Dosarele demnitarilor cu inculpaţi fără vină

Dosarele demnitarilor, dar şi ale foştilor demnitari, deseori sunt muşamalizate de organele de anchetă şi de drept. Se întâmplă ca, în astfel de cazuri, să fie inculpaţi oameni fără de vină. Se pare că asemenea situaţii se întâmplă pentru că instituţiile de drept vor să demonstreze opiniei publice, inclusiv celei internaţionale, că nu lasă în afara atenţiei cazuri de rezonanţă.

Două dosare, intentate în 2007, având în calitate de inculpaţi figuranţi din cadrul Ministerului Apărării, s-au încheiat.

Ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleşca, demis atunci sub pretextul implicării sale în cazul de omor din culpă al cetăţeanului Dumitru Comanac, pe poligonul Armatei Naţionale de la Bulboaca, şi în cazul semnării unui contract cu SRL «Steaua Service», despre care se spunea că ar fi prejudiciat statul în proporţii deosebit de mari, a ieşit basma curată din cele două dosare penale.

Tragerile de la Bulboaca – dosar cu victimă

Pe data de 9 iunie 2007, Procuratura militară a început urmărirea penală la adresa lui Valeriu Pleşca, „pe faptul încălcării regulilor de mânuire a armei de către persoane cu funcţii de răspundere ale BrIM-2 şi neglijenţei criminale din partea factorilor de decizie ai Ministerului Apărării la organizarea şi efectuarea tragerilor de către persoane civile în rezultatul cărora a decedat cet. Dumitru Comanac”.

Într-un comunicat al Procuraturii Generale se preciza, după efectuarea cercetărilor la faţa locului, că ministrul Apărării, Valeriu Pleşca, şi-ar fi dat acordul ca 28 de jurnalişti să execute, în ziua de 9 iunie 2007, ora 12:00, trageri de luptă cu armamentul de infanterie (pistol-mitralieră de tip „Kalaşnikov” calibrul 7,62 mm) la poligonul „Bulboaca” al Armatei Naţionale.

Tragerile au avut loc în prezenţa ministrului. În urma acestora, pe teritoriul poligonului a fost depistat cadavrul lui Dumitru Comanac cu plagă de foc în regiunea frunţii.

Comunicatul serviciului de presă al Procuraturii Generale preciza atunci că „în cadrul urmăririi penale, incontestabil s-a stabilit neglijenţa persoanelor cu funcţii de răspundere la organizarea şi efectuarea tragerilor din armamentul de infanterie la poligonul „Bulboaca” al Armatei Naţionale, care ilegal au admis la această măsură persoane civile.

De asemenea este vădită neglijenţa persoanele cu funcţie de decizie exprimată în neîntreprinderea măsurilor necesare în vederea asigurării securităţii tragerii”.

Exces de putere şi inacţiune la exercitarea puterii

Peste mai puţin de două săptămâni de la acest caz, la 21 iunie 2007, procurorii militari ai secţiei control asupra executării legilor în Forţele Armate a Procuraturii Generale au remis Judecătoriei Militare spre examinare în fond o cauză penală privind învinuirea a trei persoane din cadrul Departamentului Dotări şi Direcţiei J4 Logistică a Ministerului Apărării în comiterea excesului de putere şi inacţiune la exercitarea puterii, infracţiune prevăzută de art.370 alin.(2) CP.

Militarii erau învinuiţi de procurori de faptul că, în urma încălcării procedurii legale de livrare a mărfurilor, din cauza lipsei unui control strict asupra operaţiunilor efectuate la executarea contractului de achiziţionare a serviciilor, încheiat cu SRL „Steaua Service”, în valoare de 1 182 900 lei, privind confecţionarea a 5000 complete costume mozaicare, statul a fost prejudiciat în proporţii deosebit de mari (209 000 lei). Comunicatul se încheia cu următoarea frază: „Vinovăţia inculpaţilor urmează a fi determinată de instanţa de judecată”.

La 11 iunie 2007, după tragedia de la poligonul Bulboaca şi în timpul anchetei judiciare legate de tranzacţia Ministerului Apărării cu SRL «Steaua Service», ministrul Apărării, Valeriu Pleşca, a fost demis din funcţie. Cauzele disponibilizării nu au fost făcute publice, iar ex-ministrul nu a comentat în niciun fel acest eveniment.

Sentinţele spun totul

Din iunie 2007, când au fost pornite cele două dosare, a trecut un an şi zece luni. La Procuratura Generală, care a iniţiat cele două dosare penale, am aflat că ambele au fost finalizate.

În cazul omorului de la Bulboaca am aflat că a existat şi un «condamnat», un angajat din serviciul de pază. Acesta, potrivit Judecătoriei Militare, a fost pedepsit în temeiul art. 377, al 2, Cod Penal, «Încălcarea regulilor cu privire la menţinerea ordinii publice şi la asigurarea securităţii publice».

Articolul respectiv spune că încălcarea regulilor cu privire la menţinerea ordinii de către o persoană din unitatea militară pentru menţinerea ordinii publice şi asigurarea securităţii publice, însoţită de încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului sau de aplicarea violenţei asupra lui, se pedepseşte cu trimiterea într-o unitate militară disciplinară pe un termen de până la 2 ani sau cu închisoare de până la 2 ani. Alineatul 2, cel care figurează şi în sentinţa de condamnare a lui Andrei Ciobanu, prevede că aceeaşi acţiune, soldată cu urmări grave, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Persoana «condamnată» în dosarul omorului de la Bulboaca s-a ales cu o amendă, de 350 unităţi convenţionale, adică de 7000 de lei. Celălalt dosar, de exces de putere şi inacţiune în exercitarea puterii, inclusiv privind prejudicierea statului în proporţii deosebit de mari (209 mii lei), s-a încheiat, după ce a fost examinat şi de Curtea Supremă de Justiţie, fără vreun vinovat.

Timp de aproape doi ani de zile, colonelul Petru Munteanu, fost şef al Departamentului Dotări, locotenent-colonelul Alexandru Maşcov, fost şef interimar al secţiei echipament, şi colonelul Alexandru Eremia, şef al secţiei echipament, au bătut pragurile procuraturilor şi instanţelor de judecată, încercând să demonstreze că nu sunt vinovaţi.

În legătură cu acest dosar, Munteanu şi Maşcov au fost trecuţi în rezervă, adică au rămas fără locuri de muncă. Pentru că, potrivit legislaţiei în vigoare, riscau de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate, şi-au angajat avocaţi competenţi, deci şi scumpi, pentru a demonstra că nu au nicio vină în acest caz.

Semnătura ministrului, decisivă în dosarul «Steaua Service»

Prima instanţă l-a recunoscut vinovat pe Eremia, stabilindu-i o pedeapsă cu închisoarea, pe un termen de 5 ani, cu suspendarea, de probă, a privaţiunii pentru 2 ani.

La 25 martie 2008, Curtea de Apel Chişinău a respins ca nefondat apelul acuzatorului de stat şi a admis apelul lui Eremia, casând, inclusiv din oficiu, sentinţa Judecătoriei militare din 10 decembrie 2007.

La 21 octombrie 2008, Colegiul Penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a examinat recursul ordinar al procurorului pe acest dosar, respingându-l, ca inadmisibil. Această hotărâre este irevocabilă, cei trei militari fiind calificaţi nevinovaţi.

Timp de aproape doi ani, în acest caz s-au adunat trei volume consistente de mărturii, dovezi, argumente, probe, acte de expertiză. Decizia definitivă se pare că demonstrează, indirect, că ancheta s-a desfăşurat pe o pistă falsă.

Am discutat cu cei inculpaţi, militari cu experienţă, detaşaţi, în urma acestui dosar, din rândurile Armatei Naţionale. În cazul Munteanu, «procesul a fost încetat deoarece există circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală», scrie în unul din cele trei volume ale dosarului. Am încercat să aflăm ce înseamnă aceste «circumstanţe care exclud pedepsirea penală».

Militarii spun că, în acest dosar, pentru scoaterea lor de sub învinuire, un rol decisiv a avut o scrisoare semnată de ministrul de atunci al Apărării, Valeriu Pleşca. «Noi suntem militari, iar potrivit Regulamentului Departamentului dotări, punct 2, Departamentul îndeplineşte sarcinile încredinţate de ministrul Apărării, obligaţiile şefului departamentului fiind de a îndeplini ordinele directe ale Ministrului Apărării», ne-au explicat aceştia.

Ordinul ministrului Apărătii a fost dat la 14 aprilie 2005. În urma acestei indicaţii, din depozitul armatei a fost eliberată cantitatea de 5 mii de metri de stofă mozaicală către firma «steaua Service», despre care se spunea că ar fi câştigat un tender, chiar dacă nu avea stofă pentru serviciile care urmau să fie acordate. Tot din dosar aflăm că, în mod obligatoriu, firma care ia tenderul trebuie să aibă stofă pentru producerea costumelor. Alexandru Brodschi, directorul SRL «Steaua Service», a recunoscut în timpul anchetei şi în procesele de judecată că firma sa nu a avut stofa necesară. Întrebat de unde a aflat că în depozitul armatei se păstrează acea stofă, Brodschi a spus (v. 1, pag. 77) că «despre prezenţa stofei la departament a aflat din surse proprii».

«Sursele proprii», însă, nu au figurat în dosarul din cele trei volume, aşa cum nu a figurat ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleşca, cel care a semnat scrisoarea decisivă în ziua de 14 aprilie 2005.

Am încercat să aflăm opinia lui Valeriu Pleşca despre sentinţele în cele două dosare. Ne-a răspuns supărat, motivând că, în procesul intentat de soţia sa, angela Pleşca, redacţiei Ziarul de Gardă, reprezentantul publicaţiei nu s-ar fi legitimat.

L-am contactat pe ex-procurorul general, Valeriu Balaban, aflat în funcţie la intentarea celor două dosare. Anume lui îi sunt adresate toate mărturiile din cele trei volume. Ex-procurorul a recunoscut că, la acel moment, a avut grijă ca dosarele să fie intentate corect. «Alte aspecte ţin de responsabilitatea celor care au desfăşurat ancheta», ne-a spus Balaban.

La Procuratura Generală, am solicitat răspuns la câteva întrebări legate de cele două cazuri cu demnitari şi cu inculpaţi fără vină.

După mai multe tergiversări, am înţeles că întrebările noastre nu au un răspuns, deocamdată. De aceea, le reproducem aici, cu menţiunea că mai aşteptăm răspunsul.

1. A fost sau nu cercetat ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleşca, cel care a autorizat tragerile, în dosarul intentat pe cazul omorului de pe poligonul de la Bulboaca a cetăţeanului D. Comanac, la 9 iunie 2007? Ce calitate a avut V. Pleşca în acel dosar?

2. Din ce cauză V. Pleşca nu a fost audiat, cel puţin în calitate de martor, în dosarul intentat în urma tranzacţiei dintre Ministerul Apărării şi SRL „Steaua Service”? Comunicatul Procuraturii menţiona, la acel moment, că în tranzacţie au fost implicate persoane cu înalte funcţii şi că statul a fost prejudiciat în proporţii deosebit de mari. În dosar există o scrisoare, cu o indicaţie directă, făcută de Pleşca, care a servit drept temei la efectuarea acelei tranzacţii. Din ce cauză procurorii au ales o pistă falsă, cercetând trei militari care, până la urmă, s-au dovedit a fi nevinovaţi?

Aneta GROSU