe bunuri imobile în Chișinău, care valorează, la prețul lor de piață, peste 13 milioane de lei, iar în biroul acestuia au fost găsite mai multe note informative cu indicații exacte pentru judecătorii care examinau dosare de rezonanță în care erau vizați omul de afaceri Valentin Eșanu, Oleg Pruteanu, alias „Borman”, sau persoanele învinuite de tentativa de asasinat asupra lui Vladimir Plahotniuc.
ZdG a localizat bunurile imobile procurate în ultimii ani de membrii familiei Druță și a consultat mai multe note informative care au fost găsite în biroul magistratului de la CSJ.
Oficial, în ultimii trei ani, nici judecătorul Ion Druță, nici soția sa nu au făcut achiziții importante. Socrii magistratului, părinții acestuia, dar și fiica sa, însă, au achiziționat mai multe apartamente și spații comerciale în blocuri noi din Chișinău, construite recent.
Fiica judecătorului a procurat bunuri imobile de peste 5 milioane de lei
Cristina Druță este fiica lui Ion Druță, născută în 1991. În decembrie 2011, pe când avea 20 de ani, aceasta semnează un contract de investiții cu „Exclusiv Imobil” pentru procurarea unui spațiu nelocativ (comercial) cu suprafața de 164 m.p. într-un bloc construit pe str. Serghei Lazo din Chișinău. Imobilul, unul exclusivist, se află la o stradă distanță de cel mai important și cunoscut bulevard, Ștefan cel Mare și Sfânt.
Încăperea a devenit, oficial, proprietatea Cristinei Druță în august 2014, când blocul a fost dat în exploatare. Prețul unui metru patrat de spațiu comercial în zonă depășește suma de 1000 de euro astfel că, un simplu calcul arată că cei 164 de m.p. procurați de fiica judecătorului au costat, cel puțin, 164 mii de euro, adică peste 3,2 milioane de lei.
În august 2014, pe când avea 23 de ani, Cristina semnează un alt contract de investiții cu firma de construcții „Urbanconstruct”, pentru două apartamente situate la etajul patru al unui bloc de locuit aflat atunci în construcție, pe str. Independenței. O locuință are două etaje și o suprafață de 75,7 m.p.. Cea de-a doua este la același etaj și are o suprafață de 42,9 m.p.. În decembrie 2015, este semnat procesul verbal de transmitere a apartamentelor. La scurt timp, în februarie 2016, dreptul de proprietate este înregistrat la Cadastru pe numele Cristinei Druță.
Firma „Urbanconstruct” a vândut apartamentele în blocul din str. Independenței cu prețuri care variau între 670 și 720 euro pentru un metru patrat. Un calcul simplu arată că cele două apartamente au costat-o pe fiica judecătorului aproximativ 80 de mii de euro, echivalentul a 1,6 milioane de lei.
În noiembrie 2016, în același bloc, Cristina Druță a semnat contractul de cumpărare a unui spațiu nelocativ (debara) cu suprafața de 14,5 m.p.. În aceeași perioadă, Cristina a cumpărat și două locuri de parcare în același bloc, ambele cu suprafețe de câte 15 m.p., astfel că investiția finală în aceste cinci bunuri imobile a depășit suma de 90 de mii de euro.
Cristina Druță este una dintre fondatoarele firmei „Lic-Dana” SRL, deschisă încă în 1999 de Victoria Ciumacu, soacra lui Ion Druță și o rudă a familiei, Natalia Țurcan. În noiembrie 2017, Cristina Druță a preluat cota parte din firmă deținută de Natalia Țurcan. Compania acordă servicii farmaceutice.
Socrii pensionari au procurat bunuri de peste 7 milioane de lei
Victoria și Pavel Ciumacu sunt socrii judecătorului Druță. Pavel Ciumacu are 76 de ani, iar soția sa, Victoria, 75 de ani, ambii fiind de mai mult timp la pensie. Socrii lui Ion Druță au locuit toată viața în orașul Bălți, acolo unde s-au căsătorit în 1968. În mai 2019, Primăria din localitate a organizat, în cinstea căsătoriei lor, dar și a altor 22 de cupluri, un eveniment „de omagiere cu prilejul a 50 de ani de căsătorie comună”, în document fiind indicată adresa de domiciliu din Bălți a soților Ciumacu.
În februarie 2010, socrii lui Ion Druță semnează un contract de investire într-un spațiu nelocativ (comercial) de 184,6 m.p. în blocul din str. Serghei Lazo, acolo unde, peste aproape un an, avea să investească și fiica lui Ion Druță. În august 2014, soții Ciumacu au intrat, oficial, în proprietatea spațiului comercial, care costă, la prețul de piață, aproximativ 200 de mii de euro, echivalentul a 4 milioane de lei.
În aprilie 2016, în urma unui contract de schimb, socrii judecătorului Druță au intrat în posesia altor două bunuri imobile într-un bloc de locuit construit de compania „Basconslux” pe str. Melestiu, în imediata apropiere a complexului construit de aceeași companie pentru angajații din procuratură.
O încăpere procurată de familia Ciumacu are 164,8 m.p., iar a doua – 20 de m.p. Oficial, bunurile imobile nu sunt încă date în exploatare, dar prețul lor de piață, în funcție de destinația lor, este de aproximativ 100-150 de mii de euro (aproximativ 3 milioane de lei).
ZdG a scris anterior că Pavel și Victoria Ciumacu dețin, în capitală, alte trei bunuri imobile pe str. Independenței (1, 2, 3), toate dobândite în anii 2002-2004, acestea fiind date în arendă reţelei maghiare de farmacii „Gedeon Richter”.
Părinții judecătorului au cumpărat un apartament în Chișinău
Serghei și Ana Druță sunt părinții judecătorului. Aceștia locuiesc în satul Inești, raionul Telenești. Serghei are 77 de ani, iar soția sa, Ana, 69 de ani, ambii fiind pensionari. În aprilie 2016, și aceștia au semnat un contract de investiții în construcția unui apartament de 80 m.p., amplasat pe str. Melestiu din Capitală, chiar în complexul construit special pentru lucrătorii procuraturii. Bunul imobil a intrat, oficial, în posesia părinților lui Ion Druță în decembrie 2016, când a fost dat în exploatare și costă, la prețul său de piață aproximativ 45-50 de mii de euro (un milion de lei).
Oameni din satul Inești ne-au anunțat că Ana Druță a locuit și lucrat mai mulți ani în Italia, de unde a revenit acum câțiva ani, stabilindu-se definitiv în localitatea de baștină. Tot în Italia locuiesc și cele două surori ale judecătorului Druță.
Declarațiile judecătorului Druță la audieri
Eugen Rurac, procurorul care gestionează dosarul penal deschis pentru îmbogățire ilicită pe numele judecătorului Ion Druță, precizează că urmărirea penală este aproape finalizată. „În scurt timp, dosarul va fi expediat în instanța de judecată. Așteptăm niște răspunsuri de peste hotare. Cum vor fi aceste răspunsuri, dosarul este planificat pentru a fi expediat în judecată la sfârșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie. Membrii familiei (Druță, n.r.) nu au nicio calitate la această etapă, ținând cont de faptul că nu ne-am apreciat cum să-i audiem. În calitate de martori, ei au dreptul să nu facă declarații, dar în calitate de complici, încă nu am luat decizia respectivă. Deci, ei încă nu au fost audiați. Dl Druță a fost audiat. A declarat că bunurile au fost cumpărate cu venituri de peste hotare ale rudelor sale și că nu el este beneficiarul lor”, menționează procurorul Eugen Rurac.
Anterior, Procuratura Generală anunța că, temei pentru urmărirea penală a lui Ion Druță a servit sesizarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), care a analizat proprietățile dobândite de membrii familiei Druță, fiind constatată „o discrepanță esențială între acestea și veniturile legale declarate”. În urma perchezițiilor în biroul de serviciu al judecătorului, efectuate în lipsa acestuia, din motiv că este plecat peste hotare, procurorii au ridicat mijloace bănești provenite din surse necunoscute, un calculator de birou pentru verificarea informației relevante, acte necesare investigației.
Note informative cu indicații pe mai multe dosare, baza unui proces penal
Numele judecătorului Ion Druță este asociat și cu un alt dosar penal, în care acesta ar putea fi anchetat pentru ingerință în înfăptuirea justiției. Aceasta are la bază mai multe acte ridicate de oamenii legii în urma perchezițiilor din septembrie, efectuate în biroul lui Ion Druță de la CSJ. Mai exact, în biroul său au fost găsite mai multe note informative cu indicații exacte pentru judecătorii care examinau dosare de rezonanță în privința soluțiilor pe care aceștia urmau să le adopte.
„Documentele au fost depistate în cadrul perchezițiilor cu prezența reprezentanților CSJ și a grupului de urmărire penală”, a confirmat procurorul Eugen Rurac, evitând să ofere detalii la subiect.
Procurorul General cere ridicarea imunității lui Druță. Din a doua încercare, CSM eliberează acordul
O sesizare privind ridicarea inunității lui Ion Druță a fost depusă în cancelaria CSM în dimineața zilei de marți, 22 octombrie 2019. „Astăzi (marți, 22 octombrie, n.r.) la 8:30, în cancelaria CSM, a parvenit sesizarea Procurorului General interimar privind eliberarea acordului de urmărire penală, reținere și aducere silită, percheziții, arestare, tragere la răspundere penală a unui judecător. Sesizarea în cauză necesită o verificare, după cum prevede legea de către inspectia judiciară și în cinci zile CSM urmează să se pronunțe vizavi de sesizarea dată. Cu părere de rău nu pot să dau nume și să va spun conținutul. În sesizarea dată sunt vizați mai mulți judecători, inclusiv mai mulți judecători din mai multe instanțe. Inclusiv judecători, care s-au aflat pe scenă la Adunarea Generală a Judecătorilor din 27 septembrie, inclusiv judecători care sunt candidați la alegerile din 25 octombrie pentru a fi aleși în calitate de membri CSM”, a declarat Musteață, evitând să ofere numele judecătorului vizat în sesizarea procurorului general.
Ședința CSM de marți, 22 octombrie, nu a avut însă loc din lipsă de cvorum, fiind amânată pentru a doua săptămână consecutiv, după ce un membru ales din rândul profesorilor de drept, Ion Postu, nu s-a prezentat. Joi, 24 octombrie 2019, CSM a avut încă o tentativă de a se întruni în ședință. De această dată, cu succes. Lui Ion Druță i-a fost ridicată imunitatea, iar magistratul a fost audiat la procuratură, în legătură cu noua cauză penală.
Dosarul lui Valentin Eșanu și cel al tentativei de asasinat a lui Plahotniuc, printre „notele informative” cu indicații
ZdG a consultat mai multe documente, denumite „note informative”, ridicate în urma perchezițiilor din biroului judecătorului Druță în luna septembrie 2019.
Într-un document datat cu 5 octombrie 2018 se menționează, între paranteze, numele „Eșanu Valentin” și „Notă Informativă”, se conțin detalii despre dosarele în care figura numele omului de afaceri, cunoscut opiniei publice după ce a declarat în mai multe rânduri că dosarele pe numele său ar fi fost fabricate. La finalul documentului se precizează: „reieșind din cele expuse se propune: respingerea cererilor avocaților de conexare a dosarelor care se află pe rolul instanțelor de judecată. Urgentarea examinării dosarului din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, în care figurează doar Valentin Eșanu, cu adoptarea în termen de maximum două luni a unei sentințe de condamnare la pedeapsa cu închisoarea”.
Valentin Eșanu a fost eliberat din arest după aproape doi ani, în iunie 2019, după schimbarea guvernării. În timp ce se afla în arest, acesta a fost inclus în lista persoanelor persecutate politic de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).
În alt document similar, datat cu 4 octombrie 2018, se face referire la dosarul în care mai multe persoane erau judecate pentru tentativa de asasinat asupra lui Vladimir Plahotniuc. În document se solicita „urgentarea examinării dosarului, pronunțarea unei decizii prin care să fie admis apelul procurorului și dispusă condamnarea inculpaților Zabolotnîi Valerian, Melnic Igor, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan, Cojocari Ivan și Dragulea Vasile pe toate capetele de acuzare înaintate”. Dosarul penal se examina în acea perioadă la CA Chișinău, iar peste o lună și jumătate, la 18 decembrie 2018, toți inculpații au primit pedepse mai aspre, la solicitarea procurorilor.
(mai jos, vedeți decizia CA Chișinău din dosarul tentativei de asasinat asupra lui Vladimir Plahotniuc)
Notă informativă cu indicații în dosarul „Borman”. Un inculpat condamnat la Apel la 20 de ani de închisoare, după ce, prima instanță i-a dat doar trei ani cu suspendare
Într-o altă „notă informativă” din 4 octombrie 2018 se face referire la un alt dosar gestionat de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) – cel în care Oleg Pruteanu, alias „Borman”, împreună cu Roman Slutu, Ion Corcodel și Alexandr Onișciuc erau judecați pentru circulația ilegală a drogurilor, dar și pentru alte infracțiuni. În document se dădeau indicații și în dosarul lui Anton Zaharov, cel care era judecat într-un alt dosar, trimis în judecată separat.
„Ținând cont de faptul că dosarul „Borman” este unul complex și cu mulți participanți, iar pentru acumularea probatoriului au lucrat atât procurorii PCCOCS cât și polițiști și procurori din alte țări, inclusiv din UE, se impune o implicare mai eficientă a instanței de judecată. Reieșind din cele expuse, se propune: numirea ședințelor de judecată în dosarul „Borman” în fiecare zi, pentru o durată de timp cât mai mare, iar în cazul absenței avocaților aleși de inculpați, examinarea dosarului cu avocați din oficiu. Pronunțarea unei decizii prin care să fie admis apelul procurorului și dispusă condamnarea lui Zaharov Anton pe toate capetele de acuzare înaintate”.
Igor Hlopețchi, unul dintre avocații inculpaților din dosarul „Borman” a confirmat pentru ZdG că în octombrie 2018 au existat mai multe tentative de a organiza ședințe în zile consecutive pe dosar, dar și cereri de urgentare din partea procurorilor. Doar că, avocații s-au opus, sesizând inclusiv Curtea Constituțională, astfel că, în acest dosar nu există nici până astăzi o sentință.
Totodată, în aprilie 2019, conform informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, Anton Zaharov, dosarul căruia a fost examinat separat de cel al celorlalți inculpați din dosarul „Borman” a fost condamnat la 20 de ani de închisoare cu executare, judecătorii Oxana Robu, Igor Mânăscurtă și Alexandru Spoială admițând apelul procurorilor. Prima instanță, prin judecătorul Grigore Manoli îl condamna pe Anton Zaharov la doar trei ani de închisoare, pedeapsa fiind suspendată condiționat.
(vedeți, mai jos, decizia CA Chișinău în dosarul Zaharov)
Într-o altă notă informativă se face referire la mai multe dosare examinate de CSJ, printre care dosarul Baștovoi, dar și alte litigii civile, examinate de CSJ. Surse apropiate anchetei au precizat pentru ZdG că ar exista, de fapt, mai multe note informative similare, cu indicații și în alte dosare de rezonanță.
Alexandru Tabarcea, avocatul lui Ion Druță: „Dl Druță pledează nevinovat”
Despre dosarul privind amestecul în înfăptuirea justiției
„În acest moment, noi nu cunoaștem care sunt detaliile. Ridicarea imunității este solicitată de procurorul general. Careva detalii despre procesul penal, pentru că la etapa actuală este deschis doar un proces penal și nu cauză penală, respectiv, nu avem cunoștințâ de cauză despre bănuielile sau învinuirile care se prezumă în privința dlui Druță. Note informative cu indicații noi nu am cercetat, respectiv, nu cunoaștem despre esența acestora”. (discuția cu acesta a avut loc înainte de ridicarea imunității de către CSM, respectiv, înainte ca Ion Druță să fie audiat de procurori)
Despre dosarul de îmbogățire ilicită
„Dl Druță pledează nevinovat. Și-a expus poziția în fața organului de urmărire penală, respectiv. Evident, bunurile respective au fost procurate de membrii familiei sale. Învinuirea își bazează presupunerile doar pe faptul deținerii de către membrii familiei sale a câte un bun imobil, respectiv, articolul încriminat depășește prezumția de nevinovăție stipulată în Codul de Procedură Penală. Respectiv, noi urmează să probăm faptul că nu dlui este proprietarul și nu dlui este beneficiarul”.
