Coincidenţă suspectă la Cahul
Ghenadie Eni, preşedintele Curţii de Apel Cahul, a primit recent de la autorităţile publice locale un teren pentru construcţia unei case de locuit, teren pe care l-a solicitat încă în anul 2009. „Tranzacţia” a avut loc chiar înainte ca instanţa pe care Eni o conduce să examineze un dosar în care primarul de Cahul şi arhitectul oraşului au fost obligaţi de prima instanţă să achite unui om de afaceri local o sută de mii de lei. Judecătorul susţine că la mijloc ar fi doar o simplă coincidenţă, în timp ce avocatul omului de afaceri consideră că înţelegerea s-a făcut pentru ca la Curtea de Apel Cahul primarul şi arhitectul să câştige dosarul.
Mihail Buia este un om de afaceri din Cahul, care are pe rolul instanţelor de judecată din regiune mai multe dosare civile. În unul dintre aceste dosare, Buia se judecă cu primarul şi arhitectul or. Cahul, Petru Burlacu şi, respectiv, Rodica Arseni. „Am construit un bloc cu cinci etaje şi mansarde. Toate documentele le-am coordonat cu primăria. Trebuia să-l dăm în exploatare în decembrie 2011. Nu am reuşit fiindcă cei de la Primărie mi-au cerut două apartamente pentru a-mi semna actele, motivând că acolo era o oprire care nu era proiectată. Nu am dat apartamentele şi mai apoi i-am chemat în judecată, iar prima instanţă a decis că ei au refuzat să semneze actele nejustificat. Ulterior am cerut daune morale şi materiale”, susţine Mihail Buia. Iar pe 16 martie 2015, Mihai Buşuleac, judecător la Judecătoria Cahul, a admis cererea acestuia şi a dispus încasarea din conturile primarului de Cahul, Petru Burlacu, şi a arhitectului Rodica Arseni a câte 50 mii de lei. „Am cerut câte un milion”, spune Buia.
Primăria Cahul, condusă de reprezentanţii unui singur partid
Din 16 martie 2015, cei doi funcţionari ai Primăriei Cahul aveau la dispoziţie 30 de zile pentru a ataca decizia primei instanţe la Curtea de Apel (CA) Cahul, pentru a cere anularea deciziei. Între timp, peste o lună, pe 24 aprilie 2015, autorităţile publice locale din Cahul decid, printr-o decizie a Consiliului Orăşenesc, să-i acorde lui Ghenadie Eni, preşedintele CA Cahul, un lot de teren pe str. Ioan Vodă cel Cumplit pentru proiectarea şi construcţia unei case de locuit individuale. Executarea deciziei urma să fie pusă în aplicare de reprezentanţii Primăriei Cahul, inclusiv de Olga Surjicova, viceprimara oraşului. Precizăm în context că Petru Burlacu, primarul de Cahul, este reprezentant al PCRM. Şi Olga Surjicova reprezintă această formaţiune politică, iar în Consiliul Orăşenesc Cahul majoritatea o deţine, la fel, PCRM.
„Ştiu că înainte de această decizie dl Eni, primarul, preşedintele de raion şi un deputat s-au întâlnit şi au discutat despre această operaţiune”, ne spune Mihail Buia. „Dosarul a ajuns deja la Curtea de Apel. Sigur că s-a făcut asta special pentru a influenţa judecătorii de la Apel. Primarul şi dl Eni sunt în relaţii foarte bune. Cahulul e un oraş mic şi totul se cunoaşte şi se vede”, reclamă şi Roman Zadoinov, avocatul lui Buia. Acesta susţine că a bătut alarma în privinţa acestor mişcări suspecte încă în luna martie şi că a depus în acest sens plângeri la Centrul Naţional Anticorupţie şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
„Şi ce am mai cerut? Sunt aberaţii”
Persoanele implicate în această afacere susţin însă că la mijloc e doar o simplă coincidenţă. „Dl Eni a depus o cerere prin care a cerut teren încă în 2009. La CA Cahul sunt multe dosare, nu e doar a dlui Buia. Eu ştiu despre ce dosar vorbiţi. Toţi se gândesc că din cauza dosarului dlui Buia cu primarul şi arhitectul, noi am decis să-i dăm repede dlui Eni teren, pentru ca dosarul să nu fie examinat. Dar nu e corect. Este decizia consilierilor. Este un proiect de decizie prin care ei au discutat propunerea. Este un rând, iată de ce anume acum. E o întâmplare că decizia de a-i acorda teren judecătorului a fost în perioada în care urmează să fie examinat şi dosarul la Curtea de Apel. Dl primar nu are influenţă asupra Consiliului. Dna viceprimar doar e responsabilă de executarea deciziei, dar nimic mai mult. E o coincidenţă”, încearcă să ne convingă Aliona Tricolici, secretara Consiliului Orăşenesc Cahul.
„Eu nu cunosc despre vreun proces cu implicarea dlor Burlacu şi Arseni. Şi ce dacă sunt viceprimar? Fiecare are partea lui de lucru şi responsabilităţi. Eu nu cunosc detalii despre acest caz. A fost o decizie a consiliului, iar primăria trebuie s-o execute”, ne-a replicat şi subalterna lui Burlacu, Olga Surjicova. Precizăm că am încercat să discutăm în decurs de câteva zile cu primarul de Cahul, Mihai Burlacu, însă acesta are telefonul mobil deconectat. La numărul de telefon de la domiciliu, nu a răspuns nimeni, iar colegii lui Burlacu din Primărie ne-au spus că acesta, fiind degrevat din funcţie, nu vine la fostul său loc de muncă. Rodica Arseni, arhitectul or. Cahul, cea care alături de primar trebuie, conform deciziei Judecătoriei Cahul, să scoată din buzunar 50 mii de lei, susţine că, împreună cu primarul, a atacat decizia la CA Cahul. „El spune că nu i-am dat la timp autorizaţie pentru construcţie. Dar nu am putut face asta pentru că nu erau toate actele gata. Zice că am cerut apartamente? Şi ce am mai cerut? Sunt aberaţii. Nimeni nu i-a cerut nimic. El trebuia să aibă actele necesare, iar construcţia să se încadreze în limitele teritoriului. Nu era aşa. Ea depăşea 200 m. p”, susţine funcţionara. Cât despre strania coincidenţă că preşedintelui CA Cahul i s-a dat teren exact în toiul procesului, Arseni susţine că decizia le-a aparţinut consilierilor. „Au decis consilierii ce şi cum să dea. D-lui a solicitat de mult timp, dar nu a fost posibil pentru că terenul era sechestrat. Nu este nicio legătură între cele două lucruri”, zice aceasta.
„Eu ce să fac, dacă cred că mi s-a dat teren legitim?”
Ghenadie Eni, preşedintele CA Cahul din iulie 2011, s-a arătat revoltat de afirmaţiile avocatului Roman Zadoinov, care a enunţat circumstanţele acestui caz pe o reţea de socializare. „Pe 28 aprilie 2015, pe o reţea de socializare, el tot vorbeşte despre acelaşi teren. El spune acolo că este drept mulţumire că a pierdut mai multe procese în faţa Primăriei, iar prin asta, Primăria m-a mulţumit. Acum, în mesajul de zilele astea, vorbeşte despre un alt proces”, afirmă Eni, care susţine că nu cunoaşte nimic despre dosarul primarului şi arhitectului, pentru că acesta încă n-ar fi ajuns la CA Cahul. „Cu dl Buia avem trei dosare împotriva Primăriei Cahul. Chiar dacă acest teren o să fie dat pentru toate cele trei dosare, nu văd o diferenţă. E acelaşi litigiu, doar că împărţit în mai multe etape. Tot despre aceste dosare vorbeam şi în aprilie”, spune, în replică, Zadoinov.
„Eu sunt înregistrat oficial din 2003 în calitate de persoană care necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Deşi alţi colegi, în situaţia mea, nu au aşteptat şi au dat autorităţile în judecată, eu nu am făcut asta. În 2009 am refuzat cererea pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai cu condiţia să mi se aloce un teren pentru construcţia unei case de locuit, din sursele mele proprii. Prin 2012-2013, CSM s-a adresat în toate localităţile unde judecătorii necesitau îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi au rugat consiliul orăşenesc să ajute. Iar acum mi-au dat. Vorbă între mine şi primar, care de fapt nu are nicio atribuţie la atribuirea terenului, nu a fost. Terenul este atribuit de consilieri. Primarul poate influenţa, dar cum credeţi, dacă o să vină dosare şi mâine, şi poimâine, şi peste 10 ani, se prezumă că dacă o să vină la Curtea de Apel Cahul, înseamnă că Eni o să dea câştig de cauză Primăriei? Dvs. consideraţi că Primăria a avut doar un dosar? Ei se judecă permanent cu agenţi economici. Uneori pierd, alteori câştigă. Eu nu am ştiut de aşa dosar până azi. Şi dacă era aşa dosar, eu ce să fac, dacă cred că mi s-a dat teren legitim? Trebuia încă mai devreme să-mi dea. Să mă închin în faţa primarului? Dacă primarul are dreptate, sau dacă Buia este corect, atunci o să câştige. Eu am apartament, la bloc, dar am nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru că s-a mărit numărul membrilor familiei. Am fost inclus în lista persoanelor care necesită condiţii mai bine legitim”, spune Ghenadie Eni, care este sigur că se derulează o campanie prin care se încearcă denigrarea sa, ţinând cont de faptul că în luna iulie 2015 îi expiră mandatul de preşedinte al CA Cahul.
Proces penal la CNA
„Dl Zadoinov a văzut că nu poate influenţa judecătorii şi, neavând capacitatea de a demonstra pe dosar că are dreptate, începe cu ponegreli şi murdării. El, prin aprilie, a depus plângere la CSM pentru că a pierdut o cauză de la noi, acuzând că judecătorul are legătură cu unul sau cu altul. Atunci nu am reacţionat, pentru că era sub demnitatea mea, şi nu m-am adresat Comisiei de Etică şi Disciplină din cadrul Uniunii Avocaţilor, dar cred că acum am s-o fac. Asta-i influenţă directă. E presiune directă asupra instanţei… Înţeleg să facă asta o persoană fără studii juridice, dar când face un avocat aşa presiuni, e inadmisibil. Dacă toţi vom merge numai cu minciuni, unde vom ajunge?”, se întreabă judecătorul.
Serviciul de Presă al CNA ne-a confirmat faptul că la Direcţia Teritorială Sud a instituţiei există o sesizare în acesta sens, fiind iniţiat un proces penal pentru eliberarea de teren cu încălcarea legislaţiei, fază premergătoare deschiderii unui dosar penal. Acum, oamenii legii investighează toate circumstanţele cazului. Precizăm că Ghenadie Eni este judecător din 1999, iar din 2011, preşedintele CA Cahul, după ce a condus şi Judecătoria Cahul. În 2012, acesta a fost ales în calitate de membru al Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor din cadrul CSM. Conform informaţiilor din declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2013, Eni deţine trei terenuri agricole, două apartamente, unul de 52 m. p. şi altul de 21 m. p., şi un autoturism Volkswagen Bora, fabricat în 2002, pe care-l conduce în bază de comodat.
