Cum se investighează și cum (nu) se pedepsește corupția de la Institutul Oncologic

În ultimii patru ani, doi medici care activau la Institutul Oncologic, reținuți pentru corupere pasivă, despre care Centrul Național Anticorupție anunța că riscau „până la 10 ani de închisoare”, au fost ulterior trimiși în judecată în baza unui alt articol din Codul Penal, care prevede o pedeapsă mult mai blândă: amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității. Într-un caz, în instanță, doctorul a reclamat că a fost provocat să comită infracțiunea, instanța l-a achitat, iar procurorii nu au contestat sentința, iar în celălalt caz, doctorul judecat și-a recunoscut vina, a fost amendat și a revenit la locul de muncă.

Pe 18 februarie curent, instanța de judecată a emis mandat de arestare pe numele medicului Virgiliu Urechi, șeful secției radiologie din cadrul Institutului Oncologic, reținut în flagrant de ofițerii CNA și procurorii anticorupție pentru corupere pasivă, după ce ar fi pretins 2000 de euro pentru a asigura internarea unui bolnav de cancer și a urgenta începerea tratamentului oncologic. CNA a anunțat că a fost pornită o urmărire penală în temeiul art.324, Cod penal – coruperea pasivă.

În prezent, el se află în arest la domiciliu, pentru 30 de zile. Anterior el a fost în arest preventiv, fiind plasat în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, pentru 30 de zile. După ce procurorii anticorupție au înaintat demers pentru prelungirea arestului preventiv cu încă 30 de zile, magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, au decis plasarea lui în arest la domiciul pentru 30 de zile, joi 24 martie. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Procuraturii, Mariana Cherpec, procurorii anticorupție urmau să conteste decizia la Curtea de Apel Chișinău.

Februarie 2022: Două denunțuri pe numele unui șef de secție de la Institutul Oncologic

La câteva zile după ce a fost reținut, pe numele lui Urechi a fost depus un nou denunț de către o persoană, care susține că i-ar fi oferit mită medicului pentru servicii similare. Potrivit denunțătorului, șeful de secție ar fi primit de la el 50 de mii de lei pentru a grăbi internarea mamei sale, bolnave de cancer, în instituția medicală. Declarantul susține, în plângerea sa, că i-ar fi transmis banii chiar în biroul de serviciu al angajatului Institutului Oncologic, documentând discuția cu mijloace audio, pe care a atașat-o ca probă la denunț.

CNA anunța că, dacă va fi găsit vinovat, șeful de secție, care este persoană publică, riscă o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare cu amendă și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe o perioadă de până la 15 ani.

Asemenea comunicate din partea CNA au mai fost. În ultimii 4 ani, alți doi medici de la Institutul Oncologic au fost reținuți, fiind acuzați că ar fi cerut mită de la bolnavi incurabili. Deși cazurile făcute publice au indignat opinia publică, ZdG a constatat că finalitatea lor a fost diferită față de mesajele inițiale ale organelor de drept, deși scenariile sunt parcă trase la indigo.

CNA, în februarie 2018: Medicul ar fi pretins 7 mii de lei pentru a interna și opera un pacient. Risca să facă pușcărie

Pe 14 februarie 2018, Centrul Național Anticorupție (CNA) anunța că, în ajun, un medic urolog din cadrul Instituţiei medico-sanitare publice „Institutul Oncologic” din Chişinău a fost reținut de ofițerii CNA și procurori, fiind bănuit de luare de mită. CNA preciza într-un comunicat de presă că medicul i-ar fi cerut unui bolnav incurabil 7000 de lei pentru o intervenție chirurgicală.

„Potrivit denunțătorului, acum o lună, medicul ar fi pretins de la el 7000 de lei pentru a-l interna şi pentru a-i asigura o intervenţie chirurgicală urgentă. La externare, medicul a insistat asupra achitării banilor pentru operaţie, dar şi pentru eliberarea documentelor necesare ce confirmă intervenţia chirurgicală, prescrierea în continuare a tratamentului medical şi monitorizarea lui până la însănătoşire. Însă, din cauza că nu ar fi avut toţi banii, denunţătorul i-ar fi transmis medicului 2000 de lei. La rândul său, medicul l-ar fi atenţionat pe pacient că, doar când îi va da restul banilor, îl va externa şi îşi va onora promisiunile legate de prescrierea tratamentului şi monitorizarea stării sănătăţii”, se preciza în comunicatul CNA.

CNA a iniţiat o cauză penală pentru corupere pasivă, iar pe 13 februarie 2018 medicul a fost reţinut pentru 72 de ore în momentul primirii celei de-a doua tranşe de bani. Instituția anunța că, dacă va fi găsit vinovat, doctorul risca puşcărie şi privarea de dreptul de a profesa pe un termen de până la 10 ani, el urmând să fie suspendat din funcție. Urmărirea penală a fost condusă de Procuratura Anticorupţie.

Aprilie 2018: Dosarul este trimis în judecată, deși medicul era învinuit în baza unui articol care nu prevedea pedeapsa cu închisoarea

În aprilie 2018, CNA a anunțat că dosarul pe numele medicului a fost trimis în judecată. Inițial, medicul a fost suspendat, provizoriu, din funcţie. Ulterior, el a contestat în instanţă ordinul prin care a fost suspendat, magistrații restabilindu-l în funcţie, cu interdicția de a părăsi țara.

În luna aprilie 2018, când dosarul a fost trimis în judecată, CNA nu mai anunța că medicul este pasibil de a face pușcărie și preciza că, dacă va fi găsit vinovat, acesta risca o pedeapsă cu amendă de cel mult 37.500 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 180 de ore. De asemenea, acesta putea fi obligat să recupereze cheltuieli judiciare în sumă de 5.216 de lei.

Schimbarea de discurs din comunicatele CNA s-a produs pentru că, între timp, procurorii au modificat articolul din Codul Penal, în baza căruia a fost învinuit medicul: articolul 324 – „Corupere pasivă”, care prevedea o pedeapsă maximă de 10 ani de închisoare a fost înlocuit cu articolul 256, „primirea unei remunerații ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea populației”, care prevede o pedeapsă mult mai blândă, amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității.

În judecată, procurora a cerut ca medicul să fie liberat de pedeapsa penală

Medicul reținut în februarie 2018 era Boris Duda. Din martie 2001, el activa în calitate de medic urolog-oncolog la Institutul Oncologic.

Sentința pe numele lui Boris Duda a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău în iunie 2021, la trei ani și patru luni de la reținerea sa în flagrant și la mai bine de trei ani după ce dosarul penal pe numele său a fost trimis în judecată.

În şedinţa de judecată, procurora Cristina Gladcov a solicitat ca medicul să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.256 alin.(1) din Codul penal, dar să fie dispusă liberarea de pedeapsa penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

Procurora preciza că legea stabilește faptul că „persoana se liberează de răspundere penală, dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare, iar infracțiunea care este imputată lui Duda Boris este comisă în perioada de timp 13.01.2018-13.02.2018”.

În cadrul ședinței de judecată, Emil Iorga, avocatul inculpatului, a solicitat instanței pronunțarea unei sentințe de achitare, motivând că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Totodată, avocatul a susținut că medicul a fost ținta unei provocări.

Declarațiile martorului-pacient în judecată

În ședința de judecată, pacientul Lilian Mițic le-a spus judecătorilor că, în prima discuție cu medicul, acesta i-ar fi zis că operația „va costa de la 5 la 7 mii lei”, iar suma „depinde de operație, adică de cât de complicată va fi aceasta”. Pacientul a mai precizat că i-a dat medicului „suma de 2.000 lei, însă Duda i-a zis să-i dea doar 1.500 lei, deoarece e suficient. Banii i-a pus la dumnealui pe masă, după calculator. Așa i-a spus să-i pun acolo. El a ieșit din cabinet, apoi au intrat colaboratorii CNA”. Pacientul a recunoscut că banii pe care i-a oferit medicului i-au fost dați de către colaboratorii CNA.

Pacientul le-a mai spus judecătorilor că în ziua externării „nu i-a zis nimeni de careva bani” și că anterior colaborării cu CNA „el a încercat să îi mulțumească, încercând să îi dea 1.000 lei, dar (medicul, n.r.) a făcut o privire că nu a dat suma deplină”. Totodată, acesta a precizat că „personal, în mână, lui Duda Boris i-a dat 2.000 de lei. Banii i-a pus în buzunar, dar nu își amintește în care buzunar la halat și ce culoare are halatul” și că „în acea zi nu i s-au cerut bani, dar a dat pentru lucru care s-a făcut…”, doar că „nimeni nu poate confirma transmiterea banilor”.

În instanță medicul a spus că nu a cerut bani de la pacient: „Măi, ai vrut să dai acolo o mie și jumătate, cât vrei, dai și du-te odată…”

Medicul Boris Duda a pledat nevinovat în cadrul examinării dosarului în instanța de judecată. El le-a spus judecătorilor că nu a discutat niciodată despre bani cu pacientul și că nu a condiționat niciodată operarea acestuia de achitarea unei anumite sume de bani. Doctorul afirmă că inițial, când s-a adresat la Institutul Oncologic, pacientul Lilian Mițic nu avea poliță de asigurare, astfel că el i-a recomandat să întrebe în casa instituției medicale cât l-ar costa operația, iar de aici și discuția ulterioară că operația „poate să varieze între 5 și 7 mii de lei, „în dependență de zilele de spitalizare, analize suplimentare, perioada anesteziei și analiza histologică care, la fel, trebuie să fie contra plată”.

Medicul a susținut la judecarea cauzei penale că i-a recomandat pacientului să-și procure poliță de asigurare, iar ulterior să se opereze după sărbătorile de iarnă, pentru că situația sa nu reprezenta o urgență, iar dacă dorește să fie operat imediat, să se adreseze la un alt medic, pentru că el urma să meargă în concediu anual de odihnă. „Pacientul s-a revoltat brusc, s-a agitat, era nehotărât și zicea că nu dorește să-l interneze și să-l trateze”, a declarat doctorul, care a susținut în instanță că „pacientul categoric a refuzat să fie operat de altcineva, a insistat să fie operat anume de el. Aceasta deja confirma versiunea că Mițic de la bun început a fost un provocator, trimis special”, s-a apărat Boris Duda. Medicul a insistat în ședința de judecată în care a fost audiat că cel care insista să-i dea bani de fiecare dată ar fi fost pacientul.

Totuși, Boris Duda a confirmat că a primit de la pacient o sumă de bani „ca să plece mai repede de pe capul său, pe negândite i-a zis «măi, ai vrut să dai acolo o mie și jumătate, cât vrei, dai și du-te odată…»,afirmând că pacientul „a fost foarte insistent să lase bani”. Doctorul susține că „avea intenția să meargă, după ce termină cu pacienții, la jurist, la administrație, să declare că Mîțic a intrat în birou abuziv și a insistat să-i transmită o sumă de bani”. Apărarea lui Duda a precizat că, după ce l-au verificat, pacientul „s-a dovedit a fi o persoană dubioasă, cu antecedente penale, judecat de 4 ori…, o persoană comodă si ușor de manipulat, pe care l-au folosit polițiștii”.

Întrebat în cadrul procesului despre starea de sănătate a victimei, medicul a precizat că el „consideră că operația, rezultatul histologic, starea de sănătate a lui Mițic a fost reală, dar nu se exclude faptul că a fost și înscenat pentru că, până la urmă, rezultatele au arătat că el nu avea cancer”.

În timpul urmăririi penale medicul și-a recunoscut parțial vina, dar a spus instanței că procurorul „a insistat și l-a amenințat să recunoască măcar parțial vina, dacă nu, îl trimite pe 30 de zile înapoi în celulă”.

Concluziile instanței: „Nu a estorcat mijloace financiare pentru internare, efectuarea operației chirurgicale și nu a condiționat în niciun mod tratamentul”

Instanța a decis că, în cadrul cercetării judecătorești „nu s-a probat faptul primirii și estorcării acestei remunerații pentru intervenția chirurgicală, nefiind prezentate în acest sens careva probe concludente și pertinente”. Instanța a precizat că în cadrulședinței de judecată „martorul Mîțic Lilian a declarat că Duda Boris nu l-a condiționat că, dacă nu achită careva sume de bani, nu va fi efectuată intervenția chirurgicală. La fel, a declarat că până la operație și în ziua operației, precum și pe perioada spitalizării nu i s-au cerut careva sume de bani”, a constatat instanța.

„Acuzarea nu a prezentat nicio probă că medicul Duda în ziua internării persoanei la 12.01.2018, până la operația din 15.01.2018 și externarea pacientului la 18.01.2018, a avut un comportament care ar favoriza estorcarea de mijloace bănești și sau l-ar pune în situație dificilă pe Mițic Lilian. Duda Boris nu a estorcat mijloace financiare pentru internare, efectuarea operației chirurgicale și nu a condiționat în niciun mod tratamentul postoperatoriu sau obținerea rezultatelor histologice, în schimbul banilor. Din contra, probele cercetate relevă că Mițic Lilian a fost cel care îl telefona pe inculpat și îl aborda cu solicitările de genul respectiv, cât și cu prezența fizică în Institutul Oncologic întrebând «cât trebuie»”, se precizează în sentința Judecătoriei Chișinău semnată de judecătorul Radu Grecu.

În cadrul examinării dosarului au fost audiați mai mulți martori, colegi cu Boris Duda, care au relatat despre faptul că pacientul denunțător ar fi avut un comportament „straniu”. Toți martorii medici l-au apărat pe colegul lor.

Sentința de achitare pe numele lui Boris Duda nu a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău, astfel încât ea a devenit definitivă și irevocabilă. Emil Iorga, avocatul lui Duda, a confirmat pentru ZdG că nu a fost informat despre contestarea sentinței, dar a evitat să discute cu ZdG despre circumstanțele cauzei penale. Boris Duda nu mai activează în cadrul Institutului Oncologic.

ZdG nu a reușit să discute cu Lilian Mițic, dar soacra acestuia ne-a zis că, ulterior, bărbatul, care muncește acum la o carieră de piatră din Edineț, a regretat că s-a adresat la CNA pentru a-l denunța pe medicul Boris Duda.

August 2020: CNA anunța că o pacientă incurabilă l-a denunțat pe un medic care a cerut mită în sumă de 8 mii de lei, iar doctora risca 10 ani de închisoare

Un alt caz de corupție de la Institutul Oncologic a fost mediatizat în spațiul public în august 2020. CNA informa atunci că o pacientă care suferea de o maladie incurabilă l-a denunțat pe un medic de la instituția respectivă pentru că i-ar fi cerut mită în sumă de 8.000 de lei. Potrivit CNA, medicul a chemat-o pe pacientă în birou și i-a spus că „toată echipa, care va asista la operaţie, trebuie „mulțumită”, iar banii urmau să fie transmiși după intervenţie. Cu câteva zile înainte de operaţie însă, acelaşi medic a invitat-o din nou, spunându-i că până la operaţie trebuie să-i transmită 1.000 de lei şi 7.000 după intervenţie”, potrivit comunicatului CNA. Instituția mai anunța că medicul a fost reținut pentru 72 de ore, fiind cercetat pentru corupere, riscând „până la 10 ani de închisoare, amendă penală şi privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pentru o anumită perioadă”.

Sancționată cu amendă de 25 de mii de lei, ce putea fi achitată în jumătate

ZdG a constatat că medicul vizat este Diana Lișinschi, chirurg oncoginecolog, angajată din 2009 la Institutul Oncologic. Dosarul a ajuns în instanță rapid, iar sentința a fost pronunțată la 20 noiembrie 2020. Deși, inițial, era cercetată pentru corupere și risca până la 10 ani de închisoare, după cum informase CNA, în instanță, Mariana Boșcănean, procurora de caz, a solicitat ca inculpata să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.256 alin.(1) din Codul penal, la fel ca și colegul său, Boris Duda, articol care prevede pedeapsă cu amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității.

Procurora a cerut să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 de unități convenționale. Instanța a condamnat-o pe Diana Lișinschi doar la achitarea unei amenzi de 25 de mii de lei, care putea fi plătită în jumătate, în 72 de ore de la intrarea în vigoare a sentinței. Diana Lișinschi este în continuarea angajată a Institutului Oncologic.

Recalificarea articolului în baza căruia a fost condamnată Diana Lișinschi a fost decisă în cadrul urmăririi penale, după ce s-a constatat că aceasta nu avea statut de persoană publică, potrivit explicațiilor obținute de ZdG de la procuratură. Potrivit Marianei Cherpec, procurora responsabilă de comunicare în cadrul instituției, pacienta care a denunțat-o pe medică, a indicat că aceasta ar fi șefă de secție, adică persoană publică, iar în cadrul urmăririi penale s-a stabilit că ea nu deținea această funcție, ci era simplu medic în cadrul Institutului Oncologic.

„Îi pare foarte rău de cele săvârșite și sincer se căiește”

Pe lângă faptul că doctora a scăpat cu o pedeapsă mult mai blândă decât cea anunțată de CNA, în hotărârea de judecată se menționează că ea a stat în arest doar 11 ore, și nu 72. Potrivit hotărârii, inculpata și-a recunoscut vina, „nesolicitând administrarea de noi probe”. Totodată, ea a solicitat instanţei judecătoreşti să i se aplice o pedeapsă mai blândă, sub formă de amendă, „menționând că-i pare foarte rău de cele săvârșite și sincer se căiește”, după cum este citată în hotărâre.

Instanța i-a găsit doctorei care a cerut mită și circumstanțe atenuante, și anume faptul că ar fi săvârșit o infracțiune pentru prima dată, precum și „contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, recunoaşterea săvârșirii faptelor indicate în rechizitoriu şi insistența ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, stagiul general de muncă și caracteristica pozitivă, căința sinceră, lipsa unor date care i-ar compromite sau i-ar denigra personalitatea şi trăsăturile distincte ale inculpatei”.

Astfel, potrivit judecătorului, „corectarea şi reeducarea Dianei Lișinschi este posibilă cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) de unități convenționale, ceea ce constituie 25.000 (douăzeci și cinci mii) de lei”. Judecătorul Veaceslav Cernalev se arată convins și de faptul că pedeapsa stabilită de el „are drept scop corectarea şi reeducarea în spiritul executării stricte a legii, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea Dianei Lișinschi, cât şi a altor persoane”.

Totodată, Diana Lișinschi a refuzat munca neremunerată în folosul societății, pronunțându-se pentru stabilirea pedepsei sub formă de amendă.

Medica susține că pacienta i-a oferit bani în mod „benevol”

În instanță, Diana Lișinschi a spus că, de fapt, pacienta ar fi venit „benevol” în biroul său „și i-a comunicat că dorește s-o mulțumească, întrebând-o care ar fi suma potrivită”. Diana Lișinschi i-ar fi răspuns că 1.000 de lei ar fi suficienți și „acești bani nu sunt pentru ea, dar pentru echipă, și anume pentru surorile medicale, anesteziolog”, după cum a declarat ea instanței. Și mai susține Diana Lișinschi faptul că „nu ține minte dacă i-a solicitat pacientei suma de 8.000 lei”, dar înainte de externare „pacienta iarăși a intrat singură la ea în birou și i-a transmis a doua tranșă de bani, iar ea nu a refuzat. Pacienta era mulțumită de tratament și atitudinea pe care a avut-o. Au comunicat și a ajutat-o și după aceasta”, se mai arată în hotărârea de judecată. Contactată de ZdG, persoana care a denunțat-o pe Diana Lișinschi a refuzat să discute cu ZdG.

Banii au fost transmiși sub controlul ofițerilor CNA. La 1 iunie 2020 a fost transmisă suma de 1.000 de lei, iar la 4 iunie – cea de 7.000 de lei. Cauza penală a fost examinată timp de o lună, între 19 octombrie 2020 – 20 noiembrie 2020, după cum se precizează în sentință.

„Acum nu am timp. Sunt ocupată la serviciu”

Contactată de ZdG pentru un comentariu, la numărul de telefon din secția de ginecologie a Institutului Oncologic, Diana Lișinschi nu a dorit să discute. „Dacă aveți întrebări, puteți să vă apropiați la mine și eu o să discut. Așa, prin telefon, acum nu am timp. Sunt ocupată la serviciu”, a spus Diana Lișinschi, însă nu a precizat când și în ce mod ne putem întâlni pentru a discuta, închizând repede telefonul.

Am mers la Institutul Oncologic pentru a discuta cu ea. Accesul în instituție este însă restricționat, iar pentru a lua legătura cu Diana Lișinschi am fost nevoiți să apelăm la același număr de telefon al secției ginecologie. Ne-a răspuns o infirmieră care a spus că doctora Lișinschi este în biroul său și că nu are timp să o cheme. Deși am revenit de câteva ori la numărul respectiv și i-am explicat persoanei care a răspuns că am venit să discutăm cu Diana Lișinschi, așa cum ne-a sugerat ea însăși, aceasta nu a mai fost chemată la telefon și nici nu a ieșit pentru a discuta.