Backgroundul antieuropeanului Igor Dodon: Donaţii electorale suspecte şi plocoane la Moscova

Actualul antieuropean Igor Dodon a intrat în această campanie electorală cu slogane puternice în favoarea Rusiei, implicând chiar şi politicieni de la Moscova în campania sa, dar şi cu o serie de procese de judecată nerezolvate cu partenerii locali.

Foştii conducători ai Partidului Socialiştilor (PSRM) îl acuză de uzurparea puterii în partid, iar unii membri ai Federaţiei de Şah cer anularea rezultatelor conferinţei la care Dodon a fost ales preşedinte. În lista donatorilor partidului figurează studenţi şi pensionari, care au câştigat într-un an mai puţini bani decât au donat formaţiunii.

Presiuni de la Moscova asupra concurenţilor?

La 12 şi 13 octombrie (cu o zi înainte de Hramul Chişinăului), liderii Blocului ”Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, Victor Şelin şi Mihail Formuzal, s-au aflat la Moscova. Surse confidenţiale ne anunţă că ei au avut o întrevedere cu Vladimir Cernov, responsabil în cadrul administraţiei prezidenţiale de relaţiile cu CSI. Acolo s-ar fi făcut presiuni asupra celor doi să-şi retragă blocul din campanie, ca să nu ia voturi de la Dodon, pliat pe aceeaşi orientare.

Până în prezent, blocul nu a fost scos din cursă, dar la scurt timp Mihail Formuzal a anunţat că se retrage temporar de pe listă, motivând că vrea să rămână în Guvern pentru a pleda cauza deschiderii mai multor secţii de vot în Rusia.

Şelin: „Niciun politician n-o să vă spună ce întrevederi a avut”

Că Şelin şi Formuzal s-au aflat în cele două zile la Moscova o confirmă declaraţiile acestora, însă ei au spus presei că se duc pentru a se întâlni cu moldovenii din diaspora. Întrebat dacă a avut o întâlnire şi la administraţia prezidenţială, liderul Blocului, Victor Şelin, a răspuns: „Niciun politician n-o să vă spună ce întâlniri a avut. Am fost deseori la Moscova, la întâlniri. Nimeni nu face presiuni asupra blocului nostru. La 30 octombrie, a fost termenul limită în care se puteau destrăma blocurile electorale. Blocul nostru e înregistrat şi Formuzal rămâne în listă. Sunt nişte dezinformări lansate special”.

Nici Dodon nu spune exact dacă a avut sau nu întâlniri cu Vladimir Cernov, despre care presa scria că ar fi „mentorul său de la Moscova”: „Am avut întâlniri cu mulţi demnitari ruşi. Cea mai importantă a fost cu preşedintele Vladimir Putin”.

Cine finanţează PSRM? Oameni de afaceri, bugetari, şomeri, pensionari

Deocamdată nu există probe că Rusia ar susţine şi financiar partidul lui Dodon (lucru interzis de legislaţie). Chiar dacă afirmă că are o activitate transparentă şi că ar fi în permanenţă în vizorul organelor de control, Igor Dodon a făcut publice liste cu finanţatorii partidului abia în actuala campanie. Acestea, însă, sunt incomplete, întrucât în ele apar doar sumele intrate în fondul electoral. Activitatea electorală şi anti-europeană a lui Igor Dodon a început însă mult mai devreme, prin grandioase concerte cu artişti din Rusia şi prin afişajul electoral masiv cu care a cuprins toată Moldova.

Ca şi în cazul altor partide, în rapoartele depuse la CEC de către PSRM se găsesc în calitate de donatori pensionari, studenţi sau masteranzi, ale căror venituri sunt mai mici decât sumele donate. Am găsit-o în listă şi pe jurnalista Natalia Vlasova, de la un post TV prin internet, finanţat de Dodon. Ea ar fi donat 85 de mii de lei – salariul mediu pe un an al unui jurnalist. Când am întrebat-o de unde are o astfel de sumă, a spus: „Nu vă răspund, puteţi discuta cu secretarul PSRM despre asta”.

Tertipuri pentru a evita controalele de la fisc?

Şiretlicul pe care îl utilizează partidele, inclusiv PSRM, este că indică la donatori sume de până la 100 de mii de lei, întrucât după acest plafon CEC solicită fiscului verificarea donatorilor. Astfel, în rapoartele financiare găsim preponderent sume de 80-90 de mii de lei. Masiv au donat bani socialiştilor angajaţii SRL „Exclusiv Media”, care editează „Argumentî i faktî” în Moldova. Şase oameni au donat câte aproximativ 85 de mii de lei, iar al 7-lea, Veaceslav Anghel, administrator şi fondator la „Exclusiv Media”, ar fi donat 89 de mii de lei în calitate de fondator al firmei „Consacces”. În 2012, majoritatea firmelor indicate în raportul financiar al PSRM au avut vânzări de peste un milion de lei, cu excepţia firmei ”Primcolect-Com”, care indică în 2012 zero venit şi al cărei fondator, Iurie Juc, a donat 71 de mii de lei.

Alexandru Odinţov, candidat pe lista PSRM, ar fi donat 87 de mii de lei, chiar dacă, în 2013, a câştigat doar 72 de mii de lei. Această persoană figurează în lista electorală ca politolog şomer, iar pe lista donatorilor – ca angajat la munci sezoniere.

Cine a plătit închirierea sălilor de la Moscova?

Până pe 6 noiembrie, PSRM a cheltuit pentru campanie 4 milioane 833 mii de lei. Totuşi, nu toate cheltuielile par să fie reflectate în raportul financiar. Acolo, bunăoară, nu găsim date despre cheltuielile pentru închirierea sălilor de peste hotare pentru întâlnirile cu alegătorii (una ar fi o sală de 1500 de locuri, de la Moscova, unde a avut loc întâlnirea din 2 noiembrie) şi cheltuielile pentru crearea şi întreţinerea paginilor sponsorizate de pe facebook ale PSRM. Dodon nu a răspuns concret la aceste întrebări. „Avem toată documentaţia şi ne îndeplinim conştiincios rapoartele financiare. Dacă am fi vinovaţi, am fi penalizaţi. Acum câteva săptămâni, abia am ieşit de sub monitorizarea celor de la fisc, cu prezenţa lor în sediul PSRM. Suntem permanent în vizorul CEC şi al altor structuri ale statului”, răspunde liderul PSRM.

De facto, nicio lege nu prevede un mecanism clar de verificare a persoanelor care donează partidului mai mulţi bani decât câştigă. Potrivit Corneliei Călin, analist financiar la Asociaţia „Promo-Lex”, atribuţiile legale ale CEC arată că aceasta POATE cere Curţii de Conturi sau Inspectoratului Fiscal (IF) să efectueze un control al surselor de venit şi al corectitudinii evidenţei banilor donaţi. Deocamdată, nicio persoană nu a fost verificată, iar preşedintele CEC, Iurie Ciocan, a declarat că a solicitat, printr-o scrisoare, IF să verifice agenţii economici şi persoanele care au făcut donaţii mai mari de 100 de mii de lei.

„Voi lua bani de la ruşi, de la Filat şi Plahotniuc”

Igor Dodon a intrat în această campanie electorală având pe rol litigii de judecată cu foştii parteneri din Partidul Socialiştilor, dar şi cu membri ai Federaţiei de Şah, a cărei conducere a preluat-o în anul 2011. După ce a părăsit Partidul Comuniştilor, la sfârşitul anului 2011, Igor Dodon a aderat la Partidul Socialiştilor, condus de Veronica Abramciuc, formaţiune care nu era una parlamentară. „Am încheiat un acord în care scrie că partidul pune la dispoziţia lui Dodon structurile centrale şi teritoriale, iar echipa nouă îşi asumă întreţinerea financiară a partidului”, spune Abramciuc. La scurt timp însă, lucrurile au început să se schimbe. Una dintre primele disensiuni ar fi fost legată de organizarea, în vara anul 2013, a referendumului de demitere a primarului Dorin Chirtoacă. „Noi am fost împotrivă ca partidul să organizeze un asemenea referendum, pentru că era clar că e un lucru sortit eşecului din start. „Voi nu m-aţi înţeles, mie nu-mi trebuie ca acest proiect să aibă succes! Pentru el eu voi cere bani de la ruşi, şi ruşii vor da, voi lua bani de la Filat, că el nu este interesat să se întărească Chirtoacă, mă voi duce şi la Plahotniuc, că acela tot nu e interesat să crească Chirtoacă…” Oamenii noştri se uitau la el şi nu înţelegeau nimic. Eu am zis: „Nu! Partidul nostru nu a fost Ostap Bender niciodată. Noi n-am luat de la nimeni bani suspecţi”, povesteşte Veronica Abramciuc.

Astfel, Dodon a înregistrat iniţiativa de a-l demite pe primarul Chişinăului ca un proiect al Fundaţiei „Soluţia”, fondată de el ca structură de binefacere şi nu una politică.

Întrebat dacă a spus aşa ceva în faţa activului PSRM, Dodon a răspuns batjocoritor: „Şi de la Lady Gaga. Aţi uitat să menţionaţi asta: tot atunci am spus că voi lua bani şi de la Lady Gaga”. El afirmă că a înregistrat campania ca proiect al „Soluţiei” pentru că aceasta ar fi fost gândită nu doar ca o acţiune a socialiştilor, „ci ca o campanie comună, o soluţie pentru salvarea chişinăuienilor de năpasta liberal-unionist-neprofesionistã care a dat peste capitală”.

Fondatorii partidului îl acuză de atac raider

Ruptura definitivă s-a produs când Dodon a convocat congresul formaţiunii, considerat ilegal de către fosta preşedintă a partidului, şi a schimbat statutul, apoi l-a depus la Ministerul Justiţiei (MJ) pentru reînregistrare. „Am scris mai multe scrisori la MJ. Am cerut să nu înregistreze noul statut, întrucât era ilegal. După asta am apelat în judecată”, spune Veronica Abramciuc.

Fondatorii PSRM califică acţiunile lui Dodon drept atac de tip raider şi acuză MJ că l-a protejat pe actualul lider socialist, examinând superficial pachetul de acte depus de acesta. Potrivit lor, în dosar lipsea numărul obligatoriu de semnături ale membrilor – 4 mii, iar în nota informativă prezentată de MJ în favoarea reînregistrării în unele locuri scria PDM în loc de PSRM, fapt ce ar însemna că dosarul a fost analizat superficial sau că a existat „o motivare” ca MJ să „închidă ochii” la nereguli.

Solicitat să explice greşeala, Pavel Budu, fost consultant în Direcţia organizaţii necomerciale a MJ, spune că „probabil înainte de PSRM au fost făcute modificări la statutul PDM”,. S-a strecurat „o eroare tehnică”. El spune că în dosarul PSRM „totul era în regulă”, iar reclamanţilor le-a fost sugerat atunci să apeleze în judecată.

Ambele dosare sunt pe rol. Într-o şedinţă, reprezentantul MJ ar fi cerut ca aceste dosare, examinate de instanţe diferite, să fie conexate, cererea fiind acceptată. „Cum se poate aşa ceva: într-un dosar figurează un pârât, Igor Dodon, iar în altul – alt pârât, MJ? Sau MJ deja e una şi aceeaşi cu Dodon? ”, se întreabă Abramciuc.

Timp de o săptămnă, nu am primit niciun răspuns la întrebările noastre adresate MJ.

Cât despre acuzaţiile referitoare la atacul de tip raider, Dodon spune că cei doi fondatori ai partidului său, cu care se judecă acum, Abramciuc şi Crîlov, ar fi încălcat decizia colectivă a Consiliului Politic al PSRM şi, în 2013, au votat pentru alegerea lui Iurie Leancă în funcţia de premier.

Acum Veronica Abramciuc şi Valentin Crîlov se judecă şi cu CEC, căreia i-au cerut să nu înregistreze PSRM în campanie, din cauza că actualul lider al formaţiunii nu ar fi unul cu legitimitate.

O situaţie similară ar fi avut loc şi la Federaţia de Şah, unde, din 2011, Igor Dodon e preşedinte. Un şahist, membru al Federaţiei, a contestat în instanţă rezultatele conferinţei din 23 octombrie 2011, când Dodon a fost ales conducător. Şahistul susţine că înainte de conferinţă mai multe persoane au devenit membri ai Federaţiei, contrar statutului. Dosarul se află încă în fază de examinare.

Această investigaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.

Viorica Manole