BMW X6 cu numere diplomatice şi case de milioane în parc, pe terenuri îngrădite ilegal
O familie de afacerişti din Chişinău deţine o maşină de lux cu numere diplomatice eliberate de Ambasada R. Moldova în Belarus. Tot ea, împreună cu alţi vecini businessmani a îngrădit câteva sute de metri din Parcul Râşcani din capitală, în scop personal. De altfel, zeci de hectare de terenuri publice, aflate în parcuri, sunt folosite de persoane influente pentru construcţia unor case de milioane, pentru lărgirea curţilor acestor case sau pentru alte construcţii, adiacente acestora. Primăria constată neregulile, dar, de cele mai multe ori, făptaşii scapă nepedepsiţi sau se aleg doar cu sancţiuni blânde.
La sfârşitul anului 2009, patru familii din str. Zimbrului, din preajma Institutului Muncii, au depus o cerere la Primăria Chişinău, prin care solicitau eliberarea unui certificat de urbanism pentru a amenaja terenul din apropierea caselor de milioane în care locuiau.
Amendaţi cu 11 mii de lei
Aceştia solicitau de la autorităţi un teren cu suprafaţa de 7500 m2, inclusiv 3900 m2 din Parcul Râşcani, în baza unui parteneriat public-privat. Cele patru familii urmau să amenajeze zona, fără a o îngrădi şi fără dreptul de a edifica construcţii capitale. Primăria Chişinău a eliberat doar certificatul de urbanism, în care era menţionat că proiectul urma în mod obligatoriu să fie coordonat şi cu ÎM „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”. Însă familiile Bişir, Tuluş, Sturza şi Sterea, fără coordonare cu Spaţiile Verzi şi fără alte acte necesare, printre care şi un contract semnat cu autoritatea municipală, au ocupat, abuziv 3900 m² din parc, iar familiile Bişir şi Tuluş au mai ocupat ilegal câte 250 şi, respectiv, 350 m2, îngrădind chiar terenurile cu gard capital, din beton, pe care l-au instalat neautorizat.
Acum doi ani, autorităţile municipale au efectuat un control la adresa respectivă, constatând că acolo a mai fost săpat şi un lac artificial, fapt care poate avea impact negativ asupra terenului şi asupra blocurilor locative din preajmă, existând riscul unor alunecări de teren şi inundării caselor de locuit. În 2012, şi Procuratura Generală (PG), în comun cu Inspectoratul Ecologic de Stat, au efectuat un control, stabilind tăierea ilegală a arborilor şi îngrădirea ilegală a terenurilor de folosinţă comună. Astfel, familiile Bişir şi Tuluş au fost amendate cu aproximativ 11 mii de lei.
„Foarte frumos, însă doar în interes personal”
Împreună cu Vasile Coşuleţ, specialist principal în Direcţia arhitectură, urbanism şi relaţii funciare din cadrul Primăriei Chişinău, şi Galina Leahu, şef adjunct al Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi, ne-am deplasat la faţa locului. Cu vreo 200 de metri până la terenul îngrădit, se observă un indicator prin care eşti anunţat că accesul este interzis. Mai apoi, dai de o barieră, păzită de un angajat al unei agenţii de pază. După ce reprezentanţii Primăriei s-au prezentat, bărbatul ne-a însoţit pe tot parcursul „excursiei” noastre. În spatele caselor de milioane se observă doar iarbă verde, câţiva copaci, un lac artificial, dar şi un teren de tenis. Toate îngrădite.
„Aici, unde au îngrădit câte 250 m2 şi celălalt – peste 300 m2, este teren public. Toate construcţiile care sunt aici au fost făcute în lipsa proiectului de execuţie. Ei fac trimitere la un certificat de urbanism care de fapt a fost eliberat doar pentru proiectare. În acel certificat, e scris clar că nu au dreptul de îngrădire a terenului şi de a face construcţii capitale. Au acaparat ilegal în jur de două hectare de teren. Acesta e teren public şi ei au îngrădit accesul liber al persoanelor. Noi am făcut acte de control. Ne-am adresat la PG şi la alte instituţii abilitate. Răspunsul de la Procuratură a fost că s-a aplicat o amendă şi cu asta s-a terminat totul”, spune Vasile Coşuleţ. Galina Leahu confirmă: „Oamenii de aici au solicitat terenul pentru amenajare. Era vorba de un parteneriat public-privat. Schiţa era cu totul altfel decât vedem acum. Urmau să fie amenjate spaţii verzi, cu trotuare, dar au deviat totalmente de la proiectul iniţial. Când au coordonat schiţa de proiect cu organele abilitate, inclusiv cu Spaţiile Verzi, noi am indicat că amenjarea terenului trebuie făcută fără defrişarea arborilor şi fără îngrădire, ceea ce nu a fost îndeplinit. Acum este îngrădit şi sunt tentative de a legifera terenul, cu scopul de privatizare. Au amenajat foarte frumos, însă doar în interes personal”, zice aceasta.
„Noi nu alungăm pe nimeni”
Cele patru familii care locuiesc acolo, acuzate de Primărie că au ocupat ilegal terenul, se apără şi spun că nu au nicio vină. „Practic, domnii din vale, cum au venit, au zis, hai să amenajăm. Cum Primăria nu ne-a dat voie, noi nu am îngrădit. Schema de la început era de sădit copaci şi de amenajat teritoriul. Nu trebuia de îngrădit şi nici într-un caz de săpat un lac. Lacul nu era preconizat. Am fost de acord ca fiecare să amenajeze teritoriul adiacent. Noi, familiile Sterea şi Sturza, ne-am conformat cerinţelor Primăriei. Dar ei, la vale, aţi văzut ce au făcut? Aţi văzut digul, în urma căruia s-a format acel lac artificial, care provoacă alunecări de teren, iar vara adună roiuri de muşte? Ei au defrişat foarte mulţi copaci. Noi am defrişat doar câţiva, cu acordul ecologiei, şi am sădit alţii în loc. Dacă pe viitor ni se va permite ceva, vom face. Vecinii de la vale, familiile Tuluş şi Bişir, insistau să îngrădim. Noi ne-am opus. Acum, ei încearcă să ne ia şi din terenul nostru adiacent. Avem neplăceri, într-adevăr”, spune Elena, reprezentanta familiei Sterea, precizând că în proiectul de amenajare a zonei s-au investit „bani mari”.
„Când era râs, nevoie, mizerie, nimeni de la Primărie nu a venit să vadă narcomanii de acolo. După ce noi am adus vreo opt mii de cuburi de pământ, vreo mie de cuburi de cernoziom, am făcut frumos, nu am îngrădit… s-a început o problemă. Eu nu vreau să vorbesc despre vecinii mei. Noi nu am îngrădit nimic. Poftim, veniţi, noi nu alungăm pe nimeni. Din contra, vara, copiii veneau acolo. Noi nu îi alungăm. Am sădit copaci, iarbă… Ce vrea Primăria să facă? Să scoată copacii şi iarba pe care am pus-o? Am investit o grămadă de bani şi, într-un moment, îmi părea rău”, spune Mihai Sturza, verişorul fostului premier, Ion Sturza, posesor al mai multor SRL-uri.
„Aici a fost o murdărie, un haos…”
Familiile care au îngrădit terenul, inclusiv o parte din parc, sunt Tuluş şi Bişir, ambele originare din Taraclia.
„Aici nu este parc”, zice Elena Tuluş. „Aici a fost o murdărie, un haos… Au fost găsiţi şi oameni morţi aici, seringi de la drogaţi… Noi am făcut curăţenie, frumuşel, cum ar fi bine… Dar Primăria nu ştiu ce vrea”. Întrebată de ce a îngrădit peste trei sute de metri de teren public, Tuluş a spus: „Aici a fost îngrădit pentru că s-au dat documentele pentru a lua terenul în arendă. Şi mai mult nici un răspuns. Am făcut curăţenie şi la vecini. Apoi a început scandalul că vor, apoi nu mai vor…”, a precizat aceasta.
„Nu am ce comenta. Unicul lucru pe care, probabil, îl aveţi în vedere este o râpă. Există o înţelegere pentru lucrări de amenajare a ei, şi s-a efectuat o muncă destul de importantă în acest sens, care a inclus chetuieli enorme, mai mult nimic, niciun fel de îngrădire acolo nu mai este. Este doar rezultatul amenajarilor cu cheltuieli enorme, de milioane, şi gata. Aceste lucrări au fost întreprinse pentru binele oraşului. Noi avem certificat de la Primărie care ne permite efectuarea lucrărilor, cu rugămintea: „Faceţi, vă rog, ceva în zona râpei”. Peste 50 de maşini au dat afară tot gunoiul care era. Pentru gestul nostru frumos, acum suntem luaţi la întrebări, în loc să fim mulţumiţi. Cred că la mijloc e mai degrabă vorba de dorinţa anumitor persoane de a primi mită”, ne-a spus şi Ivan Bişir.
Afacerişti câştigători la CtEDO
De precizat că Ivan Bişir este membru al Consiliului de administrare al Băncii „FinComBank” şi director general la „Tarservice-companie” SRL, o companie exportatoare de vin, în special către Belarus. Soţia lui, Svetlana Bişir, împreună cu vecina lor, Elena Tuluş, sunt fondatoare ale firmelor „Tarservice-companie” SRL şi „Taraclia-TV” SRL, care, potrivit statutului, se ocupă cu producerea filmelor cinematografice şi video.
Numele Bişir şi Tuluş figurează într-un dosar pe care R. Moldova l-a pierdut la CtEDO. Cei doi s-au plâns instanţei de la Strasbourg că, la 3 iunie 2005, aflându-se la o petrecere de nuntă, Ivan Bişir şi Ivan Tuluş au fost reţinuţi de poliţişti mascaţi. Ofiţerii de poliţie i-au informat că au fost arestaţi fiind suspectaţi de falsificarea unui contract şi de sustragerea în proporţii deosebit de mari a unor sume de bani de la o companie terţă. Mai târziu, în noaptea nunţii, ofiţerii de poliţie au percheziţionat domiciliile reclamanţilor. La câteva zile după arestare, Procuratura a emis un comunicat de presă în care i-a prezentat pe cei doi ca fiind membri ai unei bande criminale.
Ulterior, în octombrie 2006, urmărirea penală împotriva lui Bişir şi Tuluş a fost încetată, din lipsă de probe, iar aceştia s-au adresat la CtEDO. Curtea i-a acordat lui Ivan Bişir 15 mii de euro cu titlu de prejudiciu moral, Svetlanei Bişir şi Elenei Tuluş câte 1200 de euro cu titlu de prejudiciu moral şi 1200 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli de judecată.
BMW X6, cu numere diplomatice
În curtea familiei Tuluş, adesea poate fi observată o maşină cu numere diplomatice. Mai exact, un BMW X6 cu numerele de înmatriculare CD 22 11 71. Numerele aparţin Ambasadei R. Moldova în Belarus, iar maşina cu aceste numere este folosită de familia Tuluş în dezvoltarea afacerilor pe care le are în ţara lui Lukaşenco.
Pentru a afla condiţiile în care o maşină de ultimă generaţie, care valorează pe piaţă peste un milion de lei, are numerele diplomatice ale Ambasadei R. Moldova în Belarus, l-am contactat pe Gheorghe Hioară, ambasadorul R. Moldova în Belarus. Mai întâi, l-am întrebat pe acesta dacă numărul diplomatic CD 22 11 71, al unui BMW X6, aparţine şi Ambasadei R. Moldova în Belarus. Acesta a răspuns afirmativ. Hioară ne-a spus, însă, că maşina şi, respectiv, numărul nu aparţin unor oameni de afaceri, respectiv familiilor Tuluş şi Bişir.
„Maşina a aparţinut cândva Ambasadei R. Moldova în Belarus. Ea acum este scoasă de la evidenţă. Acum, aceste numere nu mai sunt folosite. Ea a fost scoasă de la evidenţă acum un an. La moment, maşina nu se foloseşte. Nici numărul acesta nu este atribuit nimănui. Ambasada are patru maşini cu numere diplomatice”, ne-a spus Hioară. Acesta admite, totuşi, că se cunoaşte cu cele două familii, Bişir şi Tuluş. „Numele acestor persoane îmi spun la fel de mult cum îmi spun şi ale altor agenţi economici care au afaceri aici. Ei vin pe la Ambasadă, cer suportul nostru în unele cazuri”, susţine ambasadorul, care exercită această funcţie din 2010. Totuşi, oamenii din zonă îl contrazic. Ei ne-au declarat că maşina a fost văzută pe str. Zimbrului în urmă cu două săptămâni, dar că aceasta este ascunsă de proprietari, după scandalul cu numerele diplomatice din această vară.
„Cu numărul diplomatic e totul legal”
Familia Tuluş a confirmat şi ea că deţine acest automobil. „Da’ cine sunteţi dvs. Voi căutaţi nod în papură. Vă spun serios că nu vreau să vorbesc pe tema aceasta. Şi cine are numere diplomatice ştie pentru ce şi de unde le are. Nu vă interesează alte interese de la noi din ţară? Ca să ştiţi, cu numărul diplomatic e totul legal şi nu sunt probleme. De ce gazeta trebuie să se ocupe cu aceste lucruri? Sunt alţii care trebuie să se ocupe. Aţi îneţeles de unde sunt aceste numere diplomatice, ştiţi tot? Sunteţi liniştiţi sau nu încă? Vă interesează şi vinurile de la Belarusia. Ocupaţi-vă cu alte chestii. Închipuiţi-vă că omul de afaceri este un şofer şi mai mult nimic. Şi gata. Eu vă spun: nu vă legaţi cu aşa chestii. La revedere”, ne-a zis Elena Tuluş, fondatoarea Tarservice-companie” SRL şi „Taraclia-TV” SRL.
De precizat că, în luna mai, în presă au apărut zeci de maşini de fiţe cu numere diplomatice, majoritatea dintre ele aparţinând unor persoane care nu erau angajaţi ai Ambasadelor cărora le aparţineau acele numere. Printre cei cu numere diplomatice aparţinând Ambasadei R. Moldova în Rusia se regăseau numele lui Ilan Shor, al soţiei sale, Jasmin, dar şi al fiului acesteia. Atunci, surse din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene declarau pentru ZdG că un număr diplomatic costă nu mai puţin de 30 de mii USD. CNA a anunţat atunci că se ocupă de caz, dar până acum, concluziile anchetei nu au fost făcute publice.
Valea Trandafirilor fără 1000 m2
Cazul din parcul Râşcani nu este unul singular. Practic, în fiecare parc din Chişinău, după o verificare mai amănunţită, pot fi constatate defrişări de copaci şi terenuri acaparate abuziv. În parcul Valea Trandafirilor, pe str. Avicenna, două familii, au acaparat ilegal peste 1000 m2 de parc. În urma unui control efectuat de Direcţia Funciară şi Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi s-a constatat că familia Eugeniu şi Elmira Cârciumaru, deţinând în zonă un teren de 500 m2, au ocupat ilegal un lot de pământ, proprietate municipală, cu suprafaţa de 1000 m2, dintre care 750 m2 din limitele parcului Valea Trandafirilor.
„Suprafaţa terenului ocupat ilegal este de două ori mai mare decât suprafaţa terenului transmisă în proprietate prin decizia administraţiei publice locale”, se spune în actul de control al Primăriei. La începutul lunii noiembrie, din partea viceprimarului Nistor Grozavu, pe adresa Inspectoratului General de Poliţie (IGP) a fost trimisă o scrisoare, prin care se cerea intervenţia oamenilor legii în acest caz. „În rezultatul examinării, s-a stabilit că, pe cazul dat, de către colaboratorii Inspecţiei de Stat în Construcţii a fost întocmit un proces-verbal în baza art. 179, Cod Contravenţional, fiind expediat spre examinare şi primirea unei decizii conform prevederilor legale către Judecătoria Râşcani. S-a constatat că litigiul apărut între d-stră şi Cârciumaru Eugeniu ţine de competenţa instanţei de judecată, unde vă recomandăm să vă adresaţi în mod particular”, se menţionează în răspunsul IGP. Anterior, o scrisoare de informare a fost remisă de Primărie şi către Procuratura mun. Chişinău, rămasă şi ea fără urmări.
Şi vecina familiei Cârciumaru a ocupat circa 400 m2 din acelaşi parc. Şi în acest caz, deşi depistată de autorităţi, ilegalitatea a fost pedepsită mai mult formal. Procurorii au decis neînceperea urmăririi penale pe numele Angelei Magla deoarece, anterior, aceasta fusese amendată cu o mie de lei pentru că şi-a însuşit ilegal un teren public. Instanţa urmează acum să se pronunţe vis-a-vis de demontarea construcţiilor de pe acel teren.
„Eu cred că ei râd de noi”
ZdG, împreună cu reprezentanţii Primăriei au vizitat mai multe parcuri din Chişinău. În parcul Mirceşti, de exemplu, s-au depistat mai multe case construite fără ca proprietarii să aibă actele necesare. Unii locuitori ai zonei chiar au lucrat pământul din apropierea caselor, cu scopul de a-l folosi în agricultură. De precizat că, în multe cazuri, există chiar decizii definitive ale instanţelor de judecată, prin care cei care au construit în parcuri urmează să-şi demoleze construcţiile, însă acestea rezistă chiar şi peste câţiva ani de la pronunţarea hotărârii, care, din diverse motive, nu se execută.
„Aşa e în toate parcurile din subordinea Primăriei Chişinău. Aproape de fiecare dată scriem tone de hârtii pe care le adresăm la Procuratură, la Ecologie, la Inspecţia de Stat în Contrucţii, iar cel mai obijduitor este că noi scriem, dar nu se întreprinde, practic, nici-o măsură. Totul rămâne ca la etapa iniţială, adică persoanele continuă să construiască. Eu cred că ei râd de noi, că voi umblaţi şi chipurile ne speriaţi, făceţi multe lucruri şi până la urmă tot ei sunt în câştig. În primul rând, Primăria trebuie să se ocupe de toate aceste construcţii neautorizate, ea trebuie să aibă pârghii pentru a le demola. Însă, cu părere de rău, legislaţia a dat acest lucru Inspectoratului Ecologic de Stat şi Inspecţiei de Stat în Construcţii, iar dânşii sau nu au de lucru, sau nu vor să întreprindă măsurile care se impun”, afirmă Vasile Coşuleţ.
„Trebuie întrebaţi cei care construiesc în parcuri de ce fac acest lucru. Atunci când tu nu eşti sigur că vei putea legifera pământul, cum poţi să-ţi contruieşti o casă? Înseamnă că oamenii aceştia ştiu că, prin anumite pârghii şi metode, cu timpul îşi vor legifera dreptul de proprietate şi de aceea construiesc”, crede Galina Leahu.
