De ce preşedintele judecător Timofti a graţiat un ex-judecător?
Nicolae Timofti, preşedintele R. Moldova, fost judecător şi preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a semnat, la sfârşitul lunii trecute, un decret prin care l-a graţiat pe fostul magistrat Sergiu Balaban, condamnat în 2013 la o amendă penală, fără dreptul de a ocupa funcţii în domeniul justiţiei pe un termen de cinci ani. Decizia lui Timofti de a graţia un judecător vine în plină luptă declarată cu corupţia din justiţia R. Moldova, considerată călcâiul lui Ahile de cetăţeni, dar şi de partenerii europeni.
Monitorul Oficial al R. Moldova din 4 noiembrie 2016 publică un decret semnat de preşedintele Nicolae Timofti cu o săptămână mai devreme, pe 28 octombrie 2016. Decretul prevedere graţierea ex-judecătorului Sergiu Balaban, condamnat în iulie 2013 la o amendă penală în valoare de 8 mii de lei, fără dreptul de a deţine funcţii în justiţie sau în organele de drept timp de 5 ani. „Se graţiază Balaban Sergiu Mihail, născut în 1967, condamnat la 12 iulie 2013 de Judecătoria Buiucani, Chişinău, liberându-l de pedeapsa complementară în parte neexecutată. Prezentul decret intră în vigoare la data semnării”, se spune în actul semnat de şeful statului. Cel care a beneficiat de „clemenţa” preşedintelui este un fost judecător, meserie pe care, peste 35 de ani, a deţinut-o şi Timofti până a deveni şef de stat. Sergiu Balaban, născut la 5 februarie 1967, originar din s. Cârnăţeni, r. Căuşeni, domiciliat în Hânceşti, prin decretul preşedintelui Voronin din mai 2004 a fost numit judecător pe un termen de cinci ani la Judecătoria Hânceşti. În aprilie 2009, acesta a fost numit în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă. Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din august 2011, s-a dispus transferul lui Balaban în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, Chişinău, pe un termen limitat, de la 1 septembrie 2011. Hotărârea CSM din decembrie 2011 dispune prelungirea, începând cu 2 ianuarie 2012, perioadei transferului temporar al lui Balaban de la Judecătoria Hânceşti la Judecătoria Buiucani.
Judecătorul şi şedinţa de judecată inexistentă
La 8 februarie 2012, şeful adjunct al Direcţiei juridice din cadrul CCCEC (actualul CNA), Lucia Iordanov, a înaintat în Judecătoria Buiucani o cerere, prin care a solicitat aplicarea confiscării speciale asupra corpurilor delicte într-un dosar contravenţional. Conform rezoluţiei preşedintelui Judecătoriei Buiucani, Oleg Sternioală, examinarea ei a fost dispusă judecătorului Sergiu Balaban. Conform procesului-verbal în cauza contravenţională, şedinţa de judecată a avut loc la 12 martie 2012, începând cu ora 10.00, în cadrul ei, agentului constatator i s-a acordat termen pentru a prezenta o cerere de concretizare a cerinţelor, fiind stabilită următoarea şedinţă de judecată pentru 20 martie 2012, ora 11.00. La ora stabilită reprezentanta CCCEC s-a prezentat în judecată. Grefiera judecătorului a informat-o despre faptul că acesta se află la CSM. Până la ora 11:45, şedinţa de judecată nu a avut loc din cauza lipsei judecătorului şi a contravenientului. Reprezentantul CCCEC a solicitat amânarea şedinţei.
Cu toate că şedinţa de judecată din 20 martie 2012, ora 11.00, în realitate şi de fapt nu a avut loc, judecătorul Sergiu Balaban a semnat procesul-verbal al şedinţei de judecată, datat cu 20 martie 2012, ora 11.00, care conţinea date neveridice privind prezenţa participanţilor la judecată, inclusiv a judecătorului şi contravenientului, ora începerii şedinţei, cât şi expunerea declaraţiilor părţilor, derularea acestei şedinţe de judecată inexistente, proces–verbal care, contrar prevederilor Codului Contravenţional, nu conţine nici semnăturile reprezentantului agentului constatator şi a contravenientului la capitolul depoziţiile părţilor. Totodată, se precizează în sentinţa de condamnare, fără a efectua cercetarea judecătorească în cadrul căreia urma să cerceteze probele prezentate, să audieze părţile, fără a soluţiona cererile şi demersurile, care urmau a fi formulate, fără a da posibilitate părţilor de a lua cuvântul în cadrul dezbaterilor, fără a da posibilitate părţilor de a se folosi de dreptul de a depune concluzii scrise asupra soluţiei propuse, fără a delibera, în lipsa participanţilor la proces, cu bună ştiinţă, a pronunţat o încheiere contrar legii în dosarul contravenţional, datând-o cu 20 martie 2012, prin care a dispus respingerea ca neîntemeiată a cererii depuse de CCCEC prin care se solicita aplicarea confiscării speciale asupra corpurilor delicte. La 20 iunie 2012, prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel (CA) Chişinău, s-a dispus casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani din 20 martie 2012, emisă de judecătorul Balaban, cu remiterea cauzei pentru o nouă examinare.
Judecătorul graţiat poate reveni în justiţie
Judecătorul Balaban a fost învinuit de procurorii anticorupţie de „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii”. Magistraţii l-au achitat pentru primul capăt de acuzare pe motiv că „fapta inculpatului nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii” şi l-au condamnat doar pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii la o amendă de 400 unităţi convenţionale (8 mii de lei), cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în sistemul justiţiei şi organelor de drept pe un termen de 5 ani. Decizia luată de Judecătoria Buiucani la 12 iulie 2013 a fost atacată de ambele părţi la CA Chişinău, iar ulterior, la Curtea Supremă de Justiţie, care a luat decizia finală, de a respinge ambele recursuri, în noiembrie 2014. În consecinţă, în martie 2015, judecătorul Sergiu Balaban a fost demis din funcţie, prin decretul preşedintelui Timofti.
În cadrul examinării dosarului penal, atât Sergiu Balaban, cât şi avocatul acestuia, au făcut referire la faptul că procesul nu a fost corect, pledând nevinovat. Decizia lui Nicolae Timofti privind graţierea lui Balaban, îi redeschide acestuia drumul către domeniul justiţiei, în care nu avea voie să revină, conform deciziilor judecătoreşti, mai devreme de iulie 2018.
Sergiu Balaban nu a răspuns la apelurile ZdG. Nicolae Ursu, avocatul care l-a apărat pe fostul judecător în acest dosar, a atras atenţia că preşedintele „nu graţiază pe oricine”, precizând însă că dosarul în care a fost investigat clientul său a fost unul corect. „Eu mi-am făcut datoria. Ce ţine de decizia preşedintelui Nicolae Timofti, ea mă depăşeşte şi nu mă pot expune”, ne-a zis procurorul Ruslan Botnaru, cel care a instrumentat dosarul lui Balaban.
Păduraru: „Asta e decizia preşedintelui şi nu trebuie să o explice nimănui”
Ion Păduraru, secretarul general al Aparatului Preşedintelui R. Moldova, explică decretul lui Nicolae Timofti prin faptul că decizia şefului statului este una singulară în ultimii doi ani şi că aceasta doar i-a redat fostului magistrat dreptul la muncă în domeniul pe care acesta îl cunoaşte. „În primul rând, vreau să vă spun că au fost 172 de cereri de graţiere şi, din toate astea, a fost admisă numai una. În rest, asta e decizia preşedintelui şi nu trebuie să o explice nimănui. Din câte îmi amintesc, graţierea e legată de interdicţia de a ocupa funcţii în justiţie. La momentul graţierii, persoana deja ispăşise vreo trei ani şi jumătate din cinci”, spune Păduraru. „E singura cerere de graţiere admisă de preşedinte în ultimii doi ani, iar preşedintele Georgiei, din câte îmi amintesc, a graţiat 150 de persoane printr-un singur decret. Acest judecător nu a fost condamnat pentru acte de corupţie. A fost condamnat pentru un fel de abuz, faptă care nu are nimic cu corupţia. Ea nu se referă la bani, furt… E o chestie care nu e din domeniul corupţiei, iar judecătorul deja a plătit. A achitat amenda. Acesta are şi un copil bolnav, nu se putea angaja la lucru în domeniu, de exemplu, ca avocat. Nu uitaţi de ce v-am spus, că din 172 de cereri, doar una a fost admisă. În ultimii doi ani au fost peste o mie de cereri de graţiere trimise preşedintelui, iar aceasta a fost singura admisă”, susţine Ion Păduraru.
Ion Guzun, coordonator de proiect la Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM), crede că decizia luată de şeful statului transmite un mesaj greşit societăţii. „Graţierea este o decizie care-i aparţine doar preşedintelui. Posibil că fostul judecător l-a convins pe preşedinte că merită să fie graţiat. Totuşi, graţierea pentru o infracţiune comisă de un judecător (persoană de demnitate publică) este un mesaj greşit transmis societăţii, în condiţiile în care peste 16 judecători au fost implicaţi în scheme de spălare de bani prin sistemul bancar, alţi judecători adoptă hotărâri care încalcă legea şi prejudiciază bugetul de stat, posedă bunuri nedeclarate sau care sunt de o valoare cu mult mai mare decât veniturile lor. Nu este însă de mirare, pentru că anterior președintele Timofti, fiind membru al CSM, l-a iertat pe fostul judecător Colenco pentru „că-i băiat bun”, crede acesta.
