Care este Patria lui Renato Usatîi?

Milionarul „crescut” şi plătit de Rusia, cu relaţii oficiale în lumea interlopă, vrea să ajungă în Parlamentul R. Moldova, declarându-se patriot şi promiţând să lupte împotriva corupţiei. Deşi implicat activ în activitatea publică, o parte din viaţa controversatului Usatîi mai rămâne o enigmă. ZdG a discutat cu mai multe persoane care l-au cunoscut şi vă prezintă o parte din biografia necenzurată a liderului Partidului „Patria”.

Oficial, în CV-ul de pe site-ul său personal, Renato Usatîi subliniază că, după ce şi-a făcut studiile la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, facultatea de limbi străine, la 22 de ani ajunge supervizor la Aeroportul Internaţional Chişinău. Peste doi ani, ajunge la Căile Ferate ale Moldovei (CFM), în funcţie de inginer superior la combinatul de alimentaţie a întreprinderii. A fost acolo timp de doi ani, după care a plecat în Rusia, iar acum se prezintă în calitate de preşedinte al companiei ВПТ-НН din or. Nijnii Novgorod, iar din 2013, senior vicepreşedinte al Uniunii Constructorilor Căilor Ferate din Moscova.

„Sunt împotriva integrării europene”

Într-un interviu pentru VIP Magazin, acordat în septembrie 2013, Usatîi preciza că „eroul” său este Vladimir Putin şi se autocaracteriza ca fiind „un om sovietic şi sper că aşa voi rămâne toată viaţa mea. Nu sunt liberal, nu sunt democrat şi nici ceea ce văd astăzi în ţară nu pot să numesc democraţie, se aseamănă mai mult cu o anarhie. Nu am nimic împotriva oamenilor din SUA şi a cetăţenilor UE, dar urăsc politica pe care o promovează americanii şi europenii, în special în afara statelor lor”. Într-un alt interviu, pentru allmoldova.md, Usatîi spunea: „Categoric sunt împotriva integrării europene. Acordul de Asociere cu UE şi cel privind crearea Zonei de Liber Schimb vor avea un efect negativ asupra economiei moldoveneşti”.

Usatîi a intrat în politică după mai multe concerte electorale, acţiuni de caritate şi acuzaţii la adresa mai multor oficiali de la noi, în special a ex-premierului Vlad Filat. Unele sondaje arată, la jumătatea cursei electorale, că partidul său are şanse de a accede în viitorul Parlament, depăşind cota obligatorie de 6%. Oficial, Usatîi pledează pentru organizarea unui referendum, pentru ca cetăţenii R. Moldova să-şi aleagă singuri vectorul extern, chiar dacă, în ieşirile sale publice, acesta vorbeşte mai mult în limba rusă, are case şi afaceri în Rusia şi multe relaţii în această ţară. Unii susţin că Renato ar avea chiar rude inclusiv în Duma de Stat. În interviul pentru VIP Magazin, fiind întrebat despre ţara în care şi-ar dori să trăiască, acesta a răspuns: „Rusia-Moldova”. Cine este Renato Usatîi şi ale cui jocuri le face acesta?

Politicienii despre RU

Enervat după acuzaţiile aduse de Usatîi, Filat a răbufnit recent în cadrul unei emisiuni TV, spunând că numărul unu din lista Partidului „Patria” este „un KGB-ist criminal”. Liderul PLDM a lăsat să se înţeleagă că în spatele controversatului politician şi om de afaceri ar sta serviciile secrete ruseşti, iar acesta ar reprezenta interesele Rusiei în R. Moldova, la fel ca şi Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor, ambii având menirea de a destabiliza situaţia politică din ţară şi de a influenţa negativ vectorul european al R. Moldova. Filat a mai precizat că, atât în partidul lui Usatîi, cât şi în cel al lui Dodon, Moscova investeşte bani grei, care ar fi repartizaţi cash alegătorilor, iar o parte din aceste sume ar proveni din mediul criminal rus.

Fostul preşedinte Vladimir Voronin are o altă versiune. Acesta a declarat că, din informaţiile sale, proiectul Usatîi ar fi finanţat de către Partidul Democrat din Moldova. „Vizant (Valentin, candidat pe lista „Patria”, n.r. ) este nănaşul lui Sârbu, dar Sergiu Sârbu din ce partid face parte?”, întreba, retoric, liderul comuniştilor, care crede că Usatîi şi Dodon au menirea să „fure” din voturile comuniştilor. „El (Usatîi, n.r.) a avut bar în Moscova şi ştie foarte bine să facă şaşlâc (frigărui, n.r.). Nu-i dau nicio şansă că ajungă în Parlament şi aşa persoane nici nu trebuie să fie acolo. Poate că trebuie să fie aşa oameni care să sperie lumea, dar numai nu la conducere. Doamne fereşte”, sublinia Voronin, în cadrul unei emisiuni tv. Usatîi a respins însă toate aceste scenarii.

La CFM, via controversatul Moraru

La nici 24 de ani, cu studii de limbi străine, Renato Usatîi a ajuns, la… CFM. Mulţi dintre actualii şi foştii angajaţi ai instituţiei şi-l amintesc pe acesta, însă nimeni nu a putut să ne spună cum a ajuns Usatîi la CFM, fără studii în domeniu. „A venit de nicăieri. Şi nu ştia nimic în domeniu. Dar, a fost adus pentru alte scopuri”, afirmă sursele noastre. El a fost adus de Gheorghe Moraru, fostul şef al Direcţiei Deservirea Călătorilor, şi de către Nicolae Buza, un alt angajat al direcţiei, cel care, ulterior, i-a luat locul lui Moraru la şefia Direcţiei. Cu ambii, Usatîi ar fi fost în relaţii de prietenie „Renat era instructor pentru vagoanele-restaurant în cadrul Direcţiei Deservirea Călătorilor. Toţi eram în relaţii bune cu dl Moraru. Nu ştiu cât de prieteni erau”, ne zice un angajat al CFM, care recunoaşte, însă, că şi Usatîi, la fel ca foarte mulţi angajaţii CFM, ar fi fost implicat în contrabanda cu ţigări, cu vin sau chiar cu droguri prin intermediul rutelor de tren.

Gheorghe Moraru, decedat între timp, dar şi Nicolae Buza, despre care am scris că avea diplomă de bacalaureat falsă, au fost „eroii” mai multor articole din ZdG, publicate în perioada 2009-2010, la tema corupţiei din CFM. ZdG a scris despre contrabanda organizată sub supravegherea celor doi prin intermediul rutelor de tren, în special Chişinău-Moscova şi Chişinău-Bucureşti. Din R. Moldova se transporta în Rusia vin sau chiar droguri, iar în România – ţigări.

Angajatul milionar de la CFM

De fapt, Gheorghe Moraru, în februarie 2009, a şi fost reţinut de poliţie, care sublinia, într-un comunicat de presă că acesta estorca şi primea ilicit bani de la şefii şi însoţitorii de trenuri. Oamenii legii au efectuat şi o percheziţie de specialitate în biroul şi la domiciliul suspectului din sectorul Centru al capitalei. Ca rezultat, poliţia a ridicat peste 201 mii de dolarii, 50 mii de euro, circa 18 000 de lei, peste 10 mii de ruble ruseşti, două pistoale de model „Baikal” şi „Luger” şi muniţii fără acte de păstrare legitimă. Poliţia presupune că toate aceste obiecte şi sume de bani provin din activitate ilicită. Cercetările poliţieneşti au stabilit că venitul funcţionarului era stabil, acesta activând după o schemă bine determinată timp de mai bine de 15 ani (!). Potrivit informaţiilor deţinute de organele de drept, Moraru primea, la sfârşit de orice rută de tren, câte 300 USD de la fiecare însoţitor de vagon.

La jumătate de an de la reţinerea sa de către poliţie, Gheorghe Moraru a fost scos suspect de sub urmărire penală. Deşi MAI susţinea că „au fost demarate toate acţiunile de urmărire penală şi operative de investigaţie”, cauza penală pe numele angajatului Gării Feroviare a fost clasată din lipsa faptului infracţiunii. Toţi cei peste 3 milioane de lei, confiscaţi de la Moraru şi despre care poliţia presupunea că provin din activitate ilicită, au fost restituiţi acestuia.

Căsătoria cu fiica şefului Lukoil

A urmat căsătoria cu Carolina Tampiza, fiica omului de afaceri Constantin Tampiza, cu relaţii foarte strânse în Rusia. Tampiza a fost, timp de 10 ani, director al grupului rusesc Lukoil în România, iar în anii ‘90, ministru al Economiei R. Moldova în guvernele Druc şi Muravschi. Anume Tampiza, spun sursele ZdG, a fost cel care l-ar fi prezentat pe Usatîi unor cercuri moscovite. Relaţia lui Usatîi cu fiica acestuia, însă, nu a durat foarte mult, cei doi fiind acum divorţaţi.

Carolina Tampiza este şi femeie de afaceri. În 2008, presa din România scria că aceasta era unul dintre administratorii firmei Gerom SA din România, care-l avea ca preşedinte al Consiliului de Administratie pe Andrei Cecetov, ginerele omului de afaceri Nicolae Ciornîi, actual patron al echipei de fotbal Zimbru Chişinău şi un foarte bun prieten cu Constantin Tampiza, fostul socru al lui Usatîi. Printre altele, în 2010, şi Ciornîi îşi anunţa intenţia de a se lansa în politică, iar presa specula că acesta ar putea fi un proiect al Moscovei, la fel cum se vorbeşte acum despre proiectul politic al lui Usatîi.

De remarcat şi faptul că firma Gerom SA, administrată de Carolina Tampiza, era fondată inclusiv de Valeriu Guma, fost deputat, condamnat în România pentru dare de mită şi căutat de Interpol. În 2000, una dintre firmele sale, AFES-M, a fost menţionată într-un raport al ONU şi al Amnesty International legat de afacerile ilegale cu armament în Africa, Irak şi Afganistan şi mafia cecenă.

Usatîi şi Karamalak

Despre relaţiile lui Usatîi cu lumea criminală s-au scris mai multe articole. Unii au insinuat chiar că acesta ar fi susţinut şi acum, inclusiv financiar, de oameni din acest mediu. Vara trecută, în luna iulie, Usatîi a postat pe contul său de facebook o fotografie în care apare alături de aşa-zisul „hoţ în lege” Grigore Karamalak (Bulgaru’), căutat de Interpol şi anchetat, până nu demult, în R. Moldova (între timp, dosarele au fost trimise la Moscova) pentru crimă. Usatîi a precizat în cadrul unei emisiuni că Bulgaru’ îi este vecin la Moscova. Despre Karamalak s-a spus că a fondat, în anii ‘90, gruparea criminală „Boiana Grup”. În acea perioadă, înainte de a fugi în Rusia, Karamalak a finanţat mai multe partide. Acesta a recunoscut că i-a sprijinit financiar pe comuniştii lui Voronin, dar şi pe fostul preşedinte Petru Lucinschi, înainte de a deveni preşedinte, în 1996.

În acea perioadă, Renato Usatîi a postat şi imagini video în care apare la o secţie de poliţie, unde a fost însoţit „pentru identificare”. Politicianul a făcut această postare, precizând că mai multe persoane din anturajul lui Vlad Filat ar pregăti un film despre el, în care ar fi urmat să fie dezvăluite relaţiile acestuia cu mafia rusească. Cu referire la acele imagini, politicianul a precizat că, atunci, el doar a fost identificat, iar apoi, lăsat să plece acasă.

Relaţiile cu lumea criminală

Totuşi, actualul lider al partidului „Patria” nu a ascuns relaţiile pe care le avea cu lumea interlopă. Pe lângă fotografia cu Karamalak, în 2013, Usatîi a apărut în trei înregistrări telefonice din iarna 2011-2012, vorbind cu şi despre lideri din lumea criminală. Cel mai mult, Usatîi a discutat cu Alexei Bucătari, zis „Lioha Bucătari”, despre care presa a scris că ar fi fost „locotenentul” lui Malhaz Djaparidze – un „hoţ în lege” moldovean care, în 2008, a murit în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău. După moartea acestuia, Bucătari, pe care Usatîi îl numea „brat” (frate, n.r.), a primit titlul de „blatnoi”, cin acordat în lumea interlopă.

Cei doi planificau să recupereze banii datoraţi de „bancherul negru” Gherman Gorbunţov unor businessmani ruşi pe care Usatîi îi reprezenta în R. Moldova. Sumele vehiculate în discuţie erau de sute de milioane de USD. Unul dintre numele invocate telefonic de Usatîi este cel al lui Averin Victor Sergheevici, zis „Avera” — membru important al sindicatului criminal rus Solntsevskaya Bratva, sau cel al lui „Grişa”, adică Grigore Karamalak, cu care Usatîi spunea că, fiind vecini, are întâlniri în fiecare săptămână. Site-ul rusesc crimerussia.ru scria chiar că Usatîi a fost „executorul dorinţelor” grupării criminale Solntsevskaya Bratva, care-şi desfăşoară activitatea din Federaţia Rusă.

Afaceri ruseşti cu branduri europene

În declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC), Renato Usatîi a indicat că este preşedintele companiei VPT-NN, din oraşul rusesc Nijnii Novgorod, că deţine în Rusia două case, patru terenuri, şase automobile, dar şi 585 mii de acţiuni la gigantul „Gazprom”. Usatîi a indicat venituri în anii 2012-2013 în valoare de aproape 100 de milioane de lei, jumătate dintre ei provenind de la compania VPT-NN, ceilalţi din servicii şi lucrări în construcţii. Conform site-ului oficial al companiei la care Usatîi se prezintă drept preşedinte, director general este Alexei Achimov. Pe site, candidatul „Patria” este prezentat în calitate de preşedinte/conducătorul direcţiei pe coordonare, planificare şi dezvoltare a companiei.

Deşi Renato Usatîi declară că în 2005 a plecat în Rusia, unde s-a întâlnit cu mai mulţi oameni interesanţi, iar împreună au început a face business, compania VPT-NN, conform informaţiilor din registrul companiilor din Rusia, este o companie cu acţionariat de tip închis, înfiinţată în decembrie 2002 (după alte surse, în 2001), perioadă în care Usatîi muncea, oficial, la CFM. Compania are un capital social de 20 mii de ruble ruseşti (6400 MDL). În 2009, aceasta avea o cifră de afaceri de doar câteva sute de mii de ruble ruseşti, adică mai puţin de 100 de mii MDL, dar şi acţionari 100% cu cetăţenia Rusiei. Anul trecut, cifra de afaceri s-a majorat considerabil. Cel puţin, conform declaraţiilor lui Usatîi, care le-a estimat la 25 mln. de euro.

Conform informaţiilor de pe site-ul VPT-NN.ru, compania se prezintă ca un holding multidisciplinar, specializat în fabricarea şi furnizarea instrumentelor pentru infiltrarea carburei. Aceasta fabrică şi nişte cuţite speciale cu care se prelucrează roata la vagoane şi şinele de la calea ferată. Deşi Usatîi se prezintă ca un anti-european convins, compania la care lucrează este distribuitor al mai multor companii europene, din Cehia, Israel, Germania sau Elveţia. Compania este, la rându-i, fondatoarea firmei „VPT Motors”, care este distribuitor oficial al şinelor fabricate de două companii internaţionale: Triangl Group (China) şi TM Marangoni (Italia).

Finanţatorii oficiali ai lui Usatîi

Oficial, partidele politice din R. Moldova nu pot fi finanţate din exterior. Astfel, în primul raport financiar depus la CEC de Partidul „Patria”, Usatîi nu figurează printre finanţatori. Banii par însă să vină tot pe filieră rusească. 1,4 mln. de lei au fost donaţi formaţiunii de către Iuri Nedoseichin, candidatul cu numărul 10 pentru alegerile din 30 noiembrie 2014. Acesta deţine puţin peste 3% din acţiunile băncii Moldindconbank, unde a fost o perioadă şi vicepreşedinte. În ultimii ani, Nedoseichin a ocupat mai multe funcţii în Rusia: consilier al preşedintelui Consiliului ЗАО „Интерпрогрессбанк”, or. Moscova, consultant financiar ООО „Коттон Вэй”, or. Moscova, preşedinte al Consiliului Director ЗАО „Банк Долгосрочного Кредитования”, or. Moscova, sau consilier al preşedintelui ЗАО “Банк Долгосрочного Кредитования”, or. Moscova. Oficial, Nedoseichin este acum director financiar la „Mobil-Import” SRL.

Relaţiile lui Usatîi cu Nedoseichin sunt mai vechi. ZdG scria, în 2011, că, în luna august 2011, înainte de aşa-zisul „atac raider” asupra Universalbank, Usatîi, pe atunci în relaţii foarte bune cu Veaceslav Platon, s-a întâlnit cu Nedoseichin în Chişinău. Sponsorul lui Usatîi este un apropiat de-al controversatului Veaceslav Platon, cel despre care se spune că încă ar controla Moldindconbank, dar şi că ar fi unul dintre susţinătorii din umbră al proiectului politic condus de Usatîi. Conform informatiilor din declaratţa de avere, în ultimii doi ani, Nedoseichin a declarat venituri de doar 1,2 mln. de lei.

Un alt sponsor oficial al Partidului „Patria” este Irina Bauchina, care este soţia lui Nedoseichin, cei doi locuind într-un imobil de lux pe str. Cireşilor. Ea a donat, „din economii personale”, tot 1,4 mln. de lei, deşi în ultimii doi ani, ea nu a declarat careva venituri. Un alt lucru interesant. Irina este şi cetăţean al României, prin ordinul din iulie 2013. O altă femeie cu acelaşi nume de familie, Tamila, i-a donat lui Usatîi 170 mii de lei. În 2012 şi 2013, aceasta a primit plăţi salariale de la Unibank în sumă de aproximativ 400 mii de lei. Avocatul Igor Pohilă este un alt sponsor oficial al partidului „Patria”. Acesta a donat suma de 700 mii de lei, bani proveniţi din activitatea profesională şi din darea în locaţiune a proprietăţii imobiliare. Interesant este faptul ca Pohilă, deşi legea cu privire la avocatură îi interzice să deţină firme, figurează în calitate de fondator la Oldnavi SRL.

Această investigaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.

Echipa de Gardă