Cursa pentru CSM (III). Judecători care au făcut achiziții cu mult peste venituri, magistratul din vizorul SIS și altul demis, apoi restabilit
28 de candidați din rândul judecătorilor s-au înscris în concursul pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Unii au ajuns în atenția opiniei publice după ce au luat mai multe decizii dubioase în dosare de rezonanță sau au prejudiciat bugetul cu zeci de mii de euro, în urma cauzelor pierdute la CtEDO. Alții au acumulat averi de milioane sau au fost sancționați disciplinar.
Ziarul de Gardă a analizat activitatea, averea și integritatea fiecărui candidat și vă prezintă cele mai importante informații despre judecătorii înscriși în concurs, care, într-o primă etapă, urmează să treacă prin procedura de evaluare a integrității, în contextul Legii pre-vetting.
- Cursa pentru CSM (I). „Veteran al sistemului judiciar”, cu 11 dosare pierdute la CtEDO, un judecător sancționat cu „eliberarea din funcție” și un critic al sistemului
- Cursa pentru CSM (II). Magistrată filată, judecători cu dosare pierdute la CtEDO și zeci de mii de euro de la nuntă
Veronica Cupcea: În 2020 și-a cumpărat casă, iar în 2021 mașină
Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, în 2010, a fost numită președintă a instanței, pe un termen de 4 ani. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei. Din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei.
În 2012, Cupcea a fost cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”, motiv pentru care președintele de atunci Nicolae Timofti i-a respins numirea sa în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, Timofti a semnat decret de numire în funcție până la tingerea plafonului de vârstă.
Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, ZdG a scris că după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, judecătoarea Cupcea a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele Colegiului Disciplinar al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese. După articolul ZdG, CSM a sancționat-o pe magistrată cu atenționare, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției.
În 2020, familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care a indicat o valoare de 186 de mii de lei. În declarația de avere și interese personale pentru 2021, magistrata declară că valoarea bunului este de 726 de mii de lei, motivul diferența fiind „cheltuielile de finisare a bunului”, în baza unui credit bancar. Familia Cupcea mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați, estimat la 641 de mii de lei. Anul trecut, judecătoarea și-a cumpărat cu 350 de mii de lei un automobil Tayota C-HR, fabricat în 2018. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028. Veronica Cupcea a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 362 de mii de lei.
Iana Talmaci: Averea de milioane și explicațiile judecătoarei
Iana Talmaci a fost numită în august 2015 în funcția de magistrată la Judecătoria Strășeni. În perioada mai 2016 – martie 2019 s-a aflat în concediu de maternitate. A revenit, iar în august 2020 a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.
Magistrata este soția lui Roman Talmaci, fost președinte al Uniunii Naționale a Executorilor din R. Moldova, în prezent executor judecătoresc. ZdG a scris anterior că magistrata este nașa de cununie a fostului secretarul general adjunct al Aparatului Președintelui R. Moldova, Nicolae Posturusu, în perioada în care funcția era exercitată de Igor Dodon. Totodată, aceasta este cumătră și cu judecătorul Ghenadie Pavliuc. Tot ZdG a constatat că, în perioada sa de activitate, magistrata a participat la mai multe evenimente organizate de Uniunea Națională a Executorilor, fiind delegată de CSM la demersul președintelui de atunci al Uniunii Executorilor, Roman Talmaci.
În 2019, judecătoarea a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM.
Familia Talmaci deține o avere de milioane. Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, în anul 2020, magistrata și soțul ei au intrat în posesia a două automobile: Ford Fusion, fabricat în 2019, pentru care indică o valoare de 260 de mii de lei, și Lincoln MKZ, fabricat în 2017, pe care l-ar fi procurat cu 360 de mii de lei. Totodată, în garajul familiei Talmaci se mai regăsesc alte trei mașini: un Lexus 450 H, un Renault Megane și un Renault Clio, cu o valoare totală de 600 de mii de lei.
Soții Talmaci dețin o vilă cu suprafața de 160 de metri pătrați, estimată la circa 2,7 milioane de lei. Din 2018, familia deține alte trei bunuri imobile și un garaj – estimate în total la circa 3 milioane de lei. În proprietatea familiei se mai regăsesc 5 terenuri agricole, 2 extravilane și unul intravilan, în valoare totală de peste 1,4 milioane de lei.
Cei doi soți dețin cote de participare în cadrul mai multor societăți pe acțiuni din România și acțiuni în cadrul mai multor instituții financiare din R. Moldova, printre care BC „Moldindconbank” SA, BC „Moldova Agroindbank” SA, „SN Nuclearelectrica” SA Romania, „SNTGN Transgaz” România, „Purcari Wine” SA sau BC „Banca Transilvania” România. Anul trecut, bugetul familiei a fost suplinit cu 90 de mii de lei și 10 mii de lei românești (echivalentul a 41 de mii de lei) din dividende. Familia Talmaci declară și datorii de 200 de mii de lei, după ce în 2020 a contractat un credit de la BC „Moldindconbank” SA, unde ambii soți dețin cote de participare.
Într-un comentariu oferit anterior ZdG, magistrata spunea că, în cazul unui audit simplu poate fi văzut că „veniturile soțului meu acoperă pe deplin toate bunurile care au fost procurate sau adunate în decursul anilor”.
Iana Talmaci despre averea de milioane „Din 2015 activez în calitate de magistrat, până atunci am activat în calitate de avocat, din 2008. Deci, am avut anumite surse financiare acumulate de mine personal, dar atrageți atenția că soțul meu este indicat în declarațiile mele de avere și interese, iar acolo toate veniturile lui sunt în palmă, deci se vede”.
Alexei Paniș: Sesizări de la SIS, după ce l-a restabilit pe Clima în funcție
Alexei Paniș activează din 2017 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău.
Paniș a făcut parte din completul de judecată care a examinat și a emis încheierea în litigiul dintre Vladimir Țurcan și Domnica Manole pentru șefia Curții Constituționale. Procesul a stârnit un val de reacții, fiind „un litigiu care nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale”, așa cum a admis inclusiv fostul vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun.
În decembrie 2021, Alexei Paniș a emis o dispoziție prin care a anulat decretul prin care președinta R. Moldova Maia Sandu a anulat decretul ex-președintelui R. Moldova Igor Dodon privind numirea lui Vladislav Clima în funcția de președinte al CA Chișinău. Prin dispoziția lui Paniș, Clima a fost repus în funcție, ulterior acesta a demisionat. În ianuarie 2022, în raport cu dispoziția lui Paniș, reprezentanții Serviciului Informații și Securitate (SIS) au formulat o sesizare către Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura Generală (PG) prin care solicită să verifice acțiunile magistratului. Ulterior, SIS a venit cu o nouă sesizare în care invocă faptul că magistratul s-ar afla în conflict de interese cu Vladislav Clima.
Potrivit documentului obținut de ZdG în perioada 20 aprilie 1999 – 9 aprilie 2019, Ștefan Paniș, tatăl judecătorului Alexei Paniș, figura ca fondator la SRL Panclip, perioadă în care, Ion Clima – fratele lui Nicolae Clima, care este tatăl judecătorului Vladislav Clima, avea aceeași calitate de fondator. De asemenea, conform SIS, în perioada 27 iulie 2006 – 9 aprilie 2015, Ștefan Paniș și Ion Clima au deținut calitatea de fondatori cu cota a câte 20% în Cooperativa de producție Solnord-Agro, lichidată pe 9 aprilie 2015. Solicitat atunci de ZdG, magistratul a respins acuzațiile, spunând că nu se află în conflict de interese cu Vladislav Clima.
Alexei Paniș despre soarta sesizărilor SIS: „Nu sunt sesizările SIS, dar ale domnului Rurac. Vă rog să nu confundați. Sesizările se semnează de directorul SIS exact așa cum a fost doamna Cernat și domnul Musteață. Sunt sesizări semnate prin abuz de către un fost funcționar al SIS. Nu cunosc soarta acestor sesizări. Întrebați-l pe domnul Rurac, el lucrează acum la CNA. Eu nu cunosc, pentru că nimeni nu m-a informat despre asta. Eu nu cunosc care este soarta sesizărilor”.
În baza sesizărilor SIS, Paniș a sesizat ANI și a solicitat ca inspectorii de integritate să inițieze un control în privința sa prin care să verifice respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, însă Autoritatea a refuzat inițierea controlului.
Alexei Paniș este unul dintre magistrații care a pronunțat hotărârea în cazul lui Igor Vornicescu, primul inculpat în dosarul „Laundromat” care și-a primit sentința. Deși a fost condamnat, Vornicescu a fost liberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală.
Casa de milioane și mașină nouă
Datele din declarația de avere și interese personale pentru 2021, depusă de Paniș arată că din 2014, soția magistratului are în proprietate o casă de locuit de 106 metri pătrați și un garaj, amplasate în raionul Florești. În 2018, soții Paniș au cumpărat o casă de locuit cu o suprafață de 100,1 metri pătrați despre care în 2020 judecătorul declara că ar costa 235 de mii de lei. În 2021, valoarea indicată a casei este de 2,2 milioane de lei. Imobilul este construit pe un teren de 0,042 ha, estimat la apoape un milion de lei.
Familia magistratului deține un automobil Toyota Corolla, fabricat în 2006 și dobândit în 2017, care ar valora 100 de mii de lei. În 2021, magistratul a intrat în posesia unui automobil Dacia Duster, fabricat în 2019, care ar valora 250 de mii de lei. El și-a cumpărat și o motocicletă Yamaha Virago, fabricată în 2000, și care valorează, conform datelor indicate, 1,7 mii de euro. În 2021, judecătorul a avut venituri de circa 346 mii de lei. Familia acestuia a raportat și datorii de circa 450 de mii de lei, după ce și-a asumat două credite.
Vitalie Stratan: Înlăturat din funcție în iunie 2019, a revenit rapid în sistem
Vitalie Stratan este judecător din 2008, În 2017 a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp în funcție. În mai 2021, Stratan a fost desemnat, din nou, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău.
Informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat.
Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol în orășelul Vatra cu o suprafață de 116 metri pătrați, procurată de familia sa în august 2018. Dacă în declarațiile de avere precedente Stratan indica că imobilul are o valoare de circa 685 de mii de lei, în declarația de avere și interese personale pentru 2021 casa estre declarată la valoarea de 1,2 milioane de lei. Familia Stratan mai are un apartament de 50 metri pătrați, obținut drept donație în 2000 de la părinții soției magistratului, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara Capitalei, dobândit în 2003, și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic fabricat în 2009 și achiziționat în 2013.
<Stratan se numără printre magistrații care a beneficiat de apartament la preț preferențial într-un bloc de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei. În 2018, la un an după ce a intrat în posesia apartamentului, bunul a fost vândut. Stratan raportează datorii de 960 de mii de lei, după ce a contractat, în 2018, un credit scadent în 2033. În 2021, acesta a raportat venituri din salariu de circa 333 mii de lei.
Ion Chirtoacă: Apartament la preț preferențial și imobil vândut cu un preț de 2 ori mai mare decât îl declara
Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.
Magistratul a făcut parte din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.
Chirtoacă și-a cumpărat în 2022 un apartament de 68 metri pătrați, în blocul locativ din sectorul Ciocana din Chișinău, special construit pentru angajații sistemului judiciar din raioanele R. Moldova. Bunul a fost procurat cu 16 mii de euro, valoare de piață a acestuia fiind de 50 de mii de lei. În 2021, magistratul a vândut un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în 2010. Deși în declarațiile de avere și interese personale depuse anterior declara că valoarea locuinței este de 195 de mii de lei, bunul a fost vândut contra 450 de mii de lei. Din 2015, are drept de abitație într-un apartament scris pe numele Lidiei Chirtoacă, mama judecătorului. Chirtoacă a raportat anul trecut un salariu total de 251 de mii de lei și datorii de 100 de mii de lei, după ce a contractat un credit, scadent în 2022.
Ecaterina Buzu: Apartament la preț preferențial și mașină nouă
Ecaterina Buzu este judecătoare din anul 2012, iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei.
În octombrie 2014, Colegiul de evaluare a performațelor judecătorilor a constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor, cum ar fi faptul că „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. Astfel, magistrata a primit calificativul „insuficient”, în rezultatul evaluării. Judecătoarea a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai 2016. Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc.
Ecaterina Buzu este magistrata care a examinat cazul minorei din Orhei, violată în decembrie 2014 cu participarea a trei tineri, care a scandalizat opinia publică. În ianuarie 2016, doar unul dintre făptași, judecat pentru privare de libertate şi nu pentru viol, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Alți doi nu au ajuns în instanţă, unul dintre ei fiind scos de sub urmărire penală de procuror.
Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2021, Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei. Anul trecut, Buzu a semnat anticontract de vânzare-cumpărare, la preț preferențial, a unui apartament în blocul special construit pentru angajații sistemului judiciar din raioanele R. Moldova. Valoarea de piață a apartamentului este de 1,2 milioane de lei, dar magistrata va achita doar 700 de mii de lei. Tot anul trecut, judecătoarea și-a procurat, cu 10 mii de euro, un automobil Volkswagen Passat, fabricat în 2007. Buzu declară că în 2021 a contractat un credit în valoare de 700 de mii de lei de la Moldindconbank. În 2021, ea a raportat venituri din salariu de 247 mii de lei. Alte 50 de mii de lei le-a obținut din vânzarea unui automobil Renault Megane, fabricat în 2006, pe care îi deținea din 2013.
Cei 28 de candidați la funcția de membru al CSM vor fi evaluați, într-o primă etapă de „Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor”. Dintre candidații care vor trece acest test, Adunarea Generală a Judecătorilor, prin vot, va selecta ulterior șase dintre aceștia.