Avocaţi împotriva legii şi a clienţilor

Deşi tot mai des se aud voci care spun că avocaţii îşi încalcă etica profesională şi  sunt implicaţi în vânzarea şi cumpărarea dreptăţii, în decursul ultimului an, doar 10 avocaţi au fost sancţionaţi disciplinar, dintre care, 4 şi-au pierdut licenţa şi, implicit, dreptul de a mai profesa această meserie. Două dintre cele patru licenţe au fost retrase în urma condamnărilor definitive ale avocaţilor pentru acţiuni de corupţie.

În primele 5 luni ale anului curent, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) a desfăşurat 7 flagrante cu implicarea avocaţilor. În cel mai recent caz, avocatul a fost reţinut în momentul în care a primit 450 de euro de la o persoană căreia urma să-i soluţioneze pozitiv dosarul penal iniţiat pe numele său. Atât acestui avocat, cât şi celorlalţi 36, reţinuţi în urma flagrantelor în ultimii 3 ani, li s-au iniţiat proceduri penale pentru “trafic de influenţă”.

Prinşi în flagrant şi eliberaţi cu amendă

La CCCEC, de regulă, se adresează persoanele care au dat avocaţilor anumite sume de bani, dar care nu au avut rezultatul promis de apărător sau cele care se consideră nevinovate, dar de la care avocatul solicită bani pentru rezolvarea cazului pe alte căi. Anume în aceste situaţii se şi organizează flagrantul. În ultimii 3 ani, la CCCEC au fost înregistrate 49 de adresări din partea cetăţenilor, care vizează, în mare parte, faptul că avocaţii le-au solicitat sume de bani în schimbul influenţării factorilor de decizie din cadrul unui dosar sau al unui proces de judecată. În 37 de cazuri s-a decis organizarea flagrantului şi în tot atâtea cazuri au fost pornite proceduri penale.

Mai bine de jumătate dintre aceste dosare nu ajung să fie expediate în judecată, fiind clasate. Pentru că avocaţii îşi recunosc vina sau pentru că sunt la prima infracţiune de acest fel, pot fi absolviţi de răspundere penală şi se aleg doar cu o amendă, putând continua să profeseze avocatura. Din cele 37 de dosare penale iniţiate de CCCEC, doar 15 au fost expediate în judecată. Asta nu înseamnă că toţi cei 15 avocaţi au şi fost sau vor fi condamnaţi pentru trafic de influenţă. De multe ori se poate întâmpla ca probele să fie insuficiente sau procedura să nu fie respectată, detalii care sunt decisive pentru luarea unei decizii de judecată. De exemplu, anul trecut, doar în privinţa a 2 avocaţi au fost pronunţate sentinţe de judecată definitive. Doar la acest moment, unui avocat îi poate fi retrasă licenţa de activitate.

„Avocaţii sunt cei mai expuşi riscului corupţiei”

„Dintre toţi slujitorii lui Temis, avocaţii sunt cei mai expuşi riscului corupţiei, deoarece persoana care are o problemă vine la dânsul şi spune: “Cât să-ţi mai dau şi cui trebuie să dai ca să-mi rezolvi problema?”. Primul lucru de care e interesată persoana dată este soluţionarea problemei sale”, susţine Bogdan Zumbreanu, director adjunct al Direcţiei generale urmărire penală din cadrul CCCEC.

„Combaterea fenomenului este o problemă de sistem. Centrul întreprinde diferite acţiuni de prevenire a corupţiei, prin informarea populaţiei privind riscurile respective, dar realitatea este puţin de altă natură. Deoarece fiecare persoană şi orice cetăţean, atunci când ajunge să aibă o problemă cu organele de drept şi apelează la serviciile avocatului, cu regret, nu este interesat în soluţionarea problemei sale pe cale legală, ci încearcă pe orice cale, inclusiv prin coruperea funcţionarilor, să şi-o soluţioneze”, a adăugat Zumbreanu.

„Avocatura este grav bolnavă”

„Categoric, se poate afirma că avocatura este grav bolnavă. Sunt mulţi avocaţi care  se ocupă cu ilegalităţi”, este convins Veaceslav Ţurcan, avocat, care în ultimii 4 ani a activat în calitate de membru al Comisiei de Etică şi Disciplină din cadrul Uniunii Avocaţilor.

„Mi-e greu să spun, fiindcă sunt colegii mei, dar sunt cazuri când avocaţii sunt traşi la răspundere pentru că se comportă neadecvat şi, în primul rând, iau unele sume de bani pentru a le transmite cuiva dintre persoanele cu funcţii de răspundere sau pur şi simplu induc în eroare clientul, cum că ar avea influenţă asupra acestor persoane, iar pentru aceasta ar fi nevoie de bani. În sensul acesta, avocaţii sunt corupţi”, a declarat Gheorghe Amihalachioaie, Preşedintele Consiliului Uniunii Avocaţilor.

Dumitru Braşoveanu, preşedintele din ultimii 4 ani al Comisiei de Etică şi Disciplină, susţine că, dacă nu ar exista cererea de a transmite bani, nici oferta avocaţilor nu ar exista. “Dacă nu ar exista cererea, atunci când cineva ar încerca să soluţioneze în aşa mod o cauză sau alta, ar fi prins pe loc. Dacă ei, practic, nu sunt prinşi sau dacă, chiar fiind prinşi, alţii continuă această practică, înseamnă că există o cerere destul de stabilă, o cerere interesantă pentru dânşii. Când o să fie regulă în alte domenii, domenii unde judecătorii dau jurământul, procurorii dau jurământul, poliţiştii dau jurământul, şi chiar ei primii îl încalcă, atunci aceştia, chiar fără jurământ, n-o să încalce, n-o să fie în interesul lor”, spune Braşoveanu, bazându-se pe experienţa proprie.

„Imposibil de a verifica gradul real de corupţie”

În volumul “Indicatorii reformei profesiei juridice pentru Moldova”, editat în 2009 de Asociaţia Avocaţilor Americani, se menţionează că au fost relatate numeroase cazuri de comportament corupt şi alte încălcări ale normelor de etică de către avocaţi. În aceeaşi sursă se mai arată că “este imposibil de a verifica gradul real de corupţie în rândurile avocaţilor, deoarece mitele şi tranzacţiile similare sunt, după natura lor, tranzacţii private între infractori care au tot interesul să le păstreze în confidenţialitate.

Problema este că percepţia corupţiei de către public este foarte înaltă şi această atitudine subminează respectul pentru sistemul justiţiei şi, în cele din urmă, pentru supremaţia legii. Acest fapt, de asemenea, încurajează corupţia ca atare, deoarece clienţii presupun că trebuie să dea mită şi de aceea o dau; judecătorii, la rândul lor, aşteaptă să li se dea mită şi deci o acceptă, chiar dacă au solicitat acest lucru din start sau nu. Deseori, potenţialii clienţi îşi aleg avocatul după relaţiile personale ale acestuia cu judecătorul sau cu procurorul şi consideră victoria mult mai importantă decât legalitatea”.

„Calitatea pregătirii lasă mult de dorit”

Alte probleme, poate mai grave decât implicarea avocaţilor în acte de corupţie, sunt nivelul scăzut de profesionalism al acestora şi nerespectarea conduitei profesionale. Dacă nu ar exista aceste probleme, nu ar exista, posibil, nici problema traficului de influenţă şi al corupţiei, susţin membrii Comisiei de etică şi disciplină din cadrul Uniunii Avocaţilor.

„Aspectul profesionalismului avocaţilor a existat, există şi va exista, mai ales la noi. Asta depinde, în primul rând, de calitatea pregătirii specialiştilor respectivi, care, după părerea mea, cu unele excepţii, lasă mult de dorit. În al doilea rând, depinde de persoanele respective, care, obţinând licenţa, consideră deseori că au ajuns deja pe culmile ştiinţei şi nu mai muncesc pentru dezvoltarea lor profesională”, declară  Dumitru Braşoveanu.

Persoanele nemulţumite de activitatea avocaţilor pot depune plângeri la Comisia de etică şi disciplină. Toate neregulile sau încălcările conduitei profesionale a avocatului pot fi reclamate în decurs de 6 luni. Comisia poate să decidă să aplice sancţiuni disciplinare, să efectueze un control suplimentar sau să conchidă că nu au avut loc încălcări. Poate fi retrasă şi licenţa de avocat, dar acest lucru se întâmplă foarte rar. Majoritatea plângerilor rămân nesoluţionate, ca fiind neîntemeiate sau fiind imposibil de probat cele relatate.

200 de plângeri şi 10 sancţionări

În perioada mai 2010 — mai 2011, la Uniunea Avocaţilor au parvenit aproape 200 de plângeri, majoritatea din partea clienţilor, câteva de la partea adversă pe dosar,  restul fiind trimise de ceilalţi actori implicaţi în actul de justiţie. Membrii Comisiei de etică şi disciplină susţin că, de fapt, cifra ar fi foarte mică, dacă luăm în calcul că, în R. Moldova, sunt peste 2 mii de avocaţi, care participă anual în mii de dosare.

Din totalul plângerilor depuse, doar 10 au fost admise şi s-au soldat cu sancţiuni disciplinare: 4 avocaţi au rămas fără licenţă, 4 au fost mustraţi, 1 avertizat şi 1 a plătit amendă. Altor 10 avocaţi doar li s-a atras atenţia în mod verbal.

„Calea legală este calea cea mai sănătoasă”

„Recomandarea principală pentru toţi cetăţenii cinstiţi ai R. Moldova este: dacă sunteţi siguri că n-aţi încălcat legea, că aveţi dreptate, calea legală de apărare pe dosare penale este calea cea mai sănătoasă. Dacă apelaţi la nişte avocaţi care se ocupă de intermediere, transmit bani anumitor persoane pentru a vă rezolva problema, o spun iarăşi bazându-mă pe experienţa proprie, de membru al Comisiei de etică şi disciplină, se întâmplă foarte des că şi banii se duc, şi hotărârile judiciare ilegale se anulează, până la urmă, iar clienţii rămân şi fără bani, şi cu condamnare”, a recomandat avocatul Veaceslav Ţurcan.

În cazurile în care clientul se consideră nevinovat, dar i se cere mită de către avocat, pot fi organizate flagrante. Sistemul, însă, nu are soluţie pentru cazurile în care toţi cei implicaţi sunt mulţumiţi de rezultatul actului de corupţie.

N.B.: Mai multe informaţii pe această temă aflaţi în emisiunea “Reporter de Gardă”, difuzată joi, ora 21.45, la M1, şi, în reluare, luni, la ora 9.40.