Camerele video de pe străzi, o afacere de familie, cu firme din zone off-shore
Săptămâna trecută, Judecătoria Centru a decis interzicerea exploatării de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a camerelor video instalate pe străzile Chişinăului. Cu toate acestea, afacerea este una prosperă, care se dezvoltă în mai multe localităţi ale R. Moldova. În ultimele luni, mai multe administraţii publice locale au organizat licitaţii de achiziţionare a camerelor video în raioane. Aproape exclusiv, câştigător al licitaţiilor a devenit un grup de persoane, cu legături de afaceri între ele, originare din Bălţi.
Banii din amenzile survenite în urma neregulilor înregistrate de camerele video de pe şoselele naţionale vor fi împărţiţi 50 la 50 cu o firmă privată. Administraţiile locale, care au dreptul de a instala şi gestiona camerele de supraveghere a traficului rutier din raioane, au semnat contracte de milioane cu o singură companie. Un off-shore care va primi, pe o perioadă determinată, jumătate din banii veniţi din amenzi.
Primele camere video pe străzi au fost instalate în Chişinău. Acestea sunt gestionate de către Centrul de monitorizare a traficului rutier. În urmă cu câteva săptămâni, fostul deputat comunist Alexandr Petkov declara că pentru întreţinerea camerelor statul împarte banii din amenzi cu o firmă privată. Dan Chiriţă, şef adjunct al Serviciului tehnologii informaţionale din cadrul MAI, respinge aceste afirmaţii, catalogându-le drept „speculaţii politice”. „Nu cunosc niciun caz de parteneriat public-privat în Chişinău, legat de monitorizarea traficului rutier, zonă aflată în gestiunea MAI. Toţi banii sunt donaţi de Guvernul Chinez şi sunt valorificaţi de Ministerul Finanţelor. Beneficiem de mentenanţă gratuită a Guvernului Chinez. MAI nu are camere în afara mun. Chişinău”.
După modelul capitalei, în mai multe oraşe au fost organizate licitaţii pentru procurarea şi instalarea camerelor video pe străzi. Dacă în Chişinău camerele au fost oferite de Guvernul Chinez, în raioane au fost procurate din bugetele locale. „Pe întreg teritoriul ţării sunt mai multe lucrări iniţiate şi finalizate. Aceste sisteme de supraveghere sunt instalate prin intermediul parteneriatelor publice-private, iar noi, la demersul acestora, doar îi conectăm la centrul de monitorizare”, explică Chiriţa.
O singură firmă – 10 licitaţii
Administraţiile publice locale susţin că sunt nevoite să atragă firme private din lipsă de bani, motivând cu faptul că nu dispun de capacităţile necesare pentru a gestiona acest sistem. Astfel, între şoferii care încalcă regulile de circulaţie şi bugetul local apare un intermediar. Este interesant că, în 10 raioane, o singură companie a câştigat licitaţiile pentru instalarea şi mentenanţa sistemelor de supraveghere rutieră.
Acesta e şi cazul raionului Căuşeni, care a semnat un astfel de parteneriat public-privat cu Midland Engineering SRL în luna septembrie 2014. „Consiliul raional Căuşeni nu are bani pentru a cumpăra şi instala astfel de utilaje şi am fost nevoiţi să cedăm o parte din venituri”, afirmă Ion Ciontoloi, preşedintele Consiliului raional Căuşeni. Ciontoloi spune că licitaţia a fost una corectă, chiar dacă la ea a participat doar firma Midland. „Tenderul a fost unul public şi cine a vrut şi a întrunit toate condiţiile, a participat”, a precizat el.
Raioanele Anenii Noi, Căuşeni, Sângerei, Străseni, Ocniţa, Cimişlia, Soroca, Criuleni şi Orhei au încheiat un contract de câte şase milioane de lei cu firma Midland Engineering. În raionele Hâncesti şi Ungheni, Midland prestează servicii în sumă de cinci milioane de lei, iar la Cantemir a fost semnat cu acest SRL un contract de 2 milioane de lei.
Constantin Gudima, şeful Direcţiei finanţe a Consiliului raional Ocniţa, ne lămureşte că acest SRL urmează să primească 50% din totalul amenzilor pe parcursul a patru ani. „Nu e vorba că noi îi dăm lui Midland 6 milioane şi încă jumătate din banii de pe amenzi. Această firmă va primi timp de patru ani banii pe amenzi, dar această sumă nu poate depăşi 6 milioane. În caz că banii de pe amenzi nu vor ajunge la această sumă, r. Ocniţa va acoperi diferenţa”, zice el.
Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni, crede că instanţele de judecată vor anula decizia Judecătoriei Centru, care a declarat camerele de supraveghere în afara legii. Toma afirmă că aceste sisteme de supraveghere aduc în raionul său mai mulţi bani la buget, dar şi siguranţă în trafic. „Nu am în faţă datele, dar vă pot spune că numai în jumătate de an în buget a ajuns peste 1 milion de lei doar din amenzi. Aceşti bani au fost investiţi în reparaţia grădiniţelor şi şcolilor, altfel nu aveam de unde-i lua”. Funcţionarul afirmă că înţelegerea cu Midland Engineering SRL este una avantajoasă, iar licitaţia a fost legală şi transparentă, chiar dacă la ea a participat doar această firmă. „După ce Midland îşi recuperează cheltuielile de 5 milioane de lei, toate sistemele de supraveghere vor trece în posesia administraţiei raionului Ungheni. Ei îşi mai iau asupra lor şi toate cheltuielile de instalare, reparaţie, conectare la energie”.
Firma Midland Engineering SRL a fost înregistrată acum un an. Acest SRL este fondat de un off-shore înregistrat în Olanda, Dekka Holding B.V. Firma este administrată de Alexandr Diaciuc. Am încercat să discutăm cu Diaciuc, dar fără succes. Familia Diaciuc mai controlează şi alte firme care au livrat sisteme de supraveghere pentru MAI, dar şi o companie care gestionează camerele de supraveghere din Bălţi.
30% pentru SRL, 70% – pentru stat
Şi în municipiul Bălţi au fost instalate camere de supraveghere. Aparent, administraţia acestui oraş a ales o altă firmă pentru gestionarea lor. Doar aparent, pentru că şi aici apar urmele familiei Diaciuc. Contractul a fost semnat acum un an, cu firma „Avtouragan” SRL. Acest SRL urma să instaleze şi să gestioneze mai multe sisteme de supraveghere pe străzile municipiului, obţinând pentru asta 30% din suma amenzilor.
„Avtouragan” a fost fondată şi administrată de Anatolie Mosorete. El este administratorul şi unul din proprietarii firmei Netsistem SRL, specializată în livrarea sistemelor de supraveghere.
„Avtouragan” este înregistrat într-un apartament din strada Hristo Botev 11/2, din Chişinău, care-i aparţine lui Corneliu Ţurcanu. Acesta a devenit cunoscut opiniei publice datorită unui dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO, dosarul „Oferta Plus”, în care statul a fost obligat să achite despăgubiri de 2,5 milioane de euro. Numele său şi al soţiei sale, Liliana, a fost legat de preluarea dubioasă a 60 de imobile care aparţineau Combinatului de Produse Cerealiere (CPC) din Chişinău. La Cadastru, Ţurcanu mai figurează ca proprietar al unui apartament de pe strada Toma Ciorbă. La această adresă este înregistrată şi firma Financial Investment Group, ce aparţine soţiei lui Cornel Ţurcanu, Liliana, care a preluat, într-un mod dubios, peste 60 de imobile de la CPC. Anterior, ZdG a scris despre acest caz.
Anatolie Mosorete, cel care a administrat anterior firma „Avtouragan”, mai este şi administratorul Companiei Netsistem, împreună cu Alexei Diaciuc. Proprietarii acestei firme sunt Stela Diaciuc şi Anatolie Mosorete. Netsistem a vândut în martie 2014 către MAI complexe de supraveghere video şi fixare a încălcărilor din traficul rutier în valoare de aproximativ 1,8 mln. lei. Totodată, Serviciul Tehnologii Informaţionale al MAI a comandat acestei firme elaborarea studiului de fezabilitate privind oportunitatea implementării Sistemului Informaţional Automatizat de control al traficului în parteneriat public-privat. Pentru acest serviciu Netsistem a fost răsplătită cu aproximativ 300 de mii de lei. Netsistem mai figurează pe pagina de Achiziţii Publice cu un contract de peste 400 de mii de lei, pentru servicii de mentenanţă a utilajului, instalat pentru MAI.
Contactat de ZdG, Corneliu Ţurcanu a negat că ar avea vreo legătură cu companiile care vor împărţi banii din amenzi.
Anatolie Mosorete ne-a declarat că se află peste hotare şi că ne va da o replică săptămâna viitoare. La „Avtouragan” ne-au spus să revenim după Anul Nou, deoarece persoanele responsabile lipsesc.
Alexandru BOLFA
