Cum se fac înregistrările audio ale şedinţelor de judecată
Acum 3 ani, toate instanţele judecătoreşti din ţară au fost dotate cu echipament necesar înregistrării audio a şedinţelor de judecată. Deşi au fost cheltuiţi mai bine de 260 000 de dolari pentru acest sistem, în majoritatea instanţelor el nu funcţionează. Magistraţii care au reuşit să facă din aceasta o practică de succes susţin că totul ţine de dorinţă.
În scopul asigurării transparenţei actului de justiţie, judecării echitabile, sporirii preciziei înregistrării informaţiei din timpul proceselor de judecată şi al eliminării percepţiei privind conduita şi comunicarea necorespunzătoare în instanţa de judecată, în 2009, cu suportului financiar din partea Programului pentru Buna Guvernare finanţat de Fondul “Provocările Mileniului” şi administrat de USAID, toate sălile de judecată din Moldova au fost dotate cu seturi de înregistrare audio digitală: microfon, computer, program special.
Începând cu februarie 2009, odată cu modificarea legislaţiei, înregistrarea audio a şedinţelor de judecată a devenit legală, iar de la începutul anului curent, şi obligatorie. “Înregistrarea audio digitală a şedinţelor de judecată se utilizează pentru verificarea corectitudinii şi plenitudinii proceselor-verbale scrise a şedinţelor de judecată, pentru reproducerea înregistrărilor şi eliberarea copiilor de pe acestea participanţilor la proces, contra unei plăţi stabilite de Guvern“, se spune în Regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
12 : 9 : 32
Din octombrie 2009, la Curtea de Apel Cahul, microfoanele din sălile de judecată nu sunt de decor, cum se întâmplă în multe alte instanţe, ci înregistrează tot ce se discută în cadrul şedinţei de judecată. Din momentul deschiderii şedinţei de judecată, după ce judecătorul notifică despre înregistrarea audio, grefierul, care este persoana responsabilă de această procedură, porneşte programul, care înscrie tot ce se întâmplă până în momentul încheierii şedinţei. Contra unei sume de bani, Guvernul a stabilit 20 de lei, părţile pe dosar pot solicita o copie a înregistrării.
La Curtea de Apel Cahul sunt înregistrate toate şedinţele. Această instanţă este una dintre cele 12 judecătorii care folosesc constant “Femida”. Ele reprezintă doar 23% din totalul instanţelor. Altele 9 utilizează sporadic acest sistem, iar cele mai multe, 32 la număr, care reprezintă 60%, nu înregistrează deloc. Cel puţin aşa arată un raport al CSM privind rezultatele evaluării implementării sistemului de înregistrare audio a şedinţelor de judecată din instanţele judecătoreşti din R. Moldova, realizat în iulie curent.
„Nu pot să spun că am făcut ceva deosebit”
„Noi nu avem nicio problemă, absolut. Cred că depinde şi de cum gestionează preşedintele, cum dă indicaţii. Este foarte bine pentru toţi că există acest sistem de înregistrare. Cum apare problema, este solicitată la timp asistenţa specializată. Nu pot să spun că am făcut ceva deosebit. Am făcut ceea ce trebuia. În unele instanţe erau probleme pur tehnice, în altele era neîncrederea judecătorilor, grefierilor. Aş spune că acum mai exemplari sunt părţile şi reprezentanţii lor. Ştiu că se înregistrează audio şi n-o să poată ulterior să invoce diverse motive. Acest program este pentru disciplinarea părţilor, pentru asigurarea solemnităţii mai înalte şi pentru a lucra mai uşor”, susţine Ghenadie Ene, preşedintele Curţii de Apel Cahul.
Toate cele 12 instanţe exemplare la utilizarea “Femidei” sunt din teritoriu: Ungheni, Rezina, Nisporeni, Glodeni, Criuleni, Comrat, Bălţi, Râbniţa. Niciuna din capitală. În Judecătoria Hânceşti, trei săli de judecată au fost echipate pentru înregistrarea audio. Ulterior, au fost modificate birourile şi au mai făcut o sală de şedinţe, pentru care au procurat setul de echipament necesar, din resursele judecătoriei. “Anul trecut înregistram doar şedinţele pe dosare penale. Acum, înregistrăm, practic, toate şedinţele. Am lucrat de la bun început şi am fost foarte insistenţi. Dacă ai înregistat audio şedinţa, oamenii nu pot să mai spună că au vorbit altceva, că cineva n-are dreptate. Cred că nu un ultim rol îl joacă preşedintele instanţei de judecată, pentru că trebuie să explici colectivului, astfel încât acesta să înţeleagă necesitatea acestui lucru. Înregistrarea şedinţelor ne disciplinează şi pe noi, dar şi pe oamenii care participă la judecată. Astfel, avem mai puţine obiecţii, plângeri, pentru că oamenii ştiu că totul este înregistrat”, e de părere Nina Rusu, preşedinta Judecătoriei Hânceşti, care recunoaşte că la începutul utilizării acestui program era destul de greu, iar angajaţii erau puşi în gardă.
„S-a discutat la cine să fie pedala”
La judecătoria din Soroca, preşedintele instanţei spune că “nicicum” nu fucţionează înregistrarea audio a şedinţelor. „Echipament este de vreun an, dar n-a venit nimeni să-l conecteze, să ne înveţe. Părerea mea este că e nevoie de un om special care să se ocupe de acest program. A fost cineva la noi, dar acolo este vorba despre o pedală, pe care apeşi ca să înregistrezi, şi s-a discutat la cine să fie pedala, la judecător sau la grefieră. Mai în scurt, trebuie un om special care să se ocupe de asta. Şi nouă ne-ar fi mai uşor, dacă ar funcţiona acest program. Ar fi şi o metodă de apărare pentru situaţiile când se depun plângeri împotriva judecătorilor. Oricând poate fi verificat cum a fost dusă şedinţa şi ce declaraţii s-au făcut. Ni s-a promis că vor veni să ne instaleze şi să ne arate cum să lucrăm. Aşteptăm la anul să vedem cum va fi”, a declarat Marcel Soficiuc, preşedintele Judecătoriei Soroca.
Deşi în raportul CSM se arată că la Chişinău nu se înregistrează deloc şedinţele, preşedinta instanţei, Veronica Nichitenco, susţine că sistemul funcţionează “aşa să zicem, cu mici defecţiuni”. “Cam 10% dintre şedinţe se înregistrează. Aşteptăm să vină la mijlocul lunii specialiştii ca să facă profilaxie la tehnică. Într-o sală se examinează, iar în cealaltă, chiar recent am avut şedinţă acolo şi grefiera a spus că este defecţiune şi nu putem înregistra. Nu prioritizăm care şedinţe să le înregistrăm, după principiul, care nimereşte în sala cu echipament”, a spus magistrata.
„Mi se pare că nu este voinţă”
Motivele neutilizării sistemului “Femida”, invocate de judecători şi făcute publice de CSM, sunt diverse, începând cu nedorinţa conducerii instanţei de a utiliza sistemul, deficienţele tehnice care fac imposibilă utilizarea echipamentului, insuficienţa echipamentului de înregistare audio şi a sălilor de judecată pentru înregistrarea tuturor şedinţelor, dar şi lipsa unei instruiri permanente a grefierilor, în special a celor care abia şi-au început activitatea în această postură.
Avocatul Mihai Lupu, care, timp de 13 ani, a fost judecător, spune că acesta este un proiect foarte bun, pentru care s-au cheltuit bani mulţi, dar pe care, posibil, unii judecători nu-l doresc. “Mi se pare că lipseşte voinţa. Magistraţii nu trebuie să se teamă, deoarece au legea în faţă. Dacă ar funcţiona acest program, nu ar mai fi atâtea cheltuieli pentru hârtie, părţile nu ar fi întrerupte pentru că nu se reuşeşte stenografierea, timp în care omul îşi pierde gândul, şi oricând ar putea fi verificată veridicitatea declaraţiilor. Am lucrat judecător şi ştiu că este foarte bine când eşti dotat tehnic. Pot fi multe proiecte iniţiate, dar dacă nu există voinţă, nu este rezultat. Mulţi judecători doresc acest lucru şi mulţi îl folosesc, dar totul depinde de persoană”, este convins avocatul.
„Nu avem nicio problemă serioasă”
După monitorizarea instanţelor de judecată, CSM a propus preşedinţilor de instanţe “restanţiere” ca, până la 1 noiembrie 2011, să implementeze obligatoriu programul „Femida”, iar până la 31 decembrie curent, să fie înlăturate toate deficienţele de program. “Programul este utilizat la modul serios cam în 50% dintre instanţe. Chiar recent am adresat o solicitare prin care am indicat expres neajunsurile şi acţiunile pentru înlăturarea lor, pentru fiecare instanţă în parte. Din majoritatea instanţelor avem confirmări. Nu avem nicio problemă serioasă la acest capitol. Din păcate, în multe instanţe încă nu se utilizează. Motive sunt multe. Este şi factorul uman, şi nu prea se doreşte, şi se încearcă a plasa greşit accentele”, a declarat Constantin Bragoi, vicedirectorul Departamentului de administrare judecătorească de la Ministerul Justiţiei.
Nichifor Corochii, membru al CSM, consideră că pentru a face să funcţioneze pe deplin înregistrarea audio în toate instanţele este nevoie, în cel mai bun caz, de vreo 5-6 ani. “Cu programul de înregistrare audio suntem la prima etapă. Sperăm ca din ianuarie să vină un alt program pentru a continua procesul, deoarece nu toate instanţele au fost dotate 100%. Încă nu putem pune note, mai trebuie puţină răbdare”, susţine Corochii.
Acest articol a fost realizat în baza unui proiect susţinut de Ambasada SUA. Constatările şi opiniile autorului nu reflectă opinia Guvernului American.
