Cursa pentru CSM (V). Mai mulți judecători care au pronunțat decizii controversate, unul respins, apoi promovat de Dodon, iar altul cu milioane în conturi bancare

28 de candidați din rândul judecătorilor s-au înscris în concursul pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Unii au ajuns în atenția opiniei publice după ce au luat mai multe decizii dubioase în dosare de rezonanță sau au prejudiciat bugetul cu zeci de mii de euro, în urma cauzelor pierdute la CtEDO. Alții au acumulat averi de milioane sau au fost sancționați disciplinar.

Ziarul de Gardă a analizat activitatea, averea și integritatea fiecărui candidat și vă prezintă cele mai importante informații despre judecătorii înscriși în concurs, care, într-o primă etapă, urmează să treacă prin procedura de evaluare a integrității, în contextul Legii pre-vetting.

• Cursa pentru CSM (I). „Veteran al sistemului judiciar”, cu 11 dosare pierdute la CtEDO, un judecător sancționat cu „eliberarea din funcție” și un critic al sistemului 
• Cursa pentru CSM (II). Magistrată filată, judecători cu dosare pierdute la CtEDO și zeci de mii de euro de la nuntă 
• Cursa pentru CSM (III). Judecători care au făcut achiziții cu mult peste venituri, magistratul din vizorul SIS și altul demis, apoi restabilit
• Cursa pentru CSM (IV). Critici ai sistemului, cu averi modeste, magistrat care a dat în judecată CSM și judecătoare care așteaptă să îi fie prelungit mandatul

Sergiu Osoianu: Refuzat, apoi promovat de președintele Dodon vs dosarul „accidentul președintelui” 

Sergiu Osoianu exercită, din aprilie 2021, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Strășeni, după patru ani în care a deținut șefia instanței. Acesta și-a început cariera în domeniu în 2008. 

În ianuarie 2017, președintele de atunci Igor Dodon anunța că numele a zece judecători, printre care și Osoianu, au fost respinși pentru numire în funcții de conducere ale instanțelor judecătorești. Cinci luni mai târziu însă, Dodon l-a promovat pe acesta la șefia instanței, după ce a depus repetat cerere de numire în funcție.

Osoianu este judecătorul care a pronunțat sentința prin care Dumitru Prepeliţă, şoferul camionului care s-a ciocnit cu limuzina preşedintelui Igor Dodon în septembrie 2018, a fost recunoscut vinovat de producerea accidentului, fiind amendat cu 20 de mii de lei şi obligat să achite cheltuieli de judecată de 5 240 lei.

În 2015, în privința judecătorului a fost înregistrată o sesizare privind acțiunile lui, reclamantul acuzând că, în timpul desfășurării unui proces de judecată, Osoianu a avut un „comportament obraznic, culegând un număr de telefon și având o convorbire telefonică”. Sesizare a fost respinsă de Inspecția Judiciară. Aceeași soartă a avut și o sesizare în privința judecătorului depusă în 2018. 

În noiembrie 2020, CSM a decis să-i acorde post-factum lui Osoianu premiu salarial cu prilejul sărbătorii profesionale „Ziua juristului”, propunerea de premiere fiind înaintată de secretariatul judecătoriei.

În 2015, Primăria municipiului Chișinău i-a plătit magistratului peste un milion de lei în urma unui proces de judecată, după ce municipalitatea a refuzat să acorde spațiu locativ pentru familia sa. 

Conform declarației de avere și interese personale pentru 2021, Osoianu deține din 2014 un apartamentul de 75,6 metri pătrați procura la preț preferențial, după ce a solicitat CSM să fie inclus în lista de magistrați care au nevoie de locuință în municipiul Chișinău. Valoarea declarată a apartamentului este de 520 de mii de lei.

În 2019, judecătorul a obținut gratuit, printr-o decizie a Consiliului orășenesc Strășeni, un teren de 0.07 ha într-o suburbie a municipiului Chișinău, pe care urma să-și constuiască o casă de locuit. Acest aînsă a procurat în 2019 un lot de terene într-o suburbie a Capitalei și a ridicat pe el o casă de locuit de 160 metri pătrați. Osoianu declara că locuința ar costa 800 de mii de lei, iar valaorea de piață este de 1,2 milioane de lei. El motivează diferența prin „cheltuielile efectiv suportate pentru efectuarea construcției la 50% finisare” și „creșterii esențiale a prețurilor la materialele de construcți e în a 2-a jumătate a anului 2021”.

Judecătorul mai declară un garaj, obținut în 2016, și alte două averi imobiliare, din 2018, în valoare totală de 674 de mii de lei. Familia Osoianu deține un teren agricol și două terenuri intravilane, în valoare totală indicată de 318 mii de lei. El conduce un automobil Hyundai Santa Fe, fabricat în 2018 și procurat în 2020 cu 570 de mii de lei. Anul trecut, magistratul a raportat venituri din salariu de 385 de mii de lei și o donație de 7 mii de euro de la Constantin Osoianu. 

Anatolie Țurcan: Dosarele pierdute la CtEDO și explicațiile magistratului

Anatolie Țurcan a fost numit în 2016 în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a exercitat funcția de membru al CSM pentru o perioadă de 8 ani, timp de două mandate consecutive. 

La CSJ, Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată care, în 2018, a menținut decizia CA Chișinău prin care controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari în dosarul fraudei bancare. Lucrurile în dosarul Platon au luat o altă turnură după ce Vladimir Plahotniuc a părăsit R. Moldova, dar și după ce la șefia PG a ajuns Alexandr Stoianoglo, care a cerut revizuirea dosarului. În rezultat, Platon a fost achitat. 

Țurcan a făcut parte și din completul de judecată care a dispus strămutarea judecării cauzei penale de la CA Cahul la CA Chișinău în privința lui Ilan Șor, condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

Judecătorul a mai făcut parte din completul de magistrați care, în decembrie 2019, a admis recursurile depuse de Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor, condamnat pentru trafic de influență și abuz de serviciu, și a casat total decizia CA Chișinău, prin care Chirinciuc fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Atunci CSJ a menținut însă decizia instanței de fond, care i-a aplicat fostului ministru o pedeapsă mai blândă – de un an și patru luni de închisoare cu suspendare.

La ședința Adunării Generale a Judecătorilor, convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, contestată de CSM și Guvern, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum. Iar în perioada mandatului său la CSM, Țurcan a participat la câteva subiecte care au servit ca temei pentru revocarea actualei componențe a CSM, și anume, darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința a 15 judecători în baza sesizării făcute de procurorul general, precum și la darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința ex-judecătoarei CA Chișinău, Domnica Manole.

În martie 2022, membrii CSM au examinat în ședință închisă acțiunile judecătorului Țurcan și au decis transmiterea unei scrisori informative în privința magistratului către Inspecția Judiciară pentru a examina circumstanțele expuse. Țurcan a contestat hotărârea, dar cerere a fost declarată inadmisibilă. Ulterior, CSM a renunțat la acțiune. 

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan, au fost obiect de examinare la CtEDO.

În cazurile „Leva contra Moldovei” (2009), „Sara contra Moldovei” (2015) și „Savca contra Moldovei” (2016) judecătorii au încălcat dreptul la libertate și siguranță, prin prelungirea arestului peste termenul legal de 12 luni, menținerea încheierilor cu privire la aplicarea măsurii preventive fără o motivare convingătoare și menținerea arestării preventive a reclamantului în lipsa unui act de învinuire. În cauza „Mitrofan contra Moldovei” (2013), Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și Țurcan, a eșuat să ia în considerație argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal, inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele „Dan contra Moldovei” (2011) și „Dmitrieva contra Moldovei” (2019), ca urmare a eșecului instanțelor de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare pronunțate de către instanțele de fond, iar în cauza „Ghirea contra Moldovei” (2012) –  prin admiterea unui apel tardiv al acuzării.  

Anatolie Țurcan despre dosarele pierdute la CtEDO: „Spre exemplu, cauza Dan c. Moldovei. Iată atunci așa era practica judecătorească de înfăptuire a justiției, că în instanța de apel nu era în practică să fie interogați repetat martorii și cercetate din nou probele, adică instanța de apel era în drept să decidă în baza probelor cercetate de prima instanță, așa era practica pe toată republica. Acesta este unul dintre primele cazuri de constatare a neajunsurilor procesului de judecată la CtEDO. Ține de respectarea procedurii. CtEDO a spus că atunci când „condamnați după achitare înseamnă că trebuie să cercetați toate probele, din nou”. În cauza Mitrofan c. Moldovei e practic aceeași situație ca și la Dan. Adică nimic deosebit. S-a constat că trebuiau, din nou, cercetate probele pe viu. Nimic ieșit din comun. Înțelegeți, cu lucruri de acest gen se confruntă nu doar R. Moldova, dar și țări dezvoltate ca Italia, Franța se confruntă cu constatări de violare a drepturilor omului. Asta nu e o noutate pentru lume, pentru Europa civilizată, desigur. În cele trei cauze în care Curtea a constat că a fost prelungit termenul mai mult de 12 luni, sunt inclus în listă întâmplător, deoarece, eu, de exemplu, la Savca, am participat numai o singură dată, când el a fost arestat inițial și am menținut primul arest de 30 de zile. Ulterior, au fost prelungite aresturile de alți judecători și menținute deciziile de aplicare, de prelungire a măsurii preventive arestul, de alți judecători. Eu absolut întâmplător sunt indicat indicat pe aceste trei cazuri”.

Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. Țurcan este magistratul care va beneficiază de o pensie lunară de 26 de mii de lei, după ce și-a revendicat creșterea acesteia, în instanța de judecată, făcând referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului, din 1995. Dacă în 2020, Țurcan a ridicat o pensie totală de circa 162 de mii de lei, anul trecut el a primit aproape 893 de mii de lei pensie. 

Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese persoanele pentru anul 2021, familia Țurcan mai deține un automobil de model Suzuki, fabricat în anul 2006 și achiziționat în 2013 cu 70 de mii de lei.

Aureliu Postică: Decizii controversate, casă nouă cumpărată în 2020 și milioane în conturi bancare 

Aureliu Postică este judecător din anul 2011. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. În 2017 a fost numit, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători, care, în martie 2021, le-a achitat pe magistratele Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă – inculpate în dosarul de corupție intentat în octombrie 2018, fiind bănuite că ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. 

În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. 

Tot Postică examinează de mai bine de doi ani și jumătate dosarul, deschis în 2017, în care este vizat fostul ministru al Agriculturii Eduard Grama. Dosarul a ajuns în gestiune acestuia, după ce aproape trei ani se împotmolise în prima instanță, fiind pe rol la judecătorul Ghenadie Plămădeală. În gresiunea lui Postică este și dosarul penal intentat de procurorii moldoveni pe numele fostului deputat român, Mihai Cristian Rizea, pentru fals în declaraţii, dosar care bate pasul pe loc, ședințele fiind amânate de la o zi la alta. 

În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Postică şi-a motivat decizia cu faptul că nu au fost încălcate cerinţele legii atunci când a fost dispusă iniţierea urmăririi penale pe numele Domnicăi Manole. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar. 

În februarie 2022, mai mulți magistrați de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, printre care și Postică, au depus o sesizare în adresa CSM privind atragerea la răspundere disciplinară a vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Constantin Damaschin. Autorii sesizării susțineau că Damaschin a dat dovadă de un comportament discriminator și abuziv și poartă o tentă preferențială față de judecătorul Ghenadie Pavliuc, după ce a dispus redistribuirea a 398 de cauze contravenționale aflate în gestiunea judecătorului, care de 4 luni se afla în concediu de odihnă anual nefolosit. Sesizarea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, la fel ca și contestația ulterioară. 

Postică și-a cumpărat în 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147 metri pătrați, despre care, în declarațiile de avere și interese personale anterioare, scria că l-a costat 500 de mii de lei. În declarația de avere și interese personale pentru anul 2021 acesta declară că locuința valorează 2 milioane de lei, adică de 4 ori mai mult, iar valoarea de piață a bunului este de 2,5 milioane de lei, diferența fiind motivată prin „investițiile în construcție”. El declară că, anul trecut, a cheltuit 1,2 milioane de lei pentru materiale de construcție și lucrări de finisare și reparație a casei de locuit. Terenul de 6 ari pe care este construită casa ar valora 600 de mii de lei.

Judecătorul deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2013. Dacă în declarația pentru 2020, el declara că apartamentul de 41 de metri pătrați l-a costat 23 de mii de lei, în cea depusă în 2021 valoarea apartamentului indicată este de 600 de mii de lei. Cât privește apartamentul de 80 de metri pătrați, în declarația din 2020 el este trecut la valoarea de 436 de mii de lei, iar în cea din 2021 – 1,3 milioane de lei. Și automobilele deținute de magistrat au în declarația de avere pentru 2021 valori diferite de cele declarate anterior. În 2020, el declara că deține un Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei. În 2021, valoarea indicată a automobilului este de 350 de mii de lei. Iar un automobil Toyota Yaris, fabricat în 2004 și cumpărat în 2014, despre care anterior declara că valorează 10 mii de lei, are în declarația pentru 2021 valoare de 50 de mii de lei. În 2020, magistratul a vândut cu circa 933 de mii de lei un apartament procurat în 2018, cu o sumă indicată de 435 de mii de lei. Familia magistratului păstrează în patru bănci, trei din R. Moldova și alta din Austria, 2,9 milioane de lei și 10 mii de euro. Anul trecut, Postică a declarat venituri din salariu de 241 de mii de lei.

Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal, iar din martie 2021 fondatoare și administratoarea firmei „Dilexcont” SRL, cu aceleași genuri de activitate ca și „D.B. Express Acount”. Firmele au adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit de 1,5 milioane de lei contractat de familia Postică în 2021 și scadent în 2041. În 2021, soția judecătorului a avut venituri din salariu de 1,3 milioane de lei.

Aliona Miron: Promovată la CSJ după ce CSM a solicitat reexaminarea dosarului ei

Aliona Miron este din septembrie 2021 judecătoare la CSJ. Anterior, timp de 13 ani, a activat doar la Judecătoria Chișinău. Judecătoarea a fost votată de Parlament, după ce CSM a solicitat reexaminarea dosarului ei, după ce în martie 2021, Comisia Juridică a examinat candidatura acesteia pentru promovare la CSJ, însă numele ei, în urma unei ședințe cu ușile închise, nu a ajuns în Plenul Parlamentului pentru procedura de vot.

Miron se numără printre magistrații care au beneficiat de apartament la preț preferențial, într-un bloc construit special pentru magistrații Judecătoriei Râșcani, deși deținea la acel moment mai multor bunuri imobile.

Potrivit informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2021, familia Miron deține o casă de locuit cu suprafața de 190 de metri pătrați, obținută în 2018 în urma unui contract de înstrăinare a imobilului, cu condiția întreținerii pe viață, o altă casă, de 130 de metri pătrați, obținută în urma unui contract de moștenire, și două apartamente cu suprafața de 140 şi, respectiv, de 76 de metri pătrați, ultimul fiind procurat la preț preferențial. Familia judecătoarei deține câteva terenuri agricole obținute prin moștenire și două automobile: Volkswagen Multivan, fabricat și cumpărat în 2012 cu 553 de mii de lei, și Mercedes E 220, fabricat în 2004 și cumpărat în 2011 cu 8 mii de euro. Familia Miron mai deține o motocicletă F 8505T, fabricată în 2007 și cumpărată în 2013 cu 17,5 mii de lei. În 2015, soții Miron au contractat o datorie de 5 mii de euro, care urmează să fie rambursată până în 2025, cu o rată a dobânzii de 0 procente, iar în 2021 un împrumut de 40 de mii de lei. Anul trecut, magistrata a raportat venituri din salariu de 375 de mii de lei.

Anterior, Miron a declarat pentru ZdG că locuința primită în 2018 a fost a părinților ei, care au construit două case identice, iar toate imobilele, cu excepția celui procurat la preț preferențial, le-a obținut înainte de a deveni judecător. „Dacă știam că o să fie genul ăsta de discuții, chiar nu-l mai luam niciodată”, a spus Miron cu referire la apartamentul din blocul destinat magistraților. 

Nicolae Șova: A lăsat Moldova fără Zimbru. Achiziții de milioane și apartamentul la preț preferențial, vândut la scurt timp după procurare

Nicolae Șova deține, din noiembrie 2021, funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău sediul Central, fiind în sistem din 2005. 

Anterior, plenul CSM a propus Parlamentului R. Moldova numirea lui Nicolae Șova în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea plafonului de vârstă a magistratului Nicolae Șova, însă în martie 2021 Parlamentului a respins candidatura lui. Nicolae Șova este soțul nepoatei de frate al judecătoarei CSJ Ala Cobăneanu.

Șova este magistratul care, în decembrie 2017, printr-o hotărâre a Judecătoriei Chișinău, a obligat AO „Clubul de Fotbal Zimbru să achite companiei „Agroselect Semences Trading” suma de 52 789 099 lei cu titlu de datorie pentru chirie. De asemenea, Șova a dispus încasarea de la „Clubul de Fotbal Zimbru” și a cheltuielilor de judecată de 50 de mii de lei. Din cauza datoriilor, în martie 2020, Clubul de fotbal a anunțat retragerea echipei de seniori din toate competițiile de fotbal organizate sub egida Federației Moldovenești de Fotbal.

Conform declarației avere și interese personale pentru 2021, anul trecut Șova a primit donație o casă de locuit cu suprafața de 134,7 metri pătrați, care ar valora circa 624 de mii de lei. Tot anul trecut, el a cumpărat o locuință cu suprafața de 170 metri pătrați. Șova declară că a procurat imobilul cu 484 de mii de lei, valoarea de piață a acestuia fiind de 1,3 milioane de lei. Pentru materiale de construcție și servicii de reparație, Șova declară că a scos din buzunar 380 de mii de lei. Judecătorul mai declară un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale, notar de profesie, și obținut cu titlu de donație în 1996. Deși avea acest imobil, în 2014 judecătorul a solicitat și obținut dreptul la apartament la preț preferențial. Astfel, magistratul a intrat, în 2017, în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați, amplasat pe strada Romană din Chișinău, într-un bloc destinat judecătorilor. În 2020, magistratul a vândut apartamentul.

Tot anul trecut, Șova a cumpărat și un automobil Toyota RAV4, fabricat în 2021, pentru care indică că a plătit 544 de mii de lei. Din 2006, el deține un Citroen C3, care ar valora 120 de mii de lei și, din 1995, are un BMW 315, fabricat în 1982 și care este trecut în declarație la valoarea de 5 mii de lei. În 2021, familia Șova a rambursat 147 de mii de lei băncii Victoriabank SA, încheind astfel un credit contractat în 2012. Magistratul declară o datorie de 600 de mii de lei, după ce în 2016 a contractat un credit scadent în 2029. Veniturile familiei Șova în 2021 se cifrează la 1,8 milioane de lei, 266 de mii de lei fiind venitul salarial al magistratului.

Mihail Bușuleac: Acțiunile judecătorului, expuse în sesizări ale procurorului general

Mihail Bușuleac activează, din 2011, la Judecătoria Cahul. În 2017, timp de patru ani, acesta a deținut funcția de vicepreședinte al respectivei instanțe. El este fiul ex-viceministrului Justiţiei Mihai Buşuleac.

În 2015, pe numele magistratului lui a fost depusă o sesizăre la Inspecția Judiciară. Atunci, procedura disciplinară a fost încetată, pe motiv că nu a fost constatată abaterea. În 2016 pe numele magistratului au fost depuse patru sesizări, printre care și una depusă de adjunctul de atunci al procurorului general Iurie Garaba. Autorul sesizării a invocat că, în 2014 Bușuleac a acționat premeditat pentru a adopta o hotărâre ilegală, prin care a admis cererea unui cetățean al Federației Ruse de a obține cetățenia R. Moldova prin recunoaștere. Procedura disciplinară intentată în privința magistratul a fost ulterior încetată. Procuratura a contestat hotărârea Plenului CD, dar nu a obținut câștig, CSJ punând capăt procesului la sfârșitul anului 2016. În 2017, pe numele magistratului a urmat o altă sesizare prin care se cerea atragerea la răspundere disciplină. Și de această dată procedura disciplinară a fost încetată, pe motiv că nu a fost constatată nicio abatere.

În 2018, procurorul general de atunci Eduard Harunjen a cerut CSM eliberarea acordului pentru cercetarea penală a judecătorului Bușuleac și a colegului său de la Judecătoria Cahul Dumitru Bosîi, pe motiv că au pronunțat o hotărâre contrar legii. CSM însă nu și-a dat acordul, iar Harunjen nu a contestat hotărârea la CSJ.

Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale, în 2021, familia magistratului a intrat în posesia unui spațiu comercial de producție cu o suprafață de 115.3 metri pătrați, pentru care magistratul declară că a achitat 385 de mii de lei. Bușuleac mai declară patru apartamente, dintre care unul obținut în 1995 printr-un contract de privatizare și care are valoarea indicată de 475 de mii de lei, unul procurat în 2010 cu ​​25 de mii de euro, scris pe numele fiicei sale, și altul procurat în 2013 cu 261 de mii de lei. Al patrulea apartament declarat de magistrat are o suprafață de ​​74,8 metri pătrați, este cumpărat în 2016 și ar valora circa 36 de mii de euro.

Judecătorul declară și două automobile: Toyota Prius, fabricat în 2008 și procurat în 2016, cu 90 de mii de lei și un Daewoo Nexia, fabricat în 2008 și procurat în 2014, cu 106 mii de lei. Bușuleac a avut anul trecut venituri din salariu de 347 de mii de lei. Magistratul raportează datorii de 103 mii de ei. În conturi, familia Bușuleac ține 340 de mii de lei și 3,785 de euro.

Cei 28 de candidați la funcția de membru al CSM vor fi evaluați, într-o primă etapă de „Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor”. Dintre candidații care vor trece acest test, Adunarea Generală a Judecătorilor, prin vot, va selecta ulterior șase dintre aceștia.

Va urma…