Dorin Recean: Casa din Chișinău, vila din România și firmele la care este asociat

Dorin Recean, candidatul desemnat la funcția de prim-ministru al R. Moldova, locuiește într-o casă la sol, amplasată în orășelul Codru din municipiul Chișinău, construită pe un teren cumpărat de familia sa la mijlocul anilor ’90. În 2021, familia Recean a achiziționat o vilă în satul Câmpu Cetății din comuna Eremitu, județul Mureș, la câțiva km de staţiunea balneo-climaterică Sovata. 

Oficial, candidatul la funcția de prim-ministru are calitatea de fondator la trei companii înregistrate în R. Moldova, în toate trei fiind asociat cu Traian-Cătălin Giosan, administratorul postului de televiziune PRO TV Chișinău. Din cele trei companii, cei mai mulți bani în 2021 i-a adus firma care gestionează în R. Moldova cele două restaurante de tip fast-food ale mărcii KFC. 

În 2021 familia Recean a raportat venituri oficiale de peste 6,5 milioane de lei, majoritatea banilor, 4,8 milioane de lei, fiind obținuți de soția sa, Stela Recean, care este vicepreședintă a Consiliului de Conducere a Moldova-Agroindbank. 

Casa, cu o valoare de 4,5 milioane de lei, dată în exploatare în 2008

Familia Recean locuiește într-o casă din orășelul Codru, municipiul Chișinău. Valoarea de piață a imobilului este de 4,5 milioane de lei, conform declarațiilor de avere și interese depuse de-a lungul timpului de către Dorin Recean. Casa are două niveluri și este monitorizată de camere video. În ziua în care reporterii ZdG au mers la casa familiei Recean, într-un automobil Volkswagen Passat, parcat la poartă, se aflau doi tineri. În momentul în care au văzut reporterii, cei doi au intrat în casă. Ulterior, unul din ei a ieșit și a încuiat poarta. 

Datele de la Cadastru arată că imobilul are o suprafață de 129,1 metri pătrați și o construcție subterană de 16 metri pătrați. În declarațiile de avere și interese ale lui Recean este indicat că imobilul ar avea o suprafață de 271 de metri pătrați. Terenul a fost cumpărat de familia Recean în 1996, iar imobilele de pe el au fost date în exploatare în anul 2008.

Vila din România, cumpărată în 2021

Familia Recean deține și o vilă în România, cu o suprafață de 97 de metri pătrați, pe care a achiziționat-o la 7 octombrie 2021. Imobilul este situat pe un teren intravilan, cu o suprafață de 12 ari. Valoarea vilei este de 55 de mii de euro (circa 1,1 milioane de lei, n.r.), iar a terenului – de 5 mii de euro (circa 100 de mii de lei, n.r.), potrivit declarației de avere depuse de Dorin Recean în 2022, la angajarea sa în funcția de consilier al președintei R. Moldova. 

Vila se află într-o zonă pitorească, la poalele munților, în satul Câmpu Cetății din comuna Eremitu, județul Mureș. Localitatea se situează pe cursul superior al râului Nirajul Mare, pe un drum lateral, între satul Eremitu și stațiunea balneo-climaterică Sovata, la 38 de km de Târgu Mureș.

Ziarul de Gardă a identificat adresa și câteva fotografii din interiorul și exteriorul vilei în conversațiile atribuite lui Dorin Recean, publicate pe pagina moldova-leaks.com, unde au fost scurse datele din conturile de Telegram ale câtorva oficiali de la Chișinău. 

Dintr-un certificat de atestare fiscală salvat în cont, reiese că proprietarul anterior al vilei a fost Lilian Bejan, fost partener de afaceri cu Dorin Recean. În certificat se menționează că acea „clădire rezidențială, proprietate privată”, a fost achiziționată de Lilian Bejan în iulie 2007, cu suprafața construită la sol de 100,62 metri pătrați. 

Certificatul a fost eliberat pentru „înstrăinarea dreptului de proprietate”, la 6 octombrie 2021, cu o zi înainte ca vila să fie cumpărată de către Dorin Recean. Într-o discuție cu un prieten care s-a odihnit în vila lui Dorin Recean, cei doi și-au trimis câteva fotografii din interior și de la intrarea în vilă. Tot acolo, Recean îl informează că în localitate are loc în fiecare an un eveniment, în cadrul căruia sunt lansate baloane cu aer cald. El îi spune prietenului său că „baloanele se pornesc la 1 km de casă și zboară pe deasupra ogrăzii :))” și îi dă un link la un reportaj video, din care se poate vedea, de la înălțime, localitatea în care și-a achiziționat vila. 

Faptul că Dorin Recean deține o vilă în satul Câmpu Cetății ne-a fost confirmat, la telefon, de reprezentanții primăriei comunei Eremitu. 

Asociat la trei firme. De la una dintre ele a raportat dividende de peste 700 de mii de lei

Oficial, Dorin Recean figurează în calitate de cofondator la trei companii înregistrate în R. Moldova: „U.S. Food Network” SRL, „Performa” SRL și „Delta Consulting”. 

În 2021 Dorin Recean a declarat dividende în sumă de 716,9 mii de lei de la „U.S. Food Network”, la care deține 10% din acțiuni. Alte 10% îi aparțin lui Traian-Cătălin Giosan, iar 80% – holdingului Sphera Franchise Group SA. Firma deține rețeaua de restaurante fast-food KFC din R. Moldova și are adresa juridică într-o clădire de pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni din capitală. Ea a fost înregistrată în R. Moldova în 2008. În 2021 a avut profit de 5,31 milioane de lei și vânzări de 52 de milioane de lei, record pentru ultimii cinci ani. 

Portofoliul holding-ului Sphera Franchise Group S.A. este alcătuit din toate companiile care operează în sistem de franciză brandurile KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery și Taco Bell în România și KFC – în R. Moldova și Italia.

Recean îl are pe Giosan în calitate de asociat și în firma „Performa” SRL, care are activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management. Firma a fost fondată la 30 iunie 2015 și e administrată de Gheorghe Secrieru. Conform datelor publice, firma își are oficiul în clădirea hotelului „Savoy” din capitală. Tot în clădirea acestui hotel își are oficiul și firma „Regata Imobiliare” SRL a omului de afaceri Ceslav Ciuhrii.

Responsabilii de securitatea clădirii ne-au confirmat că firma „Performa” SRL a avut oficiu în clădire, dar, spun ei, a încetat să mai închirieze spațiu din momentul în care a venit Ciuhrii. În 2021 „Performa” SRL a avut vânzări de 492,5 mii de lei și profit de 104,5 mii de lei. 

„Delta Consulting” SRL, fondată în 2007, este o altă firmă în care Recean și Giosan sunt parteneri, ambii având câte 50% din acțiuni. Firma are activităţi de consultanță pentru afaceri şi management, precum și adresa juridică, în clădirea hotelului Radisson Blu Leogrand din capitală. 

Traian-Cătălin Giosan este administratorul întreprinderii cu capital străin „Pro Digital”, care gestionează în R. Moldova postul de televiziune Pro TV Chișinău. Firma este fondată de „CME Media Enterprises”, o companie din Bermude care deține în totalitate televiziunile din grupul PRO TV SRL.

A fost fondator la alte câteva companii, inactive azi, motiv pentru care a fost verificat de CNI

Dorin Recean a avut calitatea de fondator și la câteva companii care nu mai au activitate. „Progestact” SRL a fost lichidată în 2017. Recean a avut puțin peste 2% din capitalul social, fiind asociat cu alte 35 de persoane. Firma însă nu a funcționat niciodată. 

„Dadlicom” SRL a fost lichidată în 2012. În această firmă Recean a fost partener cu Adrian Ciofu și Lilian Bejan, toți având câte 33%. Bejan este cel de la care Recean a cumpărat în 2021 vila din România. 

Lilian Bejan (75%) deține firma „Aconitra” SRL împreună cu Ion Triboi (25%). Compania comercializează plase pentru ferestre. În ultima perioadă compania vinde filtre cu fibre NANO, care susține compania, protejează camera de colbul de afară, fumul de țigară, de alergeni, diferite mirosuri neplăcute.

Firma „Vistedor” SRL, lichidată în 2016, a fost deținută de Recean împreună cu Stela Recean, soția sa. 

În martie 2015 Comisia Națională de Integritate (CNI), actuala Autoritate Națională de Integritate (ANI), i-a verificat lui Recean declarația de avere și eventuala încălcare a regimului juridic al incompatibilităților. CNI s-a autosesizat după un articol publicat de jurnaliștii de la Rise Moldova, care scriau că Dorin Recean, fiind ministru de Interne, nu a declarat cota sa parte din compania „Vistedor” SRL. 

În explicația sa, acordată CNI, Recean spunea că întreprinderea a fost inactivă din momentul înregistrării. El informa că întreprinderea și calitatea sa de fondator și administrator au fost omise din declarațiile sale anterioare din considerentele că firma urma să fie lichidată de către organul fiscal. 

„Doar în 2014 am constatat nelichidarea companiei. Tot atunci am anexat la adresa mea copia scrisorii Direcției Administrare Fiscală Centru a Inspectoratului Fiscal de Stat al mun. Chișinău prin care se confirmă lipsa activității economico-financiare a întreprinderii „Vistedor” SRL. Dorin Recean nu a fost salarizat pe parcursul întregii perioade de existență formală a companiei, Dorin Recean nu a semnat rapoarte, dări de seamă sau alte documente, cel puțin începând cu anul 2009”, scria Dorin Recean. 

„Se constată, cu certitudine, că din 2010 până în prezent (2015, n.r.) întreprinderea „Vistedor” SRL, nu a desfășurat careva activitate economică și nu a avut angajați care desfășoară activitate retribuită”, concluziona CNI, care decidea „clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării regimului juridic al incompatibilităților”. 

Tot atunci, CNI a emis și un act de constatare pe numele lui Recean, după ce s-a autosesizat din același articol, în care se menționa că, pe lângă firma „Vistedor”, Recean nu a declarat cota sa parte din firma „Progestact” SRL.  

Dorin Recean a explicat că nu a declarat cota sa de participare în compania „Progestact” SRL, pentru că „efectiv am cedat cota de participare anterior deținerii vreunei funcții publice. Urma ca această întreprindere să fie lichidată de către administrator, ea nefiind reînregistrată în registrul de stat al întreprinderilor…”. 

CNI stabilea atunci că Recean avea cinci conturi bancare cu sold nesemnificativ, pe care nu le indicase în declarația de avere, dar clasa cauza „ținând cont de explicațiile persoanei supuse controlului și de faptul că omisiunile admise în conținutul declarației depuse, în opinia Comisiei, sunt neesențiale și nu s-au produs cu rea-credință, totodată fiind inexistentă situația de diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă.  Se constată lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013”, se precizează în actul emis de CNI. 

Venituri de milioane în 2021 pentru soții Recean

Dorin Recean a depus declarația de avere și interese personale la ANI pentru anul 2021, la scurt timp după ce a fost cooptat în calitate de consilier al președintei Maia Sandu. Recean a indicat în acel document că în 2021 a obținut 4,2 mii de euro de la compania americană „dorGov Solutions LLC” pentru servicii de consultanță, 26, 3 mii de lei din funcția de lector universitar în cadrul Universității Tehnice a Moldovei, 9,2 mii de dolari pentru servicii de consultanță la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și 21,75 de mii de euro – de la compania britanică „Alco Limited” pentru servicii de consultanță.

Soția lui, Stela, deține funcția de vicepreşedintă a Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, de unde în 2021 a ridicat un salariu în valoare de 4,8 milioane de lei. În total, în 2021 familia Recean a raportat venituri oficiale de circa 6,5 milioane de lei. 

În declarația de avere pentru anul 2021 Dorin Recean a indicat că familia sa deține un automobil de marca BMW, fabricat în 2016 și procurat în 2021 cu 19,25 mii de euro. În martie 2022 soții Recean raportau că dețineau în mai multe conturi bancare deschise în R. Moldova și peste hotare aproape 4 milioane de lei. 

Episodul „adă-l și eu am să-l trăsnesc cu capul de asfalt”

Acum fix 10 ani, în februarie 2013, Dorin Recean, fiind ministru de Interne în Guvernul condus de Vlad Filat, a fost protagonistul unui scandal mediatic, după ce în spațiul public a apărut înregistrarea unei discuții telefonice dintre el și Nicolae Vicol, pe atunci șef al Serviciului Fiscal de Stat. În discuții, Recean i-ar fi dat indicații șefului de la FISC, fiind supărat pe comportamentul acestuia. Discuțiile au apărut în spațiul public în contextul dosarului penal în care era vizat Nicolae Vicol, telefonul acestuia fiind interceptat.

Discuția publicată atunci dintre Recean și Vicol:

Recean: Eu nu știu, Colea, eu te-am rugat ceva foarte clar. Dacă este necesar, eu am să-l trăsnesc personal. Dar te-am rugat să mă informezi, pe mine personal. Eu să văd în ce constă problema. Eu te rog un lucru duminică, dar astăzi tu ce faci?
Vicol: Ce am făcut?
Recean: Îți zic, Colea, dacă asta este modalitatea ta de a fi coleg, eu o să știu lucrul acesta și am să discut subiectul acesta, inclusiv cu prim-ministrul (Filat, n.r.).
Vicol: Stați un pic, da nu interpretați lucrurile așa, nu am dat eu indicații astăzi. Și nici vineri nu am dat nicio indicație. 
Recean: Uite, ia și verifică ce fac oamenii tăi.
Vicol: Stați un pic, nu trebuie să ziceți în felul dat, că eu nu am dat nicio indicație. Puteți să verificați chestia aceasta pe intern.
Recean: Noi o să ne clarificăm cu asta, Colea. Eu te-am rugat un lucru, dacă există probleme, adă-l și eu am să-l trăsnesc cu capul de asfalt și am să-l trăsnesc cu capul de perete.

În februarie 2022, atunci când Recean era numit consilier prezidențial, acesta a explicat pentru ZdG episodul din 2013. 

Da, există un fragment selectat intenționat al unei înregistrări, în care mă exprim foarte dur [apropo, fără înjurături], în momentul în care opream un abuz. Discuția a fost publicată la comanda lui Plahotniuc pentru a mă discredita în perioada acțiunilor poliției legate de multiplele scheme de la Moldtelecom și alte întreprinderi de stat, interpelările Interpol, eliminarea din sistem a oamenilor cu plic de la oligarh, ilegalitățile de la tragedia din Pădurea Domnească. Asta deranja. În presă au apărut înscrisuri, din care se vedea clar că erau alocate bugete speciale de sute de mii de euro pentru discreditarea MAI și a mea personală. Acum constatăm că „investiția” a funcționat”, remarca Recean. 

Recean, despre perioada în care a fost ministru în Guvernul Filat

Acesta a vorbit atunci și despre faptul că a fost ministru în Guvernul Filat.

„Da, am fost în Guvernul Filat. Dar nu consider asta un handicap. Fiecare răspunde pentru ceea ce face. Atunci, într-o perioadă scurtă, am reușit un salt enorm în desovietizarea poliției. Am dat independență poliției și Poliției de Frontieră de minister, am creat IGP, INI și IGSP, am schimbat procedurile, operațiunile, uniforma, automobilele, echipamentele, metodele de lucru, am introdus sisteme inteligente. Am reușit să convingem Uniunea Europeană să ne ofere finanțare directă de 60 de milioane de euro, bani ratați după lovitura de teatru dată de Plahotniuc. Acești bani ar fi trebuit să meargă la crearea noilor sectoare de poliție – moderne, construite de la zero, pe principiul circumscripției polițienești; dar finanțarea a fost oprită după schimbările din guvern și din parlament.

Mai mult ca atât, în acel Guvern, dar și în cel condus de Leancă, am exprimat poziții distincte pe mai multe subiecte. Dacă vă amintiți, am supărat chiar și două treimi din deputații PLDM de atunci. Inclusiv am atenționat riscurile majore ale acordării garanției Guvernului pentru băncile falimentare în rezultatul furtului. Am și propus mecanisme concrete de eliminare a riscurilor.

Evident că în acea perioadă mi-am făcut mulți dușmani. Nu poți schimba lucrurile într-un sistem corupt, fără să atingi interesele unor grupuri influente. Și aici nu e vorba doar de Plahotniuc și alaiul lui de businessmeni abonați la bugetul de stat, e vorba și de lideri informali din sistemul polițienesc care gestionau fluxurile de bani din contrabandă, droguri, corupție”, preciza Recean. 

Întrebat în februarie 2022 de ZdG de ce a acceptat să revină în viața publică, acesta făcea referire la „perioada dificilă și plină de provocări regionale la adresa securității. Mizele sunt extrem de mari în regiune și cred că pot ajuta echipa să fortifice capacitățile instituțiilor noastre. Când Președinta Maia Sandu te solicită la o astfel de responsabilitate, este foarte dificil să spui nu. Nu sunt genul de om care să stea acasă să posteze statusuri critice sau să se indigneze la masa cu oaspeți. Când pot ajuta – ajut. Când nu pot – îmi caut de treabă. Am considerat că e important să contribui. Acum”.  

CV-ul lui Dorin Recean

Potrivit CV-ului publicat pe pagina Președinției, Dorin Recean (48 de ani) deține experiență profesională de peste 27 de ani în sectorul public, privat, precum și în instituții internaționale. A fost ministru al Afacerilor Interne (2012-2015 – guvernele Filat și Leancă), responsabil pentru implementarea reformei MAI și a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE. Anterior, între 2010-2012 el a fost viceministru al Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor. 

Înainte de a lucra în Guvern, în perioada 2002-2010 Recean a activat la „TeleMedia Group” (acum Orange Moldova), în cadrul Concernului Milenium Grup, în calitate de director marketing și vânzări și director executiv. În perioada 1995-2022 a fost director de program, manager de proiecte la Agenția pentru Restructurarea Întreprinderilor și Asistență (ARIA)/ Proiectul Băncii Mondiale. De asemenea, Recean a lucrat în calitate de consultant în domeniul analizei datelor și informației. Este absolvent al Academiei de Studii Economice, cu specializare în managementul relațiilor economice internaționale. 

Dorin Recean a fost între anii 2015 – 2020 membru al Consiliului de Dezvoltare Strategică Instituțională al Universității Tehnice a Moldovei, iar din 2018 este lector în cadrul acestei instituții.

La 4 februarie 2022 Dorin Recean a revenit în spațiul public în calitate de consilier al Președintei R. Moldova în domeniul apărării și securității naționale și de secretar al Consiliului Suprem de Securitate. 

Dorin Recean despre vila din România, casa din Chișinău și firmele la care este asociat

„Da, confirm, casa din satul Câmpu Cetății aparține familiei mele, așa cum este indicat în declarația mea. Am procurat casa de la domnul Bejan, care a decis să o vândă din rațiuni economice. Vreau să evidențiez: cumpărarea casei a fost înregistrată conform tuturor rigorilor și plata s-a făcut prin transfer bancar, care a trecut toate procedurile de conformitate. Motivul pentru care am decis să procurăm casa este unul cât se poate de simplu. Este un loc liniștit, într-o localitate rurală, un loc bun pentru toată familia noastră, dat fiind că după 2016 eu mă aflam deseori perioade mai lungi în România și planificam să cresc numărul vizitelor și a zilelor de ședere în România. 

217 metri pătrați este suprafața reală locuibilă a casei din orășelul Codru. Informația de la Cadastru nu este completă. În declarațiile de avere și interese personale eu am indicat suprafața reală. 

Compania U.S. „Food Network” SRL își îmbunătățește gradual performanța, datorită efortului consistent al managementului.

După plecarea din Guvern, la începutul anului 2015, am format compania „Performa” SRL, activitatea inițială fiind cea de dezvoltare a produselor IT. Ulterior, am migrat în dezvoltarea de soluții de analiză date (inclusiv big data) și decisioning. Am dezvoltat parteneriat cu unul din cei mai mari furnizori internaționali din acest domeniu și, gradual, compania are ca obiectiv creșterea volumului de activități.

Cât privește adresa, voi solicita administratorului să identifice unde încă a rămas adresa neschimbată. Compania este activă, are adresă nouă.  

În compania „Delta Consulting” SRL sunt partener. Compania avea drept obiectiv să dezvolte proiecte de consultanță. Acum, „Delta Consulting” SRL este în proces de lichidare.