Bani „spălaţi” prin sistemele de irigare

Milioane de dolari destinaţi R. Moldova pentru instalarea sistemelor de irigare sunt contractaţi de firme străine, care subcontractează, în evantai, firme intermediare, străine şi locale. Banii sunt transferaţi în lanţ, de la firmă la firmă, iar unele SRL-uri, nemulţumite de aceste reţele, susţin că ar fi vorba despre scheme de corupţie.

Compania franceză SADE, parte a concernului VEOLIA, lider mondial în lucrări hidraulice, a câştigat, în mai şi august 2013, două licitaţii pentru reabilitarea sistemelor de irigare în R. Moldova. Contractul a fost semnat cu Fondul Provocările Mileniului Moldova (FPMM), subordonat Guvernului R. Moldova. FPMM selectează firmele şi verifică corectitudinea lucrărilor. Banii pentru reabilitarea sistemelor de irigare vin din fondul american Compact, menit să combată sărăcia. În total, cele două contracte semnate cu firma franceză valorează 35 milioane USD.

Într-un interviu pentru revista Profit, Valentina Badrajan, directoarea executivă a FPM, declara că la concursul pentru selectarea firmelor nu au participat agenţi economici din R. Moldova, din lipsă de experienţă şi incapacitate financiară. „Participanţii la concurs urmau să se conformeze unui şir de cerinţe, cum ar fi cifra de afaceri relevantă, un volum sporit al fluxului bănesc, experienţă demonstrată în construcţii – atât generală, cât şi în proiecte internaţionale similare, precum şi activităţi de amploare realizate în aspect tehnic, criterii care, cu regret, companiile locale, deocamdată, nu le întrunesc”.

Companiile care câştigă licitaţiile nici nu calcă în R. Moldova

În realitate, companiile internaţionale câştigătoare de licitaţii nici nu ajung să-şi aducă tehnica şi angajaţii în R. Moldova. De regulă, acestea subcontractează firme mai mici, care, ulterior, angajează alte firme, inclusiv din R. Moldova. Uneori sunt patru sau chiar cinci intermediari, iar unele dintre firmele autohtone ar avea conexiuni cu funcţionarii locali. În final, compania câştigătoare a licitaţiei supraveghează doar de la distanţă mersul lucrărilor şi îşi ia partea leului din contractele de milioane. În acte totul pare legal, deoarece firma câştigătoare are dreptul să subcontracteze alte firme, cu o singură condiţie – să nu subcontracteze volumul integral de lucrări. Astfel, instalarea unui singur metru de ţeavă ar fi suficientă ca această condiţie a contractului să fie respectată.

Compania SADE, după ce a fost selectată pentru efectuarea lucrărilor în R. Moldova, a subcontractat firme din România, printre care şi compania Best Electric Team (BET), care a obţinut cinci proiecte în valoare de peste 11 milioane USD. Ulterior, însă, colaborarea dintre aceste două companii nu a mers, motiv din care BET a rămas cu lucrări în valoare de mai puţin de 2 milioane USD, bani pe care nu-i poate obţine de la SADE. La rândul său, BET a subcontractat şi ea vreo zece companii de la noi, lăsate şi acestea fără bani. Managerii firmelor autohtone spun că au ajuns în prag de faliment şi au dat sau se pregătesc să dea în judecată compania BET.

Adrian Stan, director BET, spune că, la mai bine de două luni de aflare a firmei sale în R. Moldova, i s-a propus să participe într-o schemă frauduloasă. „Anthony Mauger, directorul companiei SADE în R. Moldova, şi Francois Debergh, unul dintre patronii acestei firme, mi-au propus să fac o chestiune din care nu voi câştiga şi nu voi pierde. Ulterior mi-au spus că, dacă o voi face, îmi vor dubla contractele şi voi câştiga mai mulţi bani”, afirmă Stan.

Spălare de bani prin consultanţe fictive

Potrivit lui Stan, schema prin care se intenţiona mituirea şi spălarea banilor ar fi următoarea: BET angaja o firmă de consultanţă, se elaborau rapoarte false despre serviciile acordate, iar pentru aceste consultaţii fictive aceasta plătea 400 mii USD, bani care ulterior trebuiau să ajungă la funcţionari din R. Moldova, care ar fi atribuit contractul dat firmei franceze. „Am fost dus la un restaurant din centrul Chişinăului, unde mi-au făcut cunoştinţă cu Anastasia Necruţă, care s-a prezentat ca fiind administratoare a Companiei East European Advisers Group (EEAG). Nu era singură, ci cu un bărbat pe care l-a numit partenerul ei, Sergiu (Sergiu Vicenţiu Machidon, precum s-a stabilit ulterior). Aceasta mi-a spus că o să-mi dea orice contract vreau eu, dar că va trebui să facem o chestiune. SADE a câştigat aceste proiecte cu ajutorul cuiva, de aceea eu trebuie să fac ce-mi vor trimite ei într-un e-mail, nu s-au dat detalii”.

„Banii trebuiau să ajungă la persoane din cadrul FPMM”

Stan spune că a primit la scurt timp un e-mail de la Sergiu Machidon, cofondatorul EEAG, în care-i spunea că trebuie să semneze un contract cu firma sa. Deşi BET lucra pe şantier din aprilie 2014, în iulie, firmei i s-a propus consultanţă inclusiv pentru lucrările deja efectuate. Mai mult, EEAG a cerut să semneze contractul cu BET cu o dată anterioară (început de 2014), când, după cum spune Stan, firma nici nu avea în plan să intre pe piaţa din R. Moldova. După acest mesaj, Stan ar fi primit asigurări de la reprezentanţii SADE Moldova că tranzacţia va avea loc astfel, încât să nu apară probleme cu justiţia. „Am vorbit cu Anthony (director SADE Moldova), pe care îl ştiam de mult, era de încredere, de fapt am venit pe încredere aici, şi el mi-a lămurit că banii trebuiau să ajungă la persoane din cadrul FPMM”.

Stan spune că, ulterior, Machidon l-ar fi anunţat că SADE se exclude din schemă, iar firma sa va fi singură în această tranzacţie şi va achita singură banii. „Nu-s un naiv, ştiu cum se fac treburile, turta e mare, eşti obligat să te împarţi. Că plăteam eu banii, iar SADE la numărătoarea lucrărilor efectuate îmi punea, de exemplu, cu 30 de metri de plasare a ţevii mai mult. Însă nu eram sigur că, după ce dau banii, ei vor face asta. Şi faptul că riscam să fac puşcărie mă făcea să ezit”, explică Stan cum a refuzat contractul cu firma lui Machidon. ZdG deţine copiile contractelor dintre cele două firme, care, până la urmă, nu au mai fost semnate.

După aceea, Stan ar fi luat legătura cu Valentina Badrajan, directoarea executiva a FPMM, şi i-a vorbit despre această schemă. „Am avut un angajat în companie, care o cunoştea bine, Eugen, director comercial. I-am povestit totul, iar el ne-a organizat mai multe întâlniri. Badrajan mi-a spus că nu are de a face cu chestiile acestea şi m-a liniştit şi pe mine că n-o să am probleme. Atunci am refuzat propunerea SADE, iar ei mi-au zis să nu-mi fac griji, că vor rezolva problema prin altă firmă, un distribuitor de-al lor”.

Din acel moment, potrivit lui Stan, au şi început problemele companiei sale. Chiar dacă prevederile contractului arătau că SADE trebuia să asigure materia primă, BET a ajuns s-o facă singură, pentru că livrările întârziau. Din lipsă de materiale, BET întârzia cu efectuarea lucrărilor. Astfel le-au fost retrase cele mai avantajoase contracte. Totodată, SADE nu ar fi plătit avansurile şi chiar banii pentru lucrările efectuate de BET, iar ultima nu s-a putut răsplăti cu subcontractorii, unii dintre care s-au adresat în judecată şi cer ca această firmă să fie declarată falimentară. Adrian Stan spune că s-a plâns FPM de comportamentul firmei franceze, dar, tot el zice că reprezentanţii FPMM ar fi refuzat să-l asculte, motivând că acest contract a fost semnat cu SADE şi nu cu BET.

Uneori funcţionarii ajung să ceară şi câte 30% din contract

Unul dintre proprietarii firmelor autohtone, ne-a spus, sub protecţia anonimatului, că procedura prin care autorităţile facilitează obţinerea contractului de către o anumită firmă, iar aceasta se angajează să reîntoarcă în buzunarul unor funcţionari o parte din bani este una obişnuită. „Nu pot vorbi despre acest caz. Nu cunosc detalii, dar, de 20 de ani de când activăm pe piaţă, suntem sistematic nevoiţi să reîntoarcem aceşti bani, uneori direct funcţionarului, alteori firmei care a câştigat licitaţia şi ne-a angajat. Uneori funcţionarii ajung să ceară şi câte 30% din contract, iar la licitaţie câştigă firma cu cel mai mic preţ, respectiv – nu putem umfla contractul şi din această cauză are de suferit calitatea lucrărilor”.

Firmă apropiată familiei Badrajan reabilitează sistemele de irigare

Am încercat să aflăm cine este fostul director comercial al BET. Acesta se numeşte Eugeniu Terzi, care acum administrează firma Lucicons SRL, fondată de Lucia Carpov şi înregistrată pe 3 iulie 2014. Terzi ar fi prieten bun cu fiul şefei de la FPMM, Andrian Badrajan. De altfel, anume acest SRL a fost subcontractat, imediat după fondare, pentru lucrările de reparaţie a sistemelor de irigare din Cahul. Lucicons SRL este înregistrată pe str. Bucuriei, 18, unde îşi are sediul şi Auto Space SRL, distribuitor oficial al BMW în Moldova. Proprietarul acestei firme, Victor Miculeţ, a fost, împreună cu Valentina Badrajan, membru al consiliului de administrare al Moldova- Agroindbank.

Eugeniu Terzi, administratorul Lucicons SRL, recunoaşte că el este proprietarul real al acestei firme, iar Lucia Carpov e doar contabilă. „Mai am o firmă, la care sunt fondator. Am avut nişte probleme cu ea şi am fost nevoit să înregistrez firma pe altcineva”. Terzi a recunoscut iniţial că este prieten cu fiul Valentinei Badrajan, apoi acesta s-a corectat şi a zis că sunt doar simpli cunoscuţi, prin intermediul unor prieteni comuni. Terzi a negat faptul că firma administrată de el ar fi obţinut contractul datorită relaţiilor cu Badrajan. Acesta afirmă că a fost subcontractat chiar de BET, „am fost rugat de ei să-mi deschid o firmă, deoarece nu reuşeau cu lucrările”.

Firma de consultanţă ce promitea să investească în R. Moldova peste 500 de milioane USD are un capital de doar 200 USD

Am încercat să aflăm ce se ascunde în spatele firmei de consultanţă EEAG. Această firmă îi are ca fondatori în R. Moldova pe Sergiu Vicenţiu Machidon şi pe Maria Scoferţa. În România, firma a fost fondată de Machidon şi de Vitalie Brânza, cetăţean moldovean. Cele două firme, din România şi din R. Moldova, sunt succesoarele unei alte firme, Deveselu Construction Consortium SRL, la care Machidon era administrator. Acum doi ani, presa din România scria că acest consorţium de firme intenţiona să preia contractul de sute de milioane USD la construcţia bazei militare americane de la Deveselu. În final, contractul a fost semnat cu altă firmă din România. În presa din R. Moldova, Machidon anunţa că acest consorţium se pregăteşte să investească în diferite sectoare ale economiei peste 500 milioane USD. În realitate, pretinsul consorţium, care ar fi întrunit aproximativ 50 de companii, a fost format dintr-un singur SRL, care ulterior şi-a schimbat denumirea în EEAG – firmă cu un capital statutar de aproximativ 200 USD.

La temelia reprezentanţei acestei firme din R. Moldova e acelaşi Deveselu Construction Consortium SRL, înregistrat la Chişinău, care şi-a schimbat denumirea în EEAG. Acum, firma este administrată de Maria Scoferţa, sora Anastasiei Necruţă, administratoare în R. Moldova a companiei româneşti Delta ACM. De altfel, Delta ACM a efectuat reparaţia bulevardului Alecu Russo, lucrările întârziind cu peste un an. Fără a ţine cont de aceste restanţe, Delta ACM a fost aleasă de Primăria Chişinău pentru lucrările de reparaţie capitală a bulevardului Ştefan cel Mare. Compania Delta este deţinută de milionarul român Florea Diaconu. De asemenea Anastasia Necruţă a fost administratoare a EEAG când aceasta urma să încheie contractul pentru consultanţă cu BET. După ce afacerea a picat, Necruţă a făcut-o administratoare pe Maria Scoferţa, sora ei. Această companie şi-a mai schimbat anterior denumirea, cel puţin o dată. Firma de consultanţă este înregistrată într-un imobil vechi de pe strada Mioriţa, 12, din Chişinău, aflat în reconstrucţie. Pe locul clădirii urmează să apară un bloc de locuit cu mansarde.

Contactată de reporterii ZdG, Necruţă ne-a spus iniţial că nu cunoaşte nimic despre firma BET, însă după ce i-am amintit că firma pe care o administra atunci urma să încheie un contract cu această companie, a spus că şi-a amintit. Necruţă afirmă că s-a întâlnit doar o dată cu Stan şi că urma să semneze o înţelegere cu acesta. „Ştiu de la colegul meu (Sergiu Machidon) că el dorea un studiu de piaţă în R. Moldova şi voia să afle despre închirierea de utilaje, preţuri la materiale, dorea să participe la mai multe proiecte, dar nu s-a semnat, nu mai ştiu care a fost istoria, băiatul nu era serios”. Am întrebat-o de ce compania română a ajuns să încheie un contract de consultanţă după ce se înţelesese deja cu SADE şi lucra de mai bine de două luni pe şantier, şi de ce contractul propus de firma sa, în luna iulie, trebuia semnat cu data de 06 ianuarie 2014. Necruţă a afirmat că contractul văzut de noi nu era semnat de ea. Referitor la necesitatea de a primi consultanţă când deja firma lucra aici, femeia de afaceri ne-a spus că acesta viza viitoare contracte pe care BET dorea să le obţină. „El mi-a spus că, în afară de SADE, mai erau interesaţi să lucreze şi la alte companii, fiindcă am avut şi noi construcţii de drumuri şi erau interesaţi de alte oferte.”

Necruţă mai afirmă că acuzaţiile privind faptul că firma condusă de ea ar fi folosită pentru transmiterea banilor către persoane din FPM ar fi neadevărate. „Mă cunosc cu doamna Badrajan, e adevărat că ne-am intersectat cu ea, fiindcă noi mai avem proiecte de construcţie a drumurilor din banii BERD, dar sunt relaţii colegiale, de consultanţă, nu personale”.

Sergiu Machidon, partenerul de afaceri al Anastasiei Necruţă, ne-a spus că firma sa a fost pusă în legătură cu BET de către conducerea SADE, „cu care am avut mai multe proiecte în România. Ei au zis că nu pot să-şi facă managementul de proiect şi au nevoie de ajutor, mai departe nu ştiu ce s-a întâmplat, de ce ei au refuzat să semneze contractul. Ceea ce afirmă Stan e aiurea”. Despre contractul dubios dezvăluit de Stan, Machidon a spus că „a fost numai un model de contract, el nu a fost semnat, nu s-a întâmplat nimic şi nu am ce să comentez.”

Valentina Badrajan: „Nu ştiu niciun Terzi şi nu înţeleg ce legătură au toate astea cu mine”

Solicitată de ZdG, Valentina Badrajan a negat că l-ar cunoaşte pe Eugeniu Terzi şi că acesta ar fi un prieten de familie: „Nu ştiu niciun Terzi şi nu înţeleg ce legătură au toate astea cu mine”. Totodată, ea a confirmat că ştie despre conflictul dintre SADE şi BET şi că FPMM a respectat legea. „Pe 2 decembrie, curent, am primit o petiţie de la Guvern despre plângerile BET. Ce ţine de învinuirile de corupţie şi spălare de bani, materialele au fost transmise la CNA”, a declarat ea, precizând că acest conflict nu a afectat desfăşurarea lucrărilor de reabilitare a sistemului de irigare.

De asemenea, Badrajan a confirmat că FPMM împreună cu inginerul de şantier au constatat reţinerea livrării materiei prime pe şantiere şi au solicitat explicaţii de la compania SADE, şi a negat că compania condusă de Stan nu ar fi primit banii în avans. „Avem acte de la BET, prin care ei se arată mulţumiţi de activitatea SADE, au scris că n-au pretenţii şi că au primit bani şi avans, chiar şi banii pentru reţineri”. Despre rezilierea contractelor SADE cu BET, Badrajan afirmă că inginerul şantierelor de care e răspunzătoare SADE, Luca Lollobrigida, i-a transmis o scrisoare în care o anunţă că retrage dreptul acestei firme de a mai lucra, deoarece „este nemulţumit de calitatea lucrărilor”.

Lollobrigida este administratorul companiei EGIS EAU, care a câştigat licitaţia pentru monitorizarea lucrărilor. La rândul lor, cei de la BET au reclamat repetat că acest inginer nu ar fi imparţial, deoarece are legături cu cei de la SADE. Am întrebat-o pe Valentina Badrajan dacă Lollobrigida s-ar afla în conflict de interes din cauza unor legături cu SADE. Răspunsul a fost unul negativ, însă CV-ul acestuia, afişat pe internet, arată că a fost angajat al VEOLIA, companie-mamă a firmei SADE. Deci, Lollobrigida este responsabil de monitorizarea şantierului companiei al cărei angajat a fost.

Reprezentanţii companiei BET s-au plâns la mai multe instituţii, cum ar fi Direcţia Naţională Anticorupţie din România, Guvernul R. Moldova şi cel al SUA. Rezultatul nu s-a lăsat aşteptat. Săptămâna trecută, la oficiul din Chişinău al acestei companii a venit inspecţia financiară de la Ministerul Finanţelor, care după spusele directorului executiv, Adrian Stan, părea să-i vizeze mai mult pe ei decât actul de corupţie denunţat. „Inspecţia a fost una amănunţită, au căutat direct la punctele slabe, de parcă ştiau unde avem probleme, deşi sunt sigur că nu vor găsi nimic ilegal, altfel nu am fi făcut cazul public”, spune Stan, afirmând că acum se pregăteşte de un proces judiciar cu SADE, care va avea loc la un tribunal din Bucureşti.

Alexandru Bolfa