Corespondența atribuită demnitarilor, față-n față cu faptele verificate de ZdG: Ce (nu) spun cei vizați

Mai multe conversații private atribuite ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, consilierului prezidențial în domeniul apărării și securității, Dorin Recean, și fostului deputat PLDM, Vadim Pistrinciuc, au fost publicate pe un site nou creat. Administratorii lui, care nu-și divulgă identitatea, susțin că aceasta ar fi „cea mai mare scurgere de corespondență privată a oficialilor de rang înalt din R. Moldova. Mesaje, cutii poștale, conturi bancare”. 

ZdG a analizat discuțiile atribuite oficialilor din acele chaturi în care se face referire la informații de interes public sau la situații care ar putea relata despre eventuale încălcări ale legislației. Mesajele le-am contrapus cu faptele disponibile în spațiul public. Nu am analizat discuțiile persoanelor care nu dețin sau nu dețineau funcții publice în momentul în care se menționează că ar fi fost trimise acele mesaje, dar nici discuțiile cu caracter privat. 

ZdG a decis să examineze conținutul acestor presupuse conversații, în contextul în care mai multe persoane, numele cărora apar în chaturi, au confirmat că discuțiile ar fi, cel puțin, parțial veridice. 

„Mini CSP”-ul membrilor CSP

Lui Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției, îi este atribuit un chat care ar fi fost creat la 15 martie 2022 de Lilia Potîng, membră a CSP din noiembrie 2019. Între timp, contul ei de pe telegram a fost șters, dar din discuții reiese că „Deleted Account” ar fi Lilia Potîng. Chatul ar fi fost denumit, inițial, „Mini CSP”, apoi doar „CSP”. Din acel chat ar mai fi făcut parte, pe lângă ministrul Justiției Sergiu Litvinenco, membra CSP Svetlana Balmuș, dar și membrul CSP Andrei Cebotari. Balmuș deține mandatul de membră a CSP din rândul societății civile din septembrie 2021, iar Cebotari a obținut fotoliul în Consiliu în februarie 2022, în urma unui concurs organizat de Parlament, în care a acumulat cele mai multe puncte. 

Cei patru ar fi stabilit că în chatul „Mini CSP” urmau să discute despre ședințele CSP, asigurarea sau nu a cvorumului, dezbaterea subiectelor de pe agenda Consiliului. „Că nu luăm decizii care și cum votează, dar, elementar, să fim fiecare pregătiți. Votul fiecare decide ce face cu el. Circ să nu facem pentru popor”, se arată într-un mesaj inițial atribuit Liliei Potîng.

„Știți care e diferența dintre noi și ei? Foarte simplă – ei au interese”

În unul dintre mesajele atribuit ministrului Litvinenco din acel grup este scris că „de acum înainte trebuie foarte serios să pregătim fiecare ședință a Consiliului. Pentru a nu le permite să-și facă mendrele membrilor procurori. Fie să-i lăsăm fără cvorum, fie să stăm toți și să votăm împreună. Știți care e diferența dintre noi și ei? Foarte simplă – ei au interese. De diferit ordin, inclusiv de promovare a prietenilor sau chiar pecuniare (nu le exclud). Noi nu le avem”. De câteva ori membrii chatului „CSP” pomenesc că au convenit cu avocatul Poporului Ceslav Panico și președintele CSM Dorel Musteață prezența la ședințele CSP. 

O lună mai târziu, cei patru membri ai chatului „CSP” ar fi căzut de acord asupra ședinței CSP în care urma să fie constituită Comisia de preselectare a procurorului șef anticorupție. „Panico poate, Musteață tot poate”, se arată într-un mesaj atribuit ministrului Litvinenco. „Trebuie să avem ședință între noi de aici. Și aici tot, fără surprize. Că am mai discutat una și a fost alta”, se arată în mesajul atribuit Liliei Potîng. În ședința din 26 aprilie, CSP a aprobat constituirea Comisiei, componența căreia corespunde cu cea identificată în chat. Comisia a decis să accepte ​​candidaturile lui Adrian Bordianu, Octavian Iachimovschi, Veronica Dragalin, Oleg Potîrniche și Victor Brânză pentru înscrierea în concursul pentru funcția de procuror-șef anticorupție. 

Contactat de ZdG, Dorel Musteață, acum președintele interimar al CSM, nu a vrut să comenteze subiectul și ne-a cerut să întrebăm „persoanele care au postat”. „Întrebați-i pe dumnealor. Ei au postat. Eu nu am ce comenta. Întrebați-i pe ei ce au avut în vedere”, ne-a spus Musteață.

Ceslav Panico a confirmat pentru ZdG că membrii CSP discută tehnic despre prezența la ședințe, dar spune că nu a avut vreodată discuții despre cum să puncteze candidații din concursul pentru funcția de procuror-șef anticorupție. 

„Eu nu particip la toate ședințele CSP și, pentru cvorum, toți din cadrul CSP mă întreabă când sunt disponibil să particip. Sunt discuții tehnice. Cu reprezentanții Ministerului Justiției ne vedem des pentru că așa este specificul lucrului nostru. În iunie cred că am discutat. Este Legea Avocatul Poporului care trebuie modificată și am avut discuții, dar, aparte, despre candidați, nu am discutat”, ne–a spus Avocatul Poporului. 

„Surprize surprize. Cică Bordeianu e primul. Asta în condițiile în care am discutat și convenit ca Dragalin să fie prima”

Din același chat „CSP” reiese că, de la finele lunii mai, cei patru membri ai CSP și-ar fi coordonat mișcările pentru votul din concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție. La 29 mai, de exemplu, cei patru ar fi discutat despre diploma Veronicăi Dragalin, iar Lilia Potîng ar fi recomandat „să fim pregătiți pentru întrebarea cu masterat și eventual, echivalarea studiilor”. Ulterior membrii chatului ar fi avut o discuție pe platforma Zoom. Două zile mai târziu, cei patru s-ar fi înțeles să organizeze „o ședință internă pentru sâmbătă sau duminică”.

 „Suntem ok, că e un subiect foarte important și nu vreau să o dăm în bară aici. Șeful PA e mai important ca cea de PG”, se arată într-un mesaj atribuit lui Andrei Cebotari. Litvinenco ar fi propus ca discuția să aibă loc duminică seara la Ministerul Justiției, locație cu care Potîng nu ar fi fost de acord pe motiv că „vom fi sub vizor, nu trebuie”.

După cum ar fi transmis în chat, în zilele ce au urmat, Litvinenco ar fi făcut calcule despre evaluarea candidaților la funcția de procuror-șef anticorupție și punctajele care urmau a fi acordate, astfel încât Dragalin să fie desemnată câștigătoare a concursului. „Iată stau jumătate de zi și fac calcule. Când putem să ne vedem? Eu stau la birou toată ziua. Dacă puteți, vă aștept cu drag. Am și cafea”, se arată în mesajul atribuit ministrului. 

Din mesajele din pretinsul chat reiese că Svetlana Balmuș și Andrei Cebotari ar fi acceptat propunerea, însă Lilia Potîng ar fi refuzat. „Dragi colegi, eu sunt categoric împotrivă de a ne vedea la Min.Just. Am mai explicat anterior de ce. Se vor găsi interesați de scris despre. Și așa figurăm în toate plângerile. Să nu mai dăm și alte motive. Eu voi fi online. În rest, fiecare decideți”, se arată într-un mesaj atribuit acesteia. 

În aceeași zi, pe chatul „CSP”, ministrul Justiției ar fi scris: „Surprize surprize. Cică Bordeianu e primul. Asta în condițiile în care am discutat și convenit ca Dragalin să fie prima. Dacă ei sunt cu surprize, noi tot va trebui să le facem surprize. Vor ști ce puncte vom da noi lui Bordeianu. Și în funcție de asta o vor nota pe Dragalin și tot așa”. În ședința CSP din 7 iunie, când au fost evaluați candidații, Sergiu Litvinenco s-a expus asupra ordinii audierii candidaților, cerând ca Dragalin să fie audiată prima, pe motiv că dispune de puțin timp. 

„Dacă se merge pe Bordeianu primul, eu nu văd o problemă să îi pun 1. Și lui Brînză tot”

Din pretinsele conversații din chatul „CSP” reiese că, în următoarele zile, evaluarea candidaților a fost principala temă a discuțiilor. „Dacă se merge pe Bordeianu primul, eu nu văd o problemă să îi pun 1. Și lui Brînză tot. Dar Brînză se poate și retrage. La urmă rămâne Iachimovschi. Și iată aici e ruletă rusească. Nici ei nu vor ști cât să pună. Nici noi nu vom ști cât să punem. Și atunci pot fi surprize majore”, se arată  într-un mesaj atribuit ministrului Justiție.

Ulterior, într-un alt mesaj atribuit ministrului Litvinenco este descris un „scurt plan” despre evaluarea candidaților pentru funcția de procuror-șef anticorupție:

1) primul lucru stabilim Comisia care va colecta Fișele. Andrei președinte. În componență mai poate fi Șușu și Roșca.
2) oferim lui Bordeianu 2-3.
3) oferim lui Dragalin 9-10.
4) până la interviul lui Iachimovschi, facem o pauză. În pauză Andrei se uită cât le-au oferit cei 4 lui Dragalin (se duce la wc). Între timp, trebuie să avem toate simulările. Dacă ei îi pun lui Dragalin 1, atunci noi îi punem lui Iachimovschi 3. Dacă ei îi pun lui Dragalin 3, noi îi punem lui Iachimovschi 5. Dacă ei îi pun lui Dragalin 5, noi îi punem lui Iachimovschi 7. Eu mă voi mai juca cu cifrele toată noaptea, așa încât să avem toate opțiunile pe masă.

„Pentru că tot ce facem, facem pentru R. Moldova și cetățeni”

La începutul ședinței CSP din 7 iunie, Litvinenco a propus să fie constituită o Comisie care va face calculele finale referitor la punctajele oferite de fiecare membru, în componența a 3 membri ai Consiliului. „Îl propun pe domnul Andrei Cebotari ca președinte, pe domnul Andrei Roșca ca membru și pe domnul Constantin Șușu ca membru”, a spus el, în iunie.

Preşedinta CSP Angela Motuzoc a declarat că Regulamentul nu prevede o asemenea procedură, dar a supus votului crearea respectivei Comisii, pentru care au votat 7 membri ai CSP – Sergiu Litvinenco, Andrei Cebotari, Dorel Musteață, Ceslav Panico, Eduard Varzar, Lilia Potîng și Svetlana Balmuș.

A urmat audierea celor patru candidați la funcția de procuror-șef anticorupție, timp în care membrii chatului „CSP” și-ar fi transmis diferite mesaje despre punctaj și nu numai, conform mesajelor publicate pe site-ul Moldova-leaks.

„Andrei, ai tras cu ochiul? Care e scorul final (aprox) la Bordianu?”, ar fi întrebat Potîng. „Este impresionantă Veronica. Sincer. Eu lui Dragalin îi pun 10 pe linie. Fără nicio ezitare”, ar fi comentat Sergiu Litvinenco.

În momentul în care Veronica Dragalin a fost desemnată câștigătoare a concursului, Potîng ar fi transmis pe chat: „Felicitări, colegi! Acum să înceapă reformele și curățarea în PA”. „Colegi, mersi și plecăciuni. Ați fost cei mai tari. Cei mai cei”, se arată într-un mesaj atribuit ministrului Litvinenco. „Esențialul este să discutăm înainte între noi și ajungem la consens. Pentru că tot ce facem, facem pentru R. Moldova și cetățeni”, ar fi scris Potîng.

Chatul „CSP”, inactiv din 18 iunie

Două zile mai târziu, Octavian Iachimovschi a depus o cerere în adresa CSP prin care cere Consiliului să elibereze copiile foilor de evaluare a candidaților la funcția de procuror-șef al PA, iar, pentru transparență, a solicitat publicarea fișelor completate pe pagina web a CSP. Cererea a fost distribuită în chatul „CSP” printr-un mesaj atribuit Liliei Potîng, însoțit de comentariul „era de așteptat”. 

Discuțiile din acel chat sunt întrerupte la 18 iunie, a doua zi după ce CSP a desemnat procurori adjuncți noi la mai multe procuraturi raionale, printre cei votați fiind și procurorul Anatolie Maliuta. Din pretinsele mesaje transmise în chat reiese că membrii lui nu și-ar fi coordonat corect deciziile. „Eu o să critic decizia. Nu vă supărați. Noi cu așa decizii nu ajungem în UE”, se arată într-un mesaj atribuit ministrului Justiției, cu referire la Anatolie Maliuta. Ulterior el ar fi scris: „Ap eu în general n-o să mai vin. Că am ce face. Să fie sănătoși și să facă Motuzoc și Furtună politică de cadre. Poate și Popov cu Stoianoglo revin. Și o să facem integrarea europeană”.

Andrei Cebotari: „Avem astfel de comunicări, dar nu pe chatul Telegram. Eu comunic cu toți membrii CSP, inclusiv cu domnul Litvinenco. Doar că noi discutăm pe Signal, nu pe Telegram. Uneori întrebăm opinia, dar nu dăm indicații, nu executăm indicații. Avem discuții colegiale. Nu avem chat pe Telegram și nu comunicăm pe Telegram. De mult timp eu utilizez pentru comunicare doar aplicația Signal. Eu m-am uitat și nu am nicio discuție cu domnul Litvinenco pe Telegram, toate sunt pe Signal. Sunt autoritățile abilitate care trebuie să spună dacă informația este sau nu falsă. Noi am discutat despre candidați, dar cum să punctăm, nu”. 

Andrei Cebotari, despre Comisia constituită la 7 iunie: „În prealabil nu a fost asemenea discuție (despre constituirea Comisiei – n.r.). Reieșind din evenimentele care au avut loc, post factum poți crea orice mesaj pe Telegram. Multe din discuțiile publicate nu corespund adevărului. Din camera de deliberare, pe întreaga perioadă a concursului niciun membru nu a ieșit. Asta poate confirma toți membrii CSP. Dacă să suprapunem punctajele oferite real și cele care s-ar fi discutat în acel chat ele o să difere, pentru că informația nu este veridică”.

Svetlana Balmuș: „Sunt niște invenții. Noi avem chat pe Signal. Da, suntem noi 4. Este un grup în care rareori scriem, dacă avem vreo neclaritate. Folosim foarte rar chatul. În ultima vreme, în general, nu-l folosim. Și mai avem grup pe viber. Pe Telegram nu avem. Noi nu am promovat niciodată pe cineva dintre rude sau cunoscuți sau pe alte criterii decât cele pe care vrem să le avem”. 

Lilia Potîng: „Noi discutăm periodic, dar nu pe Telegram. Avem un grup cu absolut toți membrii CSP, pe un alt canal. Este ceva normal să se discute anumite subiecte. Am citit câteva mesaje din acel chat și nu am văzut absolut nimic care ar fi fost cândva scris între noi”. 

„Aceasta este informație de serviciu și nu pot să vă spun”

Într-un alt chat, convorbirile căruia sunt atribuite directorului Detașamentului cu destinație specială „Pantera” Eugen Florea, ministrul Justiției este informat, în octombrie 2021, despre posibila plasare în arest preventiv a procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo în Penitenciarul nr.13-Chișinău. Florea l-ar fi anunțat pe Litvinenco că Stoianoglo ar urma să fie plasat separat de restul deținuților și i-ar fi transmis fotografii cu celula pregătită pentru acesta. 

Contactat de ZdG, Eugen Florea ne-a spus să transmitem o solicitare oficială de informații Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). „Aceasta este informație de serviciu și nu pot să vă spun. Dacă ANP-ul permite să dau așa informație, o fac, nu e nicio problemă”, ne-a spus Florea. 

Discuțiile cu un om care s-a prezentat ca fiind „finul lui Ion Druță”

Una dintre presupusele conversații purtate de Sergiu Litvinenco este cu omul de afaceri Oleg Zalozețchi. Discuția începe pe 24 septembrie 2019 cu un link trimis de Zalozețchi lui Litvinenco, la o știre despre faptul că președintele de atunci al CSJ, Ion Druță, a rămas fără imunitate și risca să fie arestat. Omul de afaceri îl informează pe Litvinenco, care era pe atunci deputat și șeful Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, că Druță ar fi nănașul său și îi cere ajutor. „Ajută-mă, dacă poți, măcar cu un sfat, ce să fac” a scris Zalozețchi în limba rusă. Litvinenco i-a răspuns, tot în rusă, dar cu grafie latină: „Of, el doar a anulat și alegerile”, cu referire la faptul că Ion Druță s-a aflat în completul de judecată al CSJ care a menținut în vigoare hotărârile Judecătoriei Chișinău și Curții de Apel, prin care au fost anulate rezultatele alegerilor pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, din 2018, care fuseseră câștigate de Andrei Năstase. 

În aceeași zi, pe 24 septembrie, Druță fusese lăsat de către CSM fără imunitate. Ulterior el a fost demis din funcția de președinte al CSJ și vizat în mai multe dosare penale. 

„Mașina e gata. Unde o pot trimite?”

Conversațiile dintre cei doi continuă pe parcursul următorilor ani, până în noiembrie 2022. Inițial,  din discuții reiese că cei doi discutau despre unele servicii de reparație a automobilului, pe care omul de afaceri i le-a oferit lui Litvinenco. Oleg Zalozețchi figurează în calitate de fondator și administrator al mai multor companii, inclusiv al companiei „Zadiol-Auto” SRL, înregistrată în orășelul Codru. Firma desfășoară activități de întreţinere şi reparare a autovehiculelor, comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule, comerţul cu autovehicule. 

În mai 2020, Zalozețchi îi trimite fotografii cu niște bonuri de plată și calcule pentru reparația automobilului de tip Mercedes Benz, care se regăsește și în declarația de avere a lui Sergiu Litvinenco. Reparația este efectuată, însă, de o altă companie, potrivit datelor din bonuri. 

Urmează și alte discuții și conversatii la telefon, din care reiese că cei doi mențin legătura. Un an mai târziu, în mai 2021, Zalozețchi îi trimite lui Litvinenco mai multe linkuri la un site internațional pe care se vând automobile, iar deputatul Litvinenco îl întreabă: „Când aproximativ o să fie gata? Și cât o să coste?”. Drept răspuns, primește niște calcule făcute de mână, cu o sumă totală de 390 de euro, pentru reparația automobilului. „Mașina e gata. Unde o pot trimite? Pot să o duc eu”, a mai scris Zalozețchi. Urmează mai multe discuții similare, cu linkuri la același site de vânzare a automobilelor, cu fotografii ale unor mașini avariate, și cu întrebări de tipul „Când o să fie gata?” din partea lui Litvinenco. În decembrie 2021, Sergiu Litvinenco, aflat deja în funcția de ministru al Justiției, îi cere lui Zalozețchi să facă un test-drive. 

„Берем не берем” – presupuse afaceri cu automobile ale ministrului Justiției

Totodată, cei de doi se consultă în privința unor automobile, dacă să le cumpere sau nu, fiind lăsată impresia că cei doi ar avea o afacere comună. De exemplu, în aprilie 2022, Zalozețchi îi dă un link cu anunțul privind vânzarea unui automobil și îl întreabă pe Litvinenco dacă îi place și dacă să îl cumpere: „Берем не берем”, adică „Luăm sau nu luăm?”.

Ministrul îl întreabă, la rândul său, dacă mașina nu este prea avariată și cât o să coste reparația. În altă situație, din mai 2022, Zalozețchi îi dă un alt link și îl îndeamnă: „Hai să încercăm să o cumpărăm pe asta”, dar Litvinenco spune că nu îi place culoarea. Asemenea conversații continuă și în următoarele săptămâni și luni, cu mai multe linkuri la anunțuri privind vânzarea automobilelor avariate sau uzate. Cei doi își dau întâlnire de mai multe ori și discută la telefon, după cum reiese din pretinsele conversații.

Legea ce permite importul pieselor uzate. „Спасибо Сережа”

Din același chat reiese că ministrul Justiției s-ar fi consultat cu Zalozețchi și la legea prin care s-a permis importul de piese uzate în R. Moldova. O presupusă conversație la acest subiect apare pe 23 februarie 2022, după ce proiectul a fost votat în prima lectură în Parlament.

„Pe proiectul cu piesele auto, pentru că nu vrem pe conștiința noastră să fie întâmplări nefericite, am decis să limităm unele poziții. Pentru lectura a doua o să am amendament – nu permitem importul accesoriilor ce fac parte din sistemul de frânare și direcție. De asemenea, importul acumulatoarelor și a cauciucurilor de mâna a doua va fi interzis. Cred că e un echilibru acceptabil. Soglasen?”, îl întreabă ministrul pe omul de afaceri care desfășoară activitate comercială exact în acest domeniu. „Спасибо Сережа”, adică: „Mulțumesc, Serioja”, i-a răspuns Zalozețchi. 

Un alt subiect de discuție dintre cei doi este legat de un litigiu între Oleg Zalozețchi și compania „Nivocrisauto” SRL, examinat la Judecătoria Bălți. La 19 august, acesta îi trimite ministrului Justiției un document ce arată că o ședință pe acest caz este planificată pentru data de 22 august și îl întreabă dacă îl poate suna. „Da”, îi răspunde Litvinenco și urmează o conversație la telefon. Iar la 3 octombrie, ministrul îi trimite atașată o decizie pe acest caz a Curții de Apel Bălți, din septembrie 2019, cu un comentariu: „La depunerea cererii de asigurare a acțiunii am solicitat asigurarea acțiunii prin aplicarea sechestrului asupra imobilelor în litigiu; prin încheiere din 05.07.2019 s-a admis cererea de asigurare a acțiunii și S-a dispus, inclusiv, aplicarea pe imobilele litigioase; fiind atacată cu recurs de către pârâți, a fost menținută fără modificări de CAB!”.

Litigiul este unul real și de durată și vizează activitatea unei alte companii, „Zolo-Peco” SRL, înregistrată în Făleștii Noi, raionul Fălești, unde Oleg Zalozețchi este fondator împreună cu tatăl său, Nicolae Zalozețchi, și cu o femeie, Elena Gheorghiu. Oleg Zalozețchi a atacat în instanță unele decizii prin care o fost fondatoare a firmei, Cristina Popovici, și-a luat o parte a companiei și niște bunuri imobile și și-a creat o altă firmă – „Nivocrisauto” SRL. 

Uitați, vă rog, numărul meu de telefon!

L-am contactat pe Oleg Zalozțechi pentru un comentariu, iar acesta a negat autenticitatea conversațiilor și s-a arătat indignat de faptul că îi punem asemenea întrebări. „Toate acestea sunt fake. Cine sunteți dumneavoastră? De ce mă sunați? Uitați, vă rog, numărul meu de telefon! Vă mai întreb o dată: Cine sunteți că să mă întrebați așa ceva? Mie nu-mi trebuie să mă întrebați. Nu sunteți mama sau tatăl meu. Nimic nu e adevărat, totul e fake!”, ne-a răspuns, în limba rusă, omul de afaceri. 

„Un prieten de la Bălți”

Într-o altă pretinsă conversație directorul portalului informativ Cotidianul, Cristian Cobuz, îl întreabă pe ministrul Justiției despre „un prieten de la Bălți”, care dorea să se angajeze în cadrul CNA. Pe 17 aprilie 2022, Cobuz i-ar fi scris lui Litvinenco: 

„Am vrut să întreb dacă mai avem vreo veste pentru prietenul meu de la Bălți

Sergiu Grosu

Mă întreabă ce să facă… Să își caute de lucru?”

Litvinenco îl informează că acesta se poate angaja doar prin concurs, dacă nu face parte din CNA. „Este concurs din sursa externă pt ofițer superior”, îi răspunde Cobuz, expediindu-i și o captură de ecran cu anunțul CNA. La 23 mai, Cobuz revine cu un mesaj, în care îl anunță pe Litvinenco: „Prietenul meu de la Bălți s-a înscris la concurs”. Îi trimite și o captură de ecran cu anunțul CNA prin care trei candidați la funcția de ofițer superior de investigații al Direcției Investigații speciale în cadrul Direcției generale teritoriale Nord, printre care și Sergiu Grosu, la care adaugă comentariul „Sper să fie cu noroc”. Pe 7 iunie, Cobuz îi amintește ministrului Justiției că „prietenul său de la Bălți” are interviul mâine. „Sperăm că trece și de asta”, adaugă Cobuz. În pretinsa conversație, Litvinenco nu îi răspunde la aceste mesaje. 

Nu este clar ce s-a întâmplat ulterior, dar un anume Sergiu Grosu a câștigat concursul respectiv. Un anunț plasat pe site-ul CNA la 9 iunie 2022, informează: „Învingător al concursului pentru ocuparea funcţiei vacante de ofiţer superior de investigaţii al Direcţiei investigaţii speciale în cadrul Direcţiei generale teritoriale „Nord”, se consideră dl Grosu Sergiu”. Numele lui apare într-un anunț anterior al CNA, cu lista candidaților admiși pentru susținerea interviului.

„Mesajele mele cu domnul Litvinenco sunt trunchiate. Sunt așezate altfel”

Solicitat de ZdG, Cristian Cobuz, a declarat că discuția sa cu Sergiu Litvinenco ar fi fost trunchiată și că cel despre care au vorbit, Sergiu Grosu, nici nu lucrează în cadrul CNA. 

„Mesajele mele cu domnul Litvinenco sunt trunchiate. Sunt așezate altfel. Cea mai simplă chestie este că tipul (n.r. Sergiu Grosu) nu lucrează la CNA, el a lucrat la CNA între 2009 și 2015. Rugămintea mea să mă ajute era să vorbească cu Rosian Vasiloi, pentru că Rosian Vasiloi făcuse o obsesie pe el (n.r. Sergiu Grosu) să-l dea afară din Poliția de Frontieră, ceea ce a și făcut, până la urmă. Mesajele acelea sunt așezate în altă ordine, încât să cad eu prost și, mai important, domnul ministru. Mesajele sunt parțial autentice, în sensul că a fost schimbată ordinea și dispar niște propoziții”.

Întrebat dacă a fost corect din partea lui să-i ceară asemenea favoruri unui ministru, Cobuz a răspuns: „Discutabil. Dacă intri în esență, poți să vezi că era normal să-i cer, dar nu intru în detalii”. Directorul Cotidianul a mai spus că și-a resetat telefonul de mai multe ori și a șters discuțiile. 

Pe site-ul Autorității Naționale de Integritate pot fi găsite declarațiile de avere și ale mai multor persoane cu numele Sergiu Grosu, inclusiv al unui angajat al CNA și al unui angajat al Poliției de Frontieră.

Inițial a negat veridicitatea discuțiilor, apoi a spus că-s trunchiate

Sergiu Litvinenco a negat inițial veridicitatea mesajelor, iar apoi a declarat că acestea „au fost trunchiate, deplasate şi rupte din context, fapt care a dus la denaturarea informației cu scop de manipulare şi fabricare a unor falsuri grosolane în adresa mea, a colegilor şi a familiei mele”. La rândul său, Veronica Dragalin a refuzat să comenteze „informațiile care au ajuns în spațiul public, printr-o încălcare gravă a vieții private, prin spargerea ilegală a conturilor personale ale funcționarilor publici de cel mai înalt nivel din țara noastră”. 

Discuții atribuite lui Recean și Pistrinciuc

Până miercuri, 16 noiembrie, pe site-ul moldova-leaks.com, creat în afara țării la 8 noiembrie 2022, cu doar o zi înainte de încărcarea primelor informații pe el, au fost publicate și discuții atribuite lui Dorin Recean, care din februarie 2022 este consilier prezidențial pe probleme de securitate și secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate.

Majoritatea discuțiilor lui Dorin Recean poartă un caracter privat, iar unele au fost făcute înainte ca el să ajungă în funcțiile publice.

În unul dintre chaturi, Recean ar discuta cu Gheorghe Stepuleac, un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne. Acesta i-ar fi trimis lui Recean mai multe mesaje în perioada 22-24 octombrie. În unul dintre ele se discută despre judecătorul Ion Chirtoacă, pe care Stepuleac ar fi încercat să-l promoveze. El scrie că „Musteță (cu referire la Dorel Musteață, președintele interimar al CSM, n.r.) pînăn prezent are teama că ION Chirtoaca e candidatul care ar putea sâi ocupe fotoliul prezent…. Nui dă aviz pozitiv de a fi numit prin decret Prezidențial judecător. ION a fost coleg de facultate cu noul șef la SIS MUSTEAȚĂ. N-are rudenie cu cel de la CSJ. E domeniul în care ai Greutate de Cuvînt . Ms !!! Fostul procuror interimar Robu ar pute spune mai mult….”. (Am păstrat mesajul original, fără a corecta greșelile gramaticale).

Dorin Recean nu i-a răspuns însă la aceste mesaje. Ion Chirtoacă este judecător la Judecătoria Chișinău, iar în perioada pretinselor mesaje, candidatura lui era pe masa președintei Maia Sandu pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. La 9 noiembrie 2022 însă, Maia Sandu a refuzat numirea lui Chirtoacă în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, de rând cu alți 10 judecători. Dorel Musteață este președintele interimar al CSM, al cărui mandat de membru CSM expiră în curând, fără posibilitatea legală de a fi reales pentru un alt mandat.

Într-o altă discuție, Recean ar fi primit, în luna august, un mesaj de la fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, actualul politician fugar Gheorghe Cavcaliuc. Acesta îi cere ajutor și menționează că „Eu nu-s cheie de biserică, știți bine că am trecut și cu Dvs prin multe la timpul nostru când lucram împreună”.

După acest mesaj, Cavcaliuc a atașat o plângere prin care pare să ofere răspuns la întrebările formulate prin comisie rogatorie în cadrul cauzelor penale în care este vizat, dar și să se plângă pe procurorul care a instrumentat unul din dosarul penal intentat pe numele lui, Dumitru Răileanu. Recean i-a răspuns doar cu „salut”, iar după ce a primit cererea ar fi scris „ok”. După luna august, alte discuții între cei doi nu au fost înregistrate. Cavcaliuc a declarat, după apariția discuțiilor, că acestea ar fi autentice.

Într-un comentariu pentru ZdG, responsabilii din cadrul instituției prezidențiale au declarat că aceste „pretinse conversații sunt fabricate”. „Ca și în situațiile precedente, aceste pretinse conversații sunt fabricate”, a precizat purtătoarea de cuvânt a Președinției, Sorina Ștefârță.

Totodată, au fost publicate și discuții atribuite lui Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, fost deputat PLDM în perioada 2014-2019. Pistrinciuc a menționat că „e un amestec neinspirat de discuții reale cu editări interpuse care să prindă bine ca subiect de cancan”.  

Site-ul pe care au fost publicate aceste mesaje a fost înregistrat marți, 8 noiembrie, în afara R. Moldova.

Ulterior, inclusiv Președinția R. Moldova a anunțat că a fost spart canalul oficial de Telegram al Președintelui R. Moldova, Maia Sandu. Și Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că i-a fost spart contul de Telegram.

Telegram este un serviciu de mesagerie instantă și VoIP dezvoltată de Telegram Messenger LLP, companie înregistrată în Londra, Regatul Unit, și înființată de antreprenorul rus Pavel Durov. 

Andrei Fornea, expert social media:

„Chiar dacă scurgerile sunt reale, o parte din informații ar fi putut fi incluse intenționat de către cei care au făcut scurgerea. Să presupunem că a fost publicată o conversație reală dintre un ministru și un deputat, de exemplu, eu cred că în afară de informațiile reale, acolo pot fi injectate și informații false, ca să se creeze o anumită percepție în societate. Ar putea fi discuții care sunt sută la sută false. 

Dar noi încă nu știm dacă sunt scurgeri de informații sau sunt informații trucate. Trebuie să facem această diferență. Dacă este scurgere de informații, trebuie să se ocupe autoritățile să aibă grijă de securitatea cibernetică a oficialilor de stat, iar dacă sunt informații create artificial, ar trebui să înțelegem cine stă în spatele acestor mișcări, pentru că rolul lor este evident, de a crea panică în societate.”

Alexandru Musteață, director SIS: „Spargerea conturilor de Telegram ale oficialilor de rang înalt din R. Moldova, copierea comunicațiilor și lansarea lor în spațiul public ar fi o acțiune coordonată, care tinde să creeze disensiuni în societate, prin care se încearcă erodarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului, a declarat Alexandru Musteața, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la postul de televiziune PRO TV Chișinău. Șeful SIS a afirmat că în spatele acestor acțiuni ar sta „servicii speciale ale unor state”, inclusiv ale Federației Ruse.

Potrivit lui Musteață, în legătură cu aceste incidente a fost pornit un dosar penal, iar SIS oferă procurorilor tot sprijinul necesar. „Pare a fi o spargere a conturilor de Telegram, nu a telefoanelor ca dispozitive, ci a conturilor. (…) Vom expedia o scrisoare către compania care gestionează această aplicație. Deocamdată, e vorba de conversațiile de pe această aplicație și nu sunt făcute publice alte date din telefoane”, a spus Alexandru Musteață.

Totodată, el a spus că are îndoieli legate de veridicitatea mesajelor publicate, deoarece informațiile provin dintr-o sursă anonimă ce nu poate fi verificată.