Cum s-a furat miliardul (II). De la înlăturarea obstacolelor legale, la plasamente interbancare și credite neperformante
Cea mai mare fraudă bancară din R. Moldova, care s-a produs fulgerător în luna noiembrie 2014, în decursul a doar 20 de zile, a fost pregătită cu minuțiozitate cu mai mulți ani înainte. În perioada anilor 2011-2014, prin mai multe tranzacții, grupul de companii Șor, care ar fi fost controlat, de fapt, de Vladimir Plahotniuc, a preluat influența asupra mai multor bănci și companii.
Totodată, legislația a fost modificată, așa încât să permită fraudarea surselor din creditele de urgență garantate de stat care au fost acordate de Banca Națională celor trei bănci falimentare. Aceste procese sunt relatate în rechizitoriul din dosarul penal în care este judecat fostul Guvernator Dorin Drăguțanu, analizat de Ziarul de Gardă.
Preluările de acțiuni în bănci în perioada 2011-2014
Potrivit rechizitoriului din dosarul Drăguțanu, consultat de ZdG, în perioada decembrie 2011 – martie 2012 a avut loc „o distribuire esențială a proprietăților între Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon”. Această etapă a fost precedată de preluarea de către Plahotniuc de la Victor și Viorel Țopa, „prin metode de tip raider”, a cotelor părți în mai multe bănci și companii de asigurări, inclusiv în Banca de Economii, Victoriabank și Compania Internațională de Asigurări „Asito”, după cum se mai arată în același rechizitoriu.
În decembrie 2011, Vladimir Plahotniuc, în calitate de vânzător de facto, dar reprezentat de finul său, Andrian Candu, pe atunci deputat în Parlamentul R. Moldova și Veaceslav Platon, în calitate de cumpărător de facto, au negociat înstrăinarea a 26,75% din acțiunile Victoriabank, 81,76% din capitalul social al „Victoria Asigurări” SRL și 100% din „Alfa Engineering” SRL. Contractul a fost semnat la 2 decembrie 2011 în Amsterdam (Olanda), iar prețul tranzacției a fost de 75 de milioane de dolari SUA.
După realizarea tranzacției oficiale, compania „OTIV Prime Financial BV” și-a schimbat denumirea în „Generashon Financial BV”, astfel devenind acționară la Victoriabank, cu o cotă de participație de 26,75%.
De asemenea, Platon a intrat în posesia a încă 9,78% din acțiunile Băncii de Economii, prin transferarea capitalului social al companiei „Sisteme Informaționale Integrate” SRL controlate de Vladimir Plahotniuc. Mai târziu, în toamna anului 2012, Veaceslav Platon i-a vândut compania, și odată cu ea, cele 9,78% din acțiunile Băncii de Economii, lui Ilan Șor. În rechizitoriu se amintește că în iulie 2013, când s-a realizat emisia suplimentară la BEM, compania „Sisteme Informaționale Integrate” SRL a devenit unul din cei mai mari acționari ai băncii.
În aceeași perioadă, grupul condus de Veaceslav Platon a intrat și în posesia altor active pe teritoriul R. Moldova. Este vorba despre 18,56% din acțiunile BEM, 5,75% din acțiunile Victoriabank și 83,12% din acțiunile CIA „Asito”. În rechizitoriu se menționează că beneficiari efectivi ai acestor active erau anterior Viorel și Victor Țopa.
Cum a fost pregătit terenul (legislativ) pentru ca să fie posibilă frauda bancară
Pentru ca furtul miliardului să fie posibil, au fost eliminate impedimentele de ordin legal, fiind modificată legislația. În acest fel, s-a permis sustragerea mijloacelor financiare care ulterior au fost acoperite din creditele de urgență acordate de BNM celor trei bănci falimentare și care au fost garantate de Guvern, după cum se explică în cadrul rechizitoriului.
Mai întâi, „membrii asociației criminale” ar fi identificat obstacolele legislative care nu le permiteau să realizeze „intenția criminală”. Aceste prevederi legale stabileau că:
- Hotărârile de acordare a garanțiilor de stat urmau a fi aprobate de Parlament;
- Mărimea garanției de stat depindea de plafonul stabilit de Legea bugetului de stat, iar pentru anul 2014 aceasta stabilea că datoria de stat internă în total nu putea să depășească suma de 7,4 miliarde de lei (7412,6 milioane de lei);
- Garanțiile de stat nu puteau fi acordate pentru garantarea creditelor de urgenţă eliberate băncilor de către Banca Națională a Moldovei (BNM) în situații de criză financiară sistemică sau de pericol al apariției acestora;
- Garanțiile de stat nu puteau fi acordate dacă situația financiară a solicitantului era nesatisfăcătoare sau dacă solicitantul nu avea o altă garanție reală sau personală de executare a obligațiilor, suficientă pentru achitarea împrumutului şi dobânzilor aferente.
La 25 septembrie 2014, Guvernul a modificat mai multe prevederi legale prin asumarea răspunderii în fața Parlamentului. Astfel:
- A fost completată Legea cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, astfel încât din competența Parlamentului au fost excluse atribuțiile de aprobare a hotărârilor Guvernului cu privire la acordarea garanțiilor de stat;
- La acordarea garanțiilor de stat în situații de criză sistemică sau de pericol al apariției acestora, a fost exclusă procedura de evaluare a riscurilor, fiind excluse și cazurile în care garanția de stat nu putea fi acordată;
- Guvernului i s-a acordat dreptul să emită nu doar valorile mobiliare de stat pentru capitalizarea băncilor şi pentru garantarea creditelor de urgență, dar și garanțiile de stat pentru garantarea creditelor de urgență acordate de Banca Națională a Moldovei băncilor;
- Guvernului i s-a acordat dreptul de a emite garanții de stat pentru garantarea creditelor de urgență acordate de BNM băncilor nu doar în situațiile de criză financiară sistemică, ci și în situațiile de pericol al apariției acestora;
- A fost exclusă plafonarea garanțiilor de stat pentru garantarea creditelor de urgență acordate de BNM băncilor. Ca urmare, emisiunea valorilor mobiliare de stat şi emiterea garanţiilor de stat putea să fie efectuată peste limitele stabilite de legea bugetului de stat pe anul respectiv.
În rechizitoriu se subliniază că în acest fel, „realizarea tuturor tranzacțiilor planificate și a sustragerilor mijloacelor financiare urma a fi asigurată prin implicarea autorităților statului cu atribuții de control și supraveghere, în special BNM, persoanele cu funcție de conducere din cadrul căreia urmau să asigure neintervenirea prin măsuri concrete în vederea stopării activităților frauduloase din cadrul instituțiilor financiare BC «Victoriabank» SA, BC «Unibank» SA, BC «Banca Socială» SA și «Banca de Economii» SA, precum și în vederea acordării permisiunilor corespunzătoare aferente redistribuirii proprietăților între membrii asociației criminale.”
Leancă, în Parlament: „Am asigurat Banca Naţională a Moldovei cu atribuţii legale suficiente pentru a interveni în caz de necesitate”
În discursul său ținut în Parlament, Iurie Leancă, prim-ministrul de atunci, declara că Guvernul a venit cu ajustări la cadrul legal cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, cu privire la BNM şi instituţiile financiare.
„Astfel, am asigurat autoritățile competente din sistemul financiar-bancar, în special Banca Naţională a Moldovei, cu atribuţii legale suficiente pentru a interveni în caz de necesitate”, susținea atunci Leancă.
Preluarea acțiunilor la Victoriabank
În paralel, tot în septembrie 2014, se pregătea terenul pentru achiziționarea unei cote semnificative din Victoriabank, de 50% +1 acțiune, de către grupul controlat de Plahotniuc, prin intermediul companiei „Insidown LTD”. Această tranzacție a fost descrisă succint în primul articol din această serie. Tranzacția de vânzare-cumpărare a avut o parte oficială și una neoficială, potrivit datelor rechizitoriului din dosarul pe numele lui Dorin Drăguțanu.
Intenția de a cumpăra 12,5% din acțiunile Victoriabank deținute de banca din România „Alpha Bank”, nu s-a realizat (ulterior, aceste acțiuni au fost cumpărate de BERD, n.r.). Ceea ce s-a reușit, a fost achiziționarea a 38,2% din acțiuni ce erau controlate de Veaceslav Platon prin intermediul mai multor companii.
Partea oficială a tranzacției a început cu eliberarea acordului BNM companiilor controlate de Veaceslav Platon care dețineau acțiuni la Victoriabank pentru a gaja acțiunile în vederea garantării depozitelor contractate de BEM de la Moldova Agroindbank și Moldindconbank.
Astfel, Moldova Agroindbank a acordat BEM un împrumut interbancar de 8 milioane de euro, iar Moldindconbank – un împrumut de 10 milioane de dolari SUA. Iar intenția finală era ca acești bani să fie recuperați din creditul de urgență ce urma să fie acordat Băncii de Economii, susțin procurorii în rechizitoriu.
În scopul deghizării originii „banilor sustrași pentru a fi utilizați la realizarea părții oficiale a tranzacției, membrii asociației criminale conduse de către Vladimir Plahotniuc și de către alte persoane în curs de identificare” ar fi simulat încheierea unui contract de împrumut între companiile „Insidown LTD” și „Autanura Services LP”.
La rândul său, compania „Autanura Services LP” a beneficiat de un lanț de împrumuturi prin intermediul Băncii Sociale, care ar fi fost „tranzacții simulate”, fără „acoperire financiară reală”, potrivit procurorilor. Banii ar fi fost luați, de fapt, din împrumuturile luate de BEM de la Moldova Agroindbank și Moldindconbank, iar suma tranzacției oficiale a fost de 13,9 milioane de dolari SUA.
Cu permisiunea BNM, la 13 noiembrie 2014, „membrii asociației criminale au realizat procurarea prin intermediul Bursei de Valori a 38,2% din acțiunile emise de Victoriabank”, se arată în rechizitoriu.
Partea neoficială a tranzacției
Partea neoficială a tranzacției s-a desfășurat în paralel cu cea oficială și a presupus stingerea creditelor altor cinci companii afiliate lui Platon de către compania „Zenit Management LP”, controlată de „organizația criminală” a lui Șor și Plahotniuc, după cum se explică în rechizitoriu. Firmele lui Platon luaseră împrumuturi de la Victoriabank în perioada 2011-2012, bani din care Platon a cumpărat atunci de la Vladimir Plahotniuc cotele în Victoriabank, Banca de Economii, CIA „Asito”, „Alfa Engineering” SRL (care deținea Hotelul Național).
Tranzacția neoficială cuprindea nu doar compensarea diferenței prețului pachetului de 38,2% din acțiunile Victoriabank, ci și achitarea prețului pentru capitalul social al companiei „Alfa Engineering” SRL, pentru clădirea ce aparținea SA „Centrul de Modă” și pentru clădirea principală a SA „Asito”.
„Astfel, pe parcursul lunilor noiembrie 2014 – februarie 2015, proprietățile gestionate de către grupul criminal organizat condus de către Veaceslav Platon au trecut în administrarea de jure a membrilor grupului criminal organizat condus de Ilan Șor, de facto, în administrarea persoanelor afiliate grupului condus de Vladimir Plahotniuc, fapt despre care Veaceslav Platon a aflat abia în a doua jumătate a anului 2015”, se mai subliniază în rechizitoriu. În acest fel, ar fi fost spălată o sumă totală de 29,5 milioane de dolari SUA.
Cum aveau loc plasamentele. Circuitul banilor din bancă în bancă
Banii au fost acordați Băncii de Economii de Victoriabank după ce aceasta a fost preluată de Plahotniuc, prin intermediul mai multor plasamente bancare „realizate cu încălcarea normelor ce reglementau riscurile de expunere a băncii”, se mai explică în rechizitoriu. Aceste plasamente s-au desfășurat până în ziua când a fost instituită administrarea specială la Banca de Economii (BEM).
Astfel, la BEM au fost plasate mai multe depozite interbancare din partea Victoriabank, inclusiv prin intermediul Unibank și Banca Socială, care ulterior au fost întoarse din garanțiile de stat. Ca urmare a acestor tranzacții, Banca de Economii a înregistrat datorii față de Victoriabank în sumă de 105 milioane de euro, 12,4 milioane de dolari SUA și 90 de milioane de lei.
Spre exemplu, la 12 noiembrie 2014, Viorel Bîrca, președintele interimar al BEM, a solicitat ca Victoriabank să plaseze la BEM un depozit la termen de 90 de milioane de lei, din 12 până pe 28 noiembrie 2014, adică până a doua zi după ce urma să fie instituită administrarea specială la BEM.
Contractul este semnat în aceeași zi și depozitul de 90 de milioane de lei este plasat. Potrivit procurorilor, președinta Victoriabank, Natalia Politov-Cangaş, le-ar fi dat indicații verbale subordonaților săi ca să fie perfectate actele, deși cunoștea situația financiară precară a Băncii de Economii.
După ce au fost transferați de la Victoriabank la BEM, banii au fost sustrași de către membrii organizației criminale prin eliberarea de către Banca de Economii a creditelor neperformante pentru companiile rezidente controlate de Ilan Șor.
Pentru ca Victoriabank să nu fie expusă prea mult față de BEM, aceasta a plasat bani și la Banca Socială, și la Unibank, resurse în valoare totală de 20 de milioane de euro, care în aceeași zi ajungeau ca depozite sau plasamente interbancare la BEM.
Următorul pas – acordarea creditelor neperformante
Potrivit rechizitoriului, Ilan Șor i-ar fi influențat pe factorii de decizie din cadrul BEM, Unibank și Banca Socială, începând din 19 noiembrie 2014, să acorde credite neperformante unor companii pe care le controla în R. Moldova – „Caritas Group” SRL, „Provolirom” SRL și „Dracard” SRL. În aceeași zi, banii au fost transferați pe conturile companiilor nerezidente „Zenit Management LP” și „Terios Systems Holding LTD”, după ce au fost trecuți prin conturile mai multor companii deschise la banca din Letonia „AS PrivatBank”.
Este vorba de cele 20 de milioane de euro provenite de la Victoriabank, trecute prin Unibank și Banca Socială și ajunse anterior pe conturile BEM. Astfel, circuitul s-a închis, iar banii au ajuns acolo de unde au pornit. Din acești bani, 13,5 milioane de euro au fost utilizate chiar a doua zi, pe 20 noiembrie 2014, de compania „Zenit Management LP”, pentru realizarea tranzacției neoficiale de procurare a acțiunilor emise de Victoriabank de către compania „Insidown LTD” și pentru stingerea datoriilor companiilor afiliate lui Veaceslav Platon față de Victoriabank, se mai notează în rechizitoriu.
Ultima etapă. Întoarcerea „datoriilor” și instituirea administrării speciale la BEM
Ulterior, ca să întoarcă aceste credite luate de la BEM, companiile din grupul Șor au luat alte împrumuturi de la Banca Socială, iar datoriile față de Banca Socială au fost preluate de compania „Fortuna United LP”, suma totală a cesiunii constituind 13,4 miliarde de lei.
Imediat după asta, a fost instituită administrarea specială la BEM, în 27 noiembrie 2014. BNM a acordat BEM creditul de urgență în valoare de 5,27 miliarde de lei, din care au fost întoarse toate datoriile Băncii de Economii create de ceea ce procurorii numesc „organizația criminală” controlată de Șor și Plahotniuc.
Dorin Drăguțanu, fostul Guvernator al BNM, este învinuit de escrocherie săvârșită în proporţii deosebit de mari și de spălarea banilor în proporţii deosebit de mari săvârșită de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală. Dosarul lui și al fostului viceguvernator al BNM, Ion Sturzu, a fost comasat cu cele ale foștilor conducători de bănci și este examinat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
