Cel puțin 7 condamnați pe viață, unii fuseseră anterior condamnați la moarte, au ieșit la libertate. Alții sunt pe același drum. Cronologia amendamentelor deputatei PAS, Olesea Stamate
Ziarul de Gardă a constatat că există cel puțin 7 condamnați la închisoare pe viață care au fost deja eliberați din penitenciarul nr. 17 Rezina după ce au beneficiat de amendamentele la legea amnistiei, propuse de deputata PAS Olesea Stamate și votate de majoritatea parlamentară. Alți condamnați pe viață sunt în plin proces de a parcurge drumul spre libertate conform aceluiași scenariu. Unii dintre condamnații eliberați au fost inițial, în anii 90, condamnați chiar la pedeapsa cu moartea, modificată ulterior.
În majoritatea cazurilor, reprezentanții Penitenciarului nr. 17 Rezina au venit cu demersuri prin care condamnații la închisoare pe viață să fie eliberați sau să primească pedepse mai blânde sau au susținut demersurile avocaților condamnaților. În unele cazuri, inițial, judecătorii s-au opus demersurilor de aplicare a amnistiei sau de liberare condiționată înainte de termen, dar ulterior, le-au acceptat.
Ziarul de Gardă a analizat cronologia modificărilor la Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova printr-o serie de amendamente inițiate de deputata PAS Olesea Stamate și arată cum acestea au deschis calea spre libertate a unor condamnați la închisoare pe viață. În cel puțin un caz, unul dintre condamnații pe viață eliberați a fost reprezentat în instanță de Vladimir Kovali, tatăl deputatei PAS.
Începutul – legea amnistiei
În decembrie 2021 a fost adoptată Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Legea respectivă prevede categoriile de deținuți care sunt pasibili de absolvirea executării pedepsei, iar articolul 7, alineatul 1, litera d) prevedea inițial că „persoanei condamnate la pedeapsa cu închisoare, la data intrării în vigoare a prezentei legi, căreia nu i se pot aplica prevederile art. 4–6 i se reduce termenul de pedeapsă la 30 de ani de închisoare, dacă este condamnată la detențiune pe viață, cu condiția lipsei riscului de recidivă, constatată de un expert psiholog judiciar atestat”.
Doar că, legea respectivă venea în contradicție cu alte legi, astfel că de ea nu puteau beneficia condamnații pe viață. Astfel, printr-un amendament din 31 martie 2022, au fost introduse primele modificări la Legea adoptată patru luni mai devreme, prin care au fost excluse mai multe alineate.
Totodată, a fost modificat alineatul privind reducerea pedepsei pe viață la termenul de 30 de ani, fiind exclusă prevederea prin care era necesară constatarea de către un expert psiholog judiciar atestat și a fost abrogat alineatul potrivit căruia nu pot beneficia de amnistie condamnații pe viață. Amendamentul a fost avizat de mai multe Comisii Parlamentare, dar și de către CNA, care nu a găsit riscuri de corupție. Documentul a fost promulgat printr-un decret semnat de șefa statului, Maia Sandu.
A doua modificare a Legii privind amnistia a fost introdusă patru luni mai târziu, în iulie 2022. Prin acest amendament, semnat de Olesea Stamate, pe atunci președinta Comisiei Juridice din Parlament, a fost exclus textul „cu condiția lipsei riscului de recidivă” în cazul condamnaților pe viață a căror pedeapsă era redusă la 30 de ani de detenție.
Legea privind amnistia a fost modificată a treia oară în noiembrie 2022, de data asta decisiv. Autoarea amendamentului a fost tot deputata Olesea Stamate.
Modificările au fost strecurate în legea Nr. 316 pentru modificarea unor acte normative (asigurarea drepturilor victimelor în cazul infracțiunilor privind viața sexuală și violența în familie), nefiind foarte ușor de depistat.
Potrivit modificărilor, „la articolul 7 din Legea nr.243/2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, cu modificările ulterioare, dispoziția alineatului (1) va avea următorul cuprins: „(1) Persoanei condamnate la data intrării în vigoare a prezentei legi, căreia nu i se pot aplica prevederile art. 4–6 i se reduce termenul de pedeapsă sau i se comută pedeapsa după cum urmează:”. Termenul „comută” apare astfel pentru prima oară în lege și permite deținuților condamnați pe viață să beneficieze de amnistie.
Autoarea acestui amendament este tot Olesea Stamate. Potrivit ei, amendamentul avea drept scop excluderea unor neconcordanțe, în special față de persoanele condamnate la detențiune pe viață.
„Comisia juridică numiri și unități a solicitat informația privind implementarea legii numărul 243 din 2021 de la Autoritatea Națională a Penitenciarelor. În urma examinării informației prezentate s-a constatat o carență în implementarea acesteia anume sub aspectul că instanțele de judecată amână examinarea demersurilor privind aplicarea amnistiei în privința condamnaților la detențiune pe viață. Astfel, amendamentul propus are drept scop asigurarea aplicării actului amnistiei asupra tuturor subiecților vizați”, se arată explicația propunerii amendamentului de către Olesea Stamate.
Vineri, 4 aprilie, PAS a anunțat că a exclus-o pe Olesea Stamate din partid și a explicat cum s-a ajuns la eliberarea condamnaților pe viață după amendamentele deputatei.
„Prin mai multe modificări consecutive, aparent minore, la lege, deținuților pe viață li s-a oferit posibilitatea ca într-un final să fie eliberați. În special este vorba de modificările din iulie 2022 și, mai ales, din noiembrie 2022. Ambele modificări au fost operate prin amendamente, inserate în contextul modificării mai multor legi. Prin amendamentul din iulie 2022, s-a exclus condiția de a demonstra lipsa riscului de recidivă pentru aplicarea amnistiei față de condamnații pe viață. Prin amendamentul din noiembrie 2022, s-a introdus posibilitatea comutării detenției pe viață cu închisoarea de 30 de ani. De ce a fost nevoie de asta? Deoarece termenul inițial prevăzut în legea amnistiei – cel de reducere a termenului pedepsei – nu se aplica deținuților pe viață. De aceea, s-a completat legea cu termenul de „comutare”, care a permis, la primă etapă, schimbarea pedepsei celor condamnați la detenție pe viață în pedeapsă cu închisoare pe 30 de ani. La a doua etapă – având pedeapsa redusă la 30 de ani de închisoare, deținutul putea apela la prevederile art. 91 alin.4 lit.d) Cod penal, care permite eliberarea din închisoare a deținuților care au ispășit 2/3 din termen. Aceste amendamente au fost introduse de Olesea Stamate – primul la proiectul de lege pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova, nr. 394 din 15.12.2021, al doilea – la proiectul de lege care se referă la asigurarea drepturilor victimelor în cazul infracțiunilor privind viața sexuală și violența în familie”, se arată în comunicatul PAS.
Pe site-ul Parlamentului lipsesc avizurile Serviciului de Informații și Securitate (SIS) la toate cele trei amendamente. Conform unui document publicat în mediul online, SIS ar fi informat în acea perioadă conducerea țării despre pericolul amendamentelor deputatei Olesea Stamate.
Cum a scăpat de detenția pe viață interlopul Sinigur (Nenu)
Alexander Sinigur (Nenu) a fost eliberat din penitenciar după o decizie a Judecătoriei Orhei din 27 martie 2025.
Reprezentat de avocații Sergiu Mițulescu (fost angajat al SIS) și Oleg Mîța, Sinigur a scăpat, inițial, de detenția pe viață prin decizia Curții de Apel Chișinău (astăzi Centru). Inițial, prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 februarie 2024 s-a admis demersul directorului Penitenciarului nr. 17, comisar principal de justiţie, Veaceslav Dascăl şi „în temeiul art.7 alin.(1) lit.d) al Legii 243/2021, cu privire la amnistie, în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei R. Moldova, lui Sinigur (Nenu) i s-a comutat pedeapsa sub formă de detenţiune pe viaţă cu 30 de ani închisoare, deși prima instanță, Judecătoria Orhei, decidea anterior că acesta nu era pasibil de a fi amnistiat.
Judecătoria Orhei stabilea, în mai 2023, că acesta „a fost sancţionat disciplinar în perioada 2007-2015, de 7 ori, fiind şi stimulat de 23 ori, din care cauză instanţa a considerat că, concluzia Comisiei Speciale a Penitenciarului nr.17 din 17.08.2022, privind riscul de recidivă a condamnatului şi caracteristica „pozitivă” este absolut nefondată, or, dinamica infracţională a lui Sinigur indică faptul că acesta, începând cu anul 1993, a fost condamnat la închisoare, iar după eliberarea din penitenciar, din nou a comis infracţiuni excepţional de grave. Prin aceste circumstanţe, instanţa denota profunda desconsiderare de către condamnat a vieţii omeneşti ca valoare ocrotită de societate şi chiar în timpul ispăşirii pedepsei detenţie pe viaţă, condamnatul a continuat să comită infracţiuni fapt care a fost condamnat prin Decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 16.06.2017”. Cu toate astea, „la data examinării la comisia specială din cadrul instituţiei penitenciare şi la înaintarea demersului în instanţa de judecată privind aplicarea prevederilor Legii nr. 243/2021, condamnatul menţionat a fost caracterizat pozitiv, evaluat psihologic şi prezintă „risc de recidivă redus” şi nu dispune de sancţiuni nestinse”, remarca Judecătoria Orhei.
La 27 martie 2025, Sinigur a fost eliberat din penitenciar. Judecătorul Igor Negreanu de la Judecătoria Orhei a acceptat faptul că după ce i-a fost comutată pedeapsa, din detenție pe viață în 30 de ani de închisoare, condamnatul a ispășit ⅔ din pedeapsă, adică 21 de ani și 3 luni și poate fi eliberat condiţionat de pedeapsă înainte de termen”.
Ulterior, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru ZdG că Alexander Sinigur a fost din nou reținut joi, 3 aprilie, pe un alt dosar. Vineri, 4 aprilie, Alexander Sinigur a fost adus la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), fiind audiat în cadrul noului dosar. Ziarul de Gardă a surprins momentul. Interlopul și-a acoperit fața.
Fiind în detenție, el a fost decorat cu o diplomă de către Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, Vladimir. ZdG a intrat în posesia unei fotografii a diplomei datată cu 23 februarie 2021.
Pe diploma oferită de Mitropolitul Vladimir interlopului se menționează că acesta a fost decorat „în semn de recunoștință arhipăstorească pentru activitatea sârguincioasă spre binele întru mărirea sfintei Biserici Ortodoxe din Moldova”.
Cum a fost eliberat din pușcărie un condamnat la moarte în Ucraina
Alexandru Glec era condamnat la detențiune pe viață printr-o decizie a Curții de Apel a regiunii Nicolaev din 24 martie 2014 pentru omor intenționat, acceptată ulterior de instanțele din R. Moldova. Inițial, Glec fusese condamnat, în 1999, la pedeapsa cu moartea în Ucraina. Alexandru Glec ceruse să fie eliberat înainte de termen în decembrie 2022. În aprilie 2024, instanța i-a refuzat cererea, după ce făcuse același lucru și mai devreme.
În decembrie 2024, un complet de judecători de la Curtea de Apel Nord format din Ion Talpa, Oxana Mironov și Ecaterina Arseni decidea că acesta nu trebuie să fie eliberat.
Reprezentat de avocata Aliona Dragomir, Glec a cerut ulterior, din nou, să-i fie comutată pedeapsa de la detențiune pe viață, la 30 de ani închisoare. Ea motiva că acesta a fost evaluat în cadrul comisiei speciale a Penitenciarului nr. 17 Rezina și s-a stabilit că acesta a realizat programul individual de executare a pedepsei și prezintă un risc de recidivă redus. Reprezentanții Penitenciarului nr. 17 Rezina au susținut și ei demersul de aplicare a legii amnistiei în privința condamnatului.
Procurorul Ion Bernaz a solicitat să fie respins demersul pe motiv că Glec nu întrunește condițiile art. 1 a legii și pe parcursul detenției a avut sancțiuni disciplinare.
În august 2024, Judecătoria Orhei, prin magistrata Ludmila Tetiu, a respins cererea. Concluzia Comisiei Speciale a Penitenciarului nr. 17 Rezina din 28.12.2022, privind riscul „redus” de recidivă a condamnatului este nefondată, lipsită de o analiză elementară a modalității de comiterea a infracțiunilor, în baza cărora condamnatul la moment execută pedeapsa. Aceste circumstanțe, denotă profunda desconsiderare de către condamnat a vieții omenești ca valoare ocrotită de societate. Prin urmare, instanța consideră că, condamnatul prezintă un risc sporit de recidivă (…). Instanța de judecată, studiind dosarul personal al condamnatului, a stabilit, că pe parcursul executării pedepsei, Glec Alexandru a fost sancționat disciplinar de 5 ori, neavând stimulări. La materialele dosarului personal, cu excepția caracteristicilor întocmite de administrația instituției penitenciare, nu se regăsesc alte caracteristici”.
Pe 19 noiembrie 2024, un alt judecător de la Orhei, Igor Negreanu a respins demersul privind eliberarea lui Glec.
În decembrie 2024, pedeapsa i-a fost comutată: De la detenție pe viață la 30 de ani de pușcărie. În februarie 2025 – liberat înainte de termen
În decembrie 2024 însă, un complet de judecători de la Curtea de Apel Nord (Bălți), format din judecătorii Ala Rotaru, Ruslana Burdeniuc și Dumitru Pușca, a admis recursurile și a decis că „pedeapsa sub formă de detențiune pe viață stabilită prin decizia Curţii de Apel al regiunii Nicolaev se comută cu 30 de ani închisoare. Decizia este irevocabilă”.
În februarie 2025, judecătorii Ion Talpa, Oxana Mironov și Ecaterina Arseni de la CA Nord decideau să admită recursurile avocatei și ale administrației penitenciarului și să accepte liberarea lui Glec înainte de termen „în conformitate cu prevederile art. 91 Cod penal”.
Radulov, reprezentat de tatăl deputatei Stamate, avocatul Vladimir Kovali
Conform informațiilor ZdG, disponibile pe portalul instanțelor de judecată, până la începutul lunii aprilie 2025, există cel puțin șapte condamnați pe viață pentru crime grave care au reușit să iasă din pușcărie după modificările legislative la legea amnistiei din 2021.
Interlopul Iurie Radulov alias „Babior”, condamnat la detenție pe viață pentru 10 crime la comandă și 11 tentative de omor prin decizia CSJ din 2004, a fost eliberat din penitenciar pe 10 martie 2025 printr-o încheiere a judecătorului Igor Negreanu.
Judecătoria Orhei a stabilit că „la data de 29 ianuarie 2025 condamnatul Radulov Iurie a executat efectiv: 25 ani, 6 luni și 3 zile cu includerea a 616 zile”. Ca și în alte cazuri, Comisia Penitenciarului nr. 17 Rezina decidea că Radulov este pasibil de a fi eliberat din pușcărie. În şedinţa de judecată, reprezentantul penitenciarului a susţinut demersul şi a solicitat admiterea lui.
Reprezentat de avocata Tatiana Lozovscaia, Iurie Radulov a declarat în fața instanței că „ispășeşte pedeapsa de 24 ani, în curând împlineşte vârsta de 62 de ani și a ieșit din vârsta când poate să înainteze pretenții. În tot acest timp i-au crescut copiii, nepoții. Tot ce a trebuit de îndeplinit el a făcut și s-a subordonat tuturor cerințelor, nu a fost agresiv. Dacă există posibilitatea de a fi eliberat înainte de termen, roagă să fie aplicată această lege în privința sa. Nu va dezamăgi”.
Conform datelor de pe portalul instanțelor de judecată, încheierea în privința eliberării lui Radulov a fost publicată abia pe 3 aprilie, la aproape o lună după ce a fost admisă eliberarea sa din pușcărie.
În cazul Radulov, ZdG nu a descoperit pe portal informația despre faptul că, inițial, ca și în cazul altor condamnați pe viață eliberați, lui Radulov i-ar fi fost comutată pedeapsa. Deși acesta a solicitat aplicarea amnistiei, instanțele au refuzat, pe portal fiind publică doar încheierea din 10 martie 2025 privind liberarea condiționată înainte de termen.
ZdG a constatat că în unul dintre demersurile sale de eliberare din penitenciar, Iurie Radulov a fost reprezentat inclusiv de Vladimir Kovali, tatăl deputatei Olesea Stamate, cea care a propus amendamentele la legea amnistiei, ce au făcut posibile eliberările din închisoare ale condamnaților pe viață.
Moldova 1 scrie că Radulov a părăsit teritoriul R. Moldova pe 16 martie curent, fără restricții. Informația a fost confirmată pentru Compania Teleradio-Moldova de Diana Fetco, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției.
Condamnat pe viață, eliberat. 5 ani de pedeapsă înlocuiți cu 240 de ore de muncă în folosul comunității
Pe portalul instanțelor de judecată, la Judecătoria Orhei, la Curțile de Apel Nord și Centru există mai multe încheieri în care sunt vizați alți condamnați pe viață care au fost sau ar urma să fie eliberați din detenție. Ca și în celelalte cazuri, schema era simplă: În baza legii amnistiei, condamnatului pe viață i se comuta pedeapsa din detenție pe viață în 30 de ani de închisoare (în alte cazuri pedeapsa era mai mică), iar ulterior condamnatul se adresa în instanță și cerea să fie eliberat condiționat înainte de termen în baza articolului 91 din Codul Penal care prevede, printre altele, că acești condamnați pot fi eliberați dacă au ispășit ⅔ din pedeapsă.
Într-un caz analizat de ZdG, după ce condamnatului pe viață Dorin Sușițchi i-a fost comutată pedeapsa din detenție pe viață în 30 de ani de închisoare, a fost eliberat în februarie 2025 prin încheierea Judecătoriei Orhei (Igor Negreanu) după ce instanața a dispus ca „partea neexecutată a pedepsei penale a închisorii pe termen de 30 de ani stabilită potrivit deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chișinău din 10 aprilie 2024, 5 ani 10 luni şi 26 de zile, să fie înlocuită cu pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii pe termen de 240 de ore”.
Lui Dorin Suşiţchi instanța i-a stabilit, printre altele, obligaţiunea „să repare daunele cauzate familiilor victimelor infracţiunilor pentru care a fost condamnat, în mărime de 500 de mii de lei, în termen de 5 ani 10 luni şi 26 de zile din ziua eliberării”.
Au fost eliberați din detenție și doi bărbați care au fost anterior condamnați la pedeapsă cu moarte
Stepan Enochean fusese condamnat prin decizia Curții Supreme de Justiție din 1995 la pedeapsă cu moartea, conform Codului penal, redacția 1961. Ulterior, în 1996, sentința a fost casată, fiind înlocuită cu detențiune pe viață. Și el a beneficiat de clemență din partea Comisiei Penitenciarului nr.17 Rezina care l-a caracterizat pozitiv, „iar rezultatul evaluării riscului de recidivă este mediu. Comisia specială a Penitenciarului nr.17 Rezina în ședința din 30.05.2022 a decis că, condamnatul întrunește condițiile prevăzute de art.1 al Legii 243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței R. Moldova”.
Și Serghei Bejan a fost condamnat în 1995 la pedeapsa cu moartea prin împușcare. În 1996, și lui instanța i-a înlocuit pedeapsa în condamnare la închisoare pe viață.
În privința condamnatului Serghei Bejan a fost aplicat actul de amnistie prin decizia Curții de Apel Nord din 23 ianuarie 2025, acesta fiind eliberat la data de 24 ianuarie 2025 din penitenciar. De remarcat faptul că, și în cazul lui, reprezentanții Penitenciarului nr. 17 au venit cu aviz pozitiv privind eliberarea din arest.
Unul dintre autorii jafului armat de la Metro, în drum spre libertate
Zilele trecute, în spațiul public s-a scris că același drum spre libertate îl parcurge și Denis Russu, unul dintre autorii jafului armat de la Metro, condamnat anterior la închisoare pe viață. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a emis un comunicat cu privire la informațiile apărute în spațiul public, precum că unul din protagoniștii ai jafului armat de la Metro condamnat pe viață ar fi fost eliberat. „Condamnatul Denis Russu nu a fost eliberat și continuă să execute pedeapsa privativă de libertate, în regim de detenție”, a anunțat într-un comunicat joi, 3 aprilie, instituția.
În noiembrie 2024, magistrații Curții Supreme de Justiție au decis condamnarea a doi protagoniști ai jafului armat de la Metro la câte 25 de ani de închisoare, iar alții doi au primit detenție pe viață. Astfel, Denis Russu a fost condamnat la detenție pe viață.
În ultimele zile, în spațiul public au apărut mai multe informații că inculpatul a fost eliberat și că este la libertate. ANP a venit cu un răspuns în care precizează că instanța a dispus pe 25 martie comutarea pedepsei aplicate – de la detențiune pe viață la 30 de ani de închisoare. „Această măsură nu presupune eliberarea deținutului, ci doar modificarea pedepsei aplicate, în urma unei evaluări riguroase a comportamentului, riscului de recidivă și implicării în programele de reabilitare. Reiterăm că instituțiile penitenciare din subordinea ANP acționează strict în conformitate cu legislația în vigoare și respectă cu strictețe hotărârile definitive ale instanțelor de judecată”, a precizat instituția.
Stamate a fost exclusă din PAS. I s-a cerut să-și depună mandatul
Olesea Stamate, a fost exclusă vineri, 4 aprilie, din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Anunțul a fost făcut de către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și vine în contextul modificărilor Legii amnistiei. Totodată, membrii PAS îi cer Olesei Stamate să-și depună mandatul de deputat.
„Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme. Suntem conștienți de efectele grave ale acestei scheme puse la punct de-a lungul a mai multor ani și anunțăm următoarele:
Azi Olesea Stamate, prin decizia Biroului Permanent Național PAS, a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate. Îi cerem să-și depună mandatul de deputat, de care a făcut uz pentru a crea acest proces viciat.
Trebuie să oprim imediat posibilitatea de abuz în baza lacunelor legislative. În ședința parlamentului de azi, vom vota o lege de interpretare care să excludă posibilitatea de a beneficia de două opțiuni concomitent – comutarea pedepsei pe amnistie și liberarea condiționată conform art. 91 din Codul penal. Prin urmare, dacă un deținut are pedeapsa „detenție pe viață”, acesta să nu poată obține mai întâi comutarea din detenție pe viață în închisoare de 30 de ani și, apoi, liberarea condiționată conform art. 91 din Codul penal.
Aceste concluzii sunt făcute în urma unei analize preliminare. În urma unei analize comprehensive a tuturor factorilor, ne rezervăm dreptul să venim și cu alte decizii. Cerem instituțiilor de drept să investigheze toate persoanele implicate”, a spus Grosu.
Reprezentanții PAS menționează într-un comunicat că în ședința Parlamentului de vineri, 4 aprilie, urmează să fie votată o lege de interpretare care să excludă posibilitatea de a beneficia de două opțiuni concomitent – comutarea pedepsei pe amnistie și liberarea condiționată conform art. 91 din Codul penal.
„Prin urmare, dacă un deținut are pedeapsa „detenție pe viață”, acesta să nu poată obține mai întâi comutarea din detenție pe viață în închisoare de 30 de ani și, apoi, liberarea condiționată conform art. 91 din Codul penal (…).
(…) Din cauza unor lacune create deliberat în legislație, dar și din cauza unor abuzuri în sistemul de justiție, au fost create premisele eliberării din penitenciare a unor persoane periculoase condamnate la detenție pe viață. Unele prevederi ale legii au fost inserate pentru a servi la eliberarea unor deținuți cu infracțiuni excesiv de grave.
Am constatat, în urma analizei atente a întregului proces, că fosta șefa a Comisiei juridice, numiri și imunități, Stamate Olesea, a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților din închisoare. Odată introdusă în legea amnistiei posibilitatea comutării detenției pe viață la închisoare pentru 30 de ani – a devenit posibilă aplicarea prevederilor Articolului 91 alin. (4) lit. b), care permit liberarea condiţionată a celor care au ispășit ⅔ din termen”, anunță PAS.
Ce s-a schimbat și a permis acest lucru?
„De exemplu, într-un caz foarte mediatizat, s-a mers pe eliberarea unui deținut periculos în 2 pași. În primul pas, prin aplicarea amnistiei, s-a comutat, adică s-a transformat, pedeapsa de detenție pe viață în închisoare pe 30 de ani. În al doilea pas, s-a solicitat eliberarea condiționată pentru că acesta ar fi ispășit ⅔ din pedeapsă. Și instanța a considerat că el a ispășit acest termen. Menționăm că, din punctul nostru de vedere, decizia dată este abuzivă și a fost contestată în ordine de recurs. Autoritățile competente trebuie să se expună.
Prin mai multe modificări consecutive, aparent minore, la lege, deținuților pe viață li s-a oferit posibilitatea ca într-un final să fie eliberați. În special este vorba de modificările din iulie 2022 și, mai ales, din noiembrie 2022. Ambele modificări au fost operate prin amendamente, inserate în contextul modificării mai multor legi. Prin amendamentul din iulie 2022, s-a exclus condiția de a demonstra lipsa riscului de recidivă pentru aplicarea amnistiei față de condamnații pe viață. Prin amendamentul din noiembrie 2022, s-a introdus posibilitatea comutării detenției pe viață cu închisoarea de 30 de ani. De ce a fost nevoie de asta? Deoarece termenul inițial prevăzut în legea amnistiei – cel de reducere a termenului pedepsei – nu se aplica deținuților pe viață. De aceea, s-a completat legea cu termenul de ”comutare”, care a permis, la primă etapă, schimbarea pedepsei celor condamnați la detenție pe viață în pedeapsă cu închisoare pe 30 de ani. La a doua etapă – având pedeapsa redusă la 30 de ani de închisoare, deținutul putea apela la prevederile art.91 alin.4 lit.d) Cod penal, care permite eliberarea din închisoare a deținuților care au ispășit 2/3 din termen. Aceste amendamente au fost introduse de Olesea Stamate – primul la proiectul de lege pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova, nr. 394 din 15.12.2021, al doilea – la proiectul de lege care se referă la asigurarea drepturilor victimelor în cazul infracțiunilor privind viața sexuală și violența în familie.
Într-adevăr, din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme. Suntem conștienți de efectele grave ale acestei scheme puse la punct de-a lungul a mai multor ani și anunțăm următoarele:
Azi Olesea Stamate, prin decizia Biroului Permanent Național PAS, a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate. Îi cerem să-și depună mandatul de deputat, de care a făcut uz pentru a crea acest proces viciat. Trebuie să oprim imediat posibilitatea de abuz în baza lacunelor legislative”, spune PAS.
Olesea Stamate este avocată de profesie, și ex-vicepreședintă a PAS. A condus Ministerul Justiției în perioada în care Maia Sandu s-a aflat în fruntea Guvernului, iar ulterior a fost candidata PAS la alegerile din circumscripția nr. 38, Hîncești, însă a fost învinsă de candidatul socialist, Ștefan Gațcan. Până a intra în politică, Stamate a condus, timp de cinci ani, Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, unde figurează ca membru fondator. Ulterior a deținut funcția de consilieră a șefei statului în domeniul justiției.
Olesea Stamate susține că acțiunile ei au fost corecte
„Cunosc adevărul și am sufletul împăcat: toate acțiunile mele au fost corecte și legale”. Aceasta este reacția fostei președinte a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunităţi, Olesea Stamate, după anunțul Partidului Acțiunii și Solidaritate (PAS) privind excluderea acesteia din formațiunea politică și în contextul modificărilor Legii amnistiei.
Stamate spune că a primit „cu înțelegere decizia conducerii PAS” și că rămâne devotată „principiilor legalității, statului de drept și valorilor democratice”.
„Înțeleg contextul politic și atacul informațional dur din ultimele zile, direcționat atât împotriva partidului, cât și împotriva mea personal, mai ales într-un an electoral sensibil. Cunosc adevărul și am sufletul împăcat: toate acțiunile mele au fost corecte și legale.
Încercarea de a-mi implica familia în aceste atacuri murdare, orchestrate de dușmanii guvernării – din interiorul și din afara țării – este inacceptabilă și sub orice limită a decenței. Rămân devotată principiilor legalității, statului de drept și valorilor democratice.
Cred că mai există moralitate în politică. Cred că mai există jurnaliști care respectă codul deontologic și principiile unei prese obiective. Cred în viitorul european al Moldovei. Cred în o politică curată, corectă și în interesul cetățeanului. Dumnezeu e Mare și le vede pe toate”, a spus Olesea Stamate pe facebook.
Ședința Parlamentului. Lacunele legislative ce au permis eliberarea mai multor deținuți condamnați pe viață ar putea fi excluse
Vineri, 4 aprilie, se va desfășura o nouă ședință plenară. Potrivit unui anunț al președintelui legislativului, Igor Grosu, deputații urmează să voteze o lege care ar exclude lacunele legislative ce au permis eliberarea mai deținuți condamnați pe viață, printre care și interlopii Alexandru Sinigur și Iurie Radulov.
„Trebuie să oprim imediat posibilitatea de abuz în baza lacunelor legislative. În ședința parlamentului de azi, vom vota o lege de interpretare care să excludă posibilitatea de a beneficia de două opțiuni concomitent – comutarea pedepsei pe amnistie și liberarea condiționată conform art. 91 din Codul penal.
Prin urmare, dacă un deținut are pedeapsa „detenție pe viață”, acesta să nu poată obține mai întâi comutarea din detenție pe viață în închisoare de 30 de ani și, apoi, liberarea condiționată conform art. 91 din Codul penal”, se arată în anunțul lui Grosu.
