(foto, doc) Averile membrilor CEC la final de mandat
Mandatul celor nouă membri ai Comisiei Electorale Centrale (CEC) a expirat încă în luna februarie. Doar trei dintre ei au fost propuşi în aceeaşi funcţie pentru alţi cinci ani. Parlamentul a amânat însă de două ori votarea noii componenţe a CEC. Între timp, am încercat să aflăm cu ce averi pleacă actualii membri, am analizat declaraţiile de venit anuale şi am făcut o comparaţie cu bunurile pe care le deţin în realitate. De exemplu, Iurie Ciocan, preşedintele acestei structuri, a demarat construcţia unei case impunătoare, dar spune că nu are bani pentru finisarea lucrărilor, în timp ce alţi membri au reuşit să îmbine activitatea la CEC cu desfăşurarea unor afaceri profitabile. Unii, oficial, o duc modest.
Iurie Ciocan este membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) încă din 2003. În 2005 a devenit secretarul acestei structuri, iar în 2011 a fost ales preşedinte. Dacă e să analizăm declaraţiile pe venit din ultimii ani, Iurie Ciocan şi-a sporit semnificativ averea de când conduce Comisia. De exemplu, pentru anul 2011, când devenea preşedinte, Ciocan nu a arătat în acte nici case, nici maşini. Atunci declara o datorie de 30 de mii de USD, un salariu anual de aproape 180 mii de lei, suma de 400 de mii de lei pe care a obţinut-o în urma vânzării unui automobil, precum şi 7 mii de euro şi 14,5 mii de USD, sume obţinute în afara ţării. Tot în acel an, Ciocan arăta în declaraţia de interese că este cofondator al organizaţiei neguvernamentale Centrul de drept necomercial, iar soţia sa, interpreta Nona Marian (oficial Eleonora Marian – n.r.), este asociată la „Elvicom Impex” SRL cu 50% şi la „Privesc.eu” SRL cu 5%, firmă care deţine portalul cu acelaşi nume.
Ciocan: „Din păcate, nu am suficiente resurse financiare ca să finisez lucrările la casă”
Abia în declaraţia pentru 2012, Iurie Ciocan indică un apartament cu o suprafaţă de aproape 104 m. p. cu o valoare cadastrală de 43,56 mii de USD, imobil pe care l-a dobândit în aprilie 2004, la scurt timp după ce a devenit membru al CEC. Tot în declaraţia din 2012, preşedintele CEC arată o casă în capitală, pe strada Stolniceni, aflată în construcţie, scrisă pe numele soţiei sale. Locuinţa se afla în fază de construcţie, valorând cadastral 62 de mii de euro. În acel an, Iurie Ciocan a dobândit o maşină de model Mercedes E 230, fabricată în 2008, cu o valoare de 20 de mii de euro, pe care a luat-o în leasing.
În ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietate, cea pentru anul 2015, Iurie Ciocan arată un salariu de 245 de mii de lei, un onorariu pentru asistenţă electorală în afara ţării de peste 12.000 de USD şi circa 2500 de lei pe care soţia sa i-a obţinut din drepturi de autor. Preşedintele CEC a trecut în declaraţie şi dividendele de peste 240 mii de lei din activitatea companiilor unde Eleonora Marian deţine acţiuni (Privesc.eu SRL – 29,85%, Privesc.eu WEB SRL în România – 35%, Elvicom SRL – 50%, Marsan SRL – 50%). Şi în 2015, casa de pe strada Stolniceni rămâne, în acte, în proces de construcţie. În registrul Cadastrului, la adresa familiei Ciocan, apare o locuinţă de 64 m.p., pe un teren de circa opt ari. În realitate, locuinţa a fost deja ridicată, fiind una impunătoare, de circa 260 m.p., potrivit lui Iurie Ciocan. În vecinătate, într-o casă de peste 230 m.p., locuiesc şi socrii preşedintelui CEC. „Din păcate, nu am suficiente resurse financiare să o duc la bun sfârşit. Faptul că locuinţa este ridicată nu înseamnă că este finisată. Am făcut cu soţia anumite calcule şi credem că va mai dura trei-patru ani, pentru că nu reuşim. E vorba despre toate finisajele pe interior şi exterior, iar din spusele constructorilor asta înseamnă 50—60% din costul total al proiectului. Ceea ce am declarat este tot ce am reuşit să adun”, ne-a spus Iurie Ciocan.
De două ori, la Procuratură
În 2013, Iurie Ciocan a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care a sesizat Procuratura Generală (PG) pe motiv că oficialul a ascuns o parte din avere: un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părţi de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Atunci presa titra că oficialul riscă până la un an de închisoare sau o amendă de 12 mii de lei. În scurt timp, cazul a fost însă clasat. „Am mers cu toate actele le CNI şi la Procuratură. Procuratura a emis o încheiere de neîncepere a urmăririi penale, pentru că faptele nu s-au confirmat. În realitate, bunurile din România care mi-au fost atribuite, au alţi proprietari”, a precizat Iurie Ciocan.
Tot în 2013, Iurie Ciocan a ajuns în vizorul opiniei publice după ce în presă au apărut mai multe înregistrări audio ale convorbirilor pe care Nicolae Vicol, fost şef al Fiscului, le-a purtat cu demnitari de rang înalt. În una dintre aceste discuţii, Ciocan încerca să se asigure de faptul că toate controalele de la compania de mezeluri „Basarabia Nord” nu depăşesc norma legală. „Am fost invitat la Procuratură, am dat depoziţii. Ştiu că şi Vicol a dat depoziţii. Cunosc proprietarii de la „Basarabia Nord” şi i-am spus lui Vicol despre controlul despre care m-au informat prietenii mei”, a mai spus preşedintele CEC.
Dosarul averii lui Ştefan Urâtu
Ştefan Urâtu a fost vicepreşedinte al CEC între februarie 2011 şi octombrie 2015, când a fost demis după mai multe declaraţii scandaloase şi acuzaţii la adresa Comisiei, precum că alegerile parlamentare din 2014 ar fi fost fraudate. De atunci, Urâtu, propus la CEC de către PL, este un simplu membru. În perioada în care a făcut parte din Comisie, acesta s-a mutat într-o casă nouă, cel puţin în declaraţii şi documente. Mai exact, în decembrie 2011, una din cele trei fiice ale familiei Urâtu, Larisa Rusu-Urâtu, i-a donat mamei sale, Liubov Urâtu, 2/5 dintr-un imobil pe care ea îl obţinea în 2007, aflat pe str. Caişilor din Chişinău. În mai 2014, analizând declaraţia de avere a membrului CEC pe anul 2012, CNI constata că acesta nu a daclarat casa obţinută de soţia sa, mai multe terenuri şi conturi bancare. Astfel, CNI a dispus sesizarea PG pentru cercetarea penală a membrului CEC.
Eugeniu Viţu, purtătorul de cuvânt al CNI, ne-a anunţat că, încă în 2014, PG a remis actul în privinţa lui Ştefan Urâtu la Direcţia Urmărire Penală a Inspectoratului General al Poliţiei (IGP) pentru derularea urmăririi penale. Solicitaţi de CNI, reprezentanţii IGP le-au transmis acestora că jurnaliştii care doresc să afle informaţii despre soarta dosarului pe numele lui Ştefan Urâtu să trimită un demers oficial la adresa instituţiei. „Eu am să dau în judecată acuma, pentru că au tărăgănat cazul şi acum îmi spun că, chipurile, nu pot să ducă la bun sfârşit pentru că a expirat termenul de prescripţie. Consider că asta a fost o metodă de şantaj, în contextul alegerilor. Acum nu am niciun răspuns oficial despre dosar. Am să cer, totuşi, ca acesta să fie dus până la capăt”, spune Ştefan Urâtu.
Ex-vicepreşedintele CEC vinde un imobil cu aproape 7 milioane de lei
Ştefan Urâtu este astăzi proprietarul firmei „Larimaris-Lex” SRL, pe care a fondat-o încă în 2004, pe când era preşedinte al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din R. Moldova. Firma are mai multe activităţi licenţiate şi se ocupă cu servicii de reparaţii pentru articole şi aparate de uz casnic, repararea maşinilor de birou şi a tehnicii de calcul, editarea cărţilor, broşurilor şi altor publicaţii, însă principalul venit îl constituie darea în chirie a bunurilor imobiliare pe care le deţine. În 2012, SRL-ul a obţinut 337 de mii de lei din această activitate, conform datelor de la CÎS. Informaţiile de la Cadastru arată că firma deţine, pe str. Eminescu din Chişinău, acolo unde are şi adresa juridică, un spaţiu de 400 m.p., procurat în 2005. Prin intermediul unui anunţ, firma vinde spaţiul cu 300 de mii de euro, echivalentul a 6,7 milioane de lei la cursul euro/leu din aceste zile. „Este posibil de construit mansardă şi de dublat suprafaţa, toate actele sunt gata”, anunţă compania membrului CEC, pe un site specializat în anunţuri. Anterior, unul din chiriaşii firmei lui Ştefan Urâtu a fost chiar Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din R. Moldova, organizaţie fondată de către acesta. Printr-un alt anunţ, „Larimaris-Lex” SRL oferă, tot în clădirea din str. Eminescu, oficii în arendă, la un preţ de 9 euro pentru un m.p.
În iunie 2015, fiind vicepreşedinte al CEC, Ştefan Urâtu a fondat firma „Enervint Grup” SRL, care are mai multe genuri de activitate, inclusiv în agricultură şi în producerea energiei electrice. Partener în această afacere cu membrul CEC este Andrei Ciora, un inginer care a candidat în noiembrie 2014 la alegerile parlamentare pe listele Partidului Verde Ecologist. În 2012, Ştefan Urâtu s-a împrumutat cu 99,5 mii de lei de la firma sa, „Larimaris-Lex” SRL, iar în 2014, cu 64 mii de lei de la Comitetul Helsinki, fondat tot de el. Marina Cârnaţ-Urâtu este căsătorită cu membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teodor Cârnaţ. Cei doi deţin împreună mai multe proprietăţi în Chişinău.
Întrebat cu ce avere pleacă de la CEC, Ştefan Urâtu ne-a spus că, 
în această perioadă, în afară de salariu, nu a acumulat alte averi. „Cea mai mare avere este cunoaşterea procesului electoral din interior. Am monitorizat alegerile de peste 15 ani la Comitetul Helsinki şi cunoşteam un aspect, acum însă am văzut că sunt multe aspecte pe care nu le-am cunoscut, şi pe care nu le văd nici concurenţii electorali, nici oamenii, nici observatorii”, zice Ştefan Urâtu, precizând că, în timpul discuţiei telefonice, citea un răspuns de la PG, prin care, repetat, s-a refuzat începerea urmăririi penale pentru faptele de fraudare a alegerilor, făcute publice anterior. Anume din acest motiv, Urâtu a evitat să ne spună unde locuieşte. „Am trăit la Tiraspol şi ştiu cum e să fii persecutat. În contextul declaraţiilor mele, nu e cazul să vă spun unde stau”, a conchis Ştefan Urâtu.
Secretarul Comisiei a reuşit să-şi cumpere altă maşină
Andrei Volentir a devenit secretarul CEC în 2011, după ce anterior a ocupat timp de un an funcţia de şef al Secţiei informare legislativă din cadrul Aparatului preşedintelui R. Moldova. Pentru acel an, el a declarat doar salariul – peste 200.000 de lei. Peste un an, a indicat în declaraţia de venit că în 2004 a moştenit trei terenuri – unul agricol şi două extravilane, un apartament de 47 m. p., aflat pe str. Grenoble din Chişinău, cumpărat în 2001 şi care are o valoare cadastrală de 260 de mii de lei, precum şi un autoturism de 28 de mii de lei, fabricat în 1991 şi cumpărat în 2006. În aceeaşi declaraţie, Andrei Volentir arăta un credit de 60 de mii de lei, luat de la Victoriabank. În declaraţia de venit din 2014, Volentir a indicat că soţia sa, Renata, deţine o cotă de o treime dintr-un apartament de 45 m.p., cu o valoare cadastrală de 72 de mii de lei. Potrivit documentului, secretarul CEC a vândut automobilul cel vechi cu 20 de mii de lei şi a cumpărat altele două: un Renault Laguna fabricat în 2003 şi cumpărat în 2014 cu 20 de mii de lei, iar celălalt, Toyota Prius, fabricat în 2007 şi cumpărat în 2015 cu doar 2 mii euro, deşi preţul de piaţă al unui asemenea automobil este, cel puţin, dublu.
„Nu am venit la Comisie să adun averi. Recunosc că între timp au avut loc majorări de salariu. La început, în 2011, aveam un salariu, acum am altul. Au fost mai multe perioade electorale şi am avut mai multe premii pentru eficienţă în muncă. Nu pot să spun că sunt nemulţumit de starea materială pe care o am. Am reuşit să-mi iau altă maşină”, a declarat secretarul CEC. În 2014, şi Andrei Volentir a ajuns în vizorul CNI, care a constatat că în declaraţia pentru anul 2012, secretarul CEC nu a indicat datoria de circa 63.000 de lei, a indicat greşit suprafaţa cotei-părţi deţinute într-un imobil şi a indicat dreptul de proprietate asupra unui teren, care în realitate aparţinea altor persoane. Membrii CNI au constatat atunci că aceste inexactităţi nu au fost comise intenţionat şi au clasat cauza. „Tot atunci s-a constatat că nu am declarat un cont bancar. Mă bucur că CNI a efectuat acel control şi am aflat despre acel cont deschis la BCR. Era vorba despre un credit luat pentru un utilaj pe care l-am instalat în apartament. Am cumpărat utilajul în rate bancare, respectiv BCR atunci mi-a împrumutat banii. Lunar, achitam ratele bancare, o sumă rotundă. Bănuţii rămaşi s-au adunat într-un cont deschis la bancă. S-au adunat vreo 60 de lei, pe care nu i-am luat timp de zece ani. Cu această ocazie am mers şi i-am luat”, a explicat Andrei Volentir. Între timp, Andrei Volentir a fost propus pentru un nou mandat la CEC din partea PD. „Faptul că m-am prezentat în plenul Parlamentului şi Comisia juridică, numiri şi imunităţi înseamnă deja că mi-am dat acordul”, a menţionat secretarul CEC.
A achitat un credit de peste jumătate de milion fiind membru al CEC
Eduard Răducan a ajuns membru al CEC la sfârşitul anului 2011, fiind propus de fracţiunea PCRM. În perioada în care a deţinut calitatea de membru al CEC, Răducan a fost şi asistentul foştilor deputaţi comunişti Sergiu Sârbu şi Igor Vremea, care astăzi fac parte din Platforma Social Democrată. Fostul său şef, Vremea, a fost şi cel care, recent, l-a înaintat pe Răducan pentru un nou mandat de membru al CEC. Răducan a renunţat însă la candidatura sa, după ce a fost numit, la mijlocul lunii aprilie 2016, în funcţia de director al Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), dar şi după ce, în Parlament, unii deputaţi şi-au declarat nedumerirea faţă de candidatura acestuia şi la funcţia de membru al CEC, şi la cea de director al CNPDCP.
În 2011, cu puţin timp înainte ca Eduard Răducan să ajungă membru al CEC, acesta, împreună cu soţia sa, Sorina, şi-au achiziţionat o casă de locuit în comuna Bubuieci, mun. Chişinău. Deşi în declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013, ultima disponibilă, Răducan preciza că imobilul cumpărat ar avea o valoare cadastrală de doar 37 mii de lei, în noiembrie 2011, acesta l-a pus în gaj pentru un credit de 29,5 mii de USD (aproape 600 de mii de lei) la „Prime Capital”. Deşi în declaraţiile de avere membrul CEC indica faptul că creditul trebuia rambursat până în 2021, datele cadastrale arată că, deja în 2016, chiar în perioada mandatului de la CEC, Răducan a stins datoria către instituţia financiară. În declaraţiile de avere ale lui Eduard Răducan din anii 2012-2013, acesta împreună cu soţia sa au raportat venituri salariale în sumă de puţin peste 400 de mii de lei, dintre care, doar a zecea parte au fost de la CEC. Eduard Răducan afirmă că a întors creditul împrumutându-se de la persoane fizice, pentru că „e greu cu băncile. Eu plec de la CEC cu averea cu care am venit. Mi-am cumpărat casa după ce am vândut apartamentul. Există consecutivitate în acţiuni”, zice acesta. În context, şeful pe „date personale” s-a arătat surprins de faptul că jurnaliştii au acces la informaţiile din baza de date de la Cadastru şi că pot afla, cunoscând adresa, proprietarul unui bun imobil.
Membri CEC cu averi simbolice
Vadim Moţarschi este membru al CEC din partea PCRM din 2011, după ce a reprezentat formaţiunea condusă de Vladimir Voronin în faţa Comisiei, până în 2011. La câteva luni de la desemnarea sa în calitate de membru al CEC, Vadim Moţarschi şi-a cumpărat un apartament de 41 m.p. pe str. Ion Inculeţ din Chişinău. În aceeaşi zi, apartamentul a fost pus în gaj pentru un credit de 240 de mii de lei obţinut de familia Moţarschi de la Moldova-Agroindbank, cu termen de rambursare – 2031. Precizăm că Vadim Moţarchi deţine şi licenţă de avocat.
Nici pe site-ul CNI, nici pe cel al CEC, declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale membrilor CEC, în afară de cei care ocupă funcţii de conducere, nu sunt publicate, deşi reprezentanţii CNI ne-au informat că ei ar trebui să le depună. Deşi nu a depus vreo declaraţie de avere, Vasile Gafton, care este mebru al CEC încă din 2005, propus recent pentru un al treilea mandat consecutiv de către deputaţii PLDM care au părăsit partidul pentru a se alătura coaliţiei majoritare de la guvernare, am aflat că deţine un apartament în sectorul Râşcani al capitalei, pe care l-a achiziţionat încă în anii ´90.
Nici Alexandru Simionov nu pare că s-a îmbogăţit de pe urma calităţii de membru al CEC. Acesta deţine un apartament de 64 m.p. pe str. Socoleni, pe care l-a achiziţionat încă în ianuarie 2006. La câteva luni, l-a pus în gaj pentru un credit de 130 de mii de lei, încă nestins astăzi, la Moldova-Agroindbank. Simionov a fost asistent de deputat între 2013 şi 2014, iar în iulie 2015, prin ordinul preşedintelui Parlamentului, a fost numit în funcţia de consulant principal în cadrul secretariatului Parlamentului. De aici ni s-a spus însă că Simionov a demisionat în luna ianuarie, fiind angajat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietate, depusă la numirea în funcţia de consultant principal al Secretariatului Parlamentului, Alexandru Semionov declara un venit din calitatea de membru al CEC în sumă de 64 de mii de lei, un apartament şi un automobil Citroen C3.
Svetlana Guţu face parte din componenţa CEC din 2011, fiind, între timp, juristă la SA „Stadionul Republican” şi asistentă în cadrul Secretariatului Parlamentului. De exemplu, în anul 2013, Svetlana Guţu a obţinut un venit de 160.000 de lei de la toate cele trei instituţii. Alte declaraţii de avere ale Svetlanei Guţu nu au fost publicate nici pe site-ul CEC, nici pe cel al CNI. Nici declaraţiile de avere ale lui Vitalie Modrângă nu sunt publice. Din 2012 până în 2014 el a ocupat funcţia de consultant naţional al UN Women în Moldova, iar până atunci a fost consultant principal în cadrul Cancelariei de Stat.
„Nu suntem sub incindența prevederilor potrivit cărora trebuie să ne declarăm veniturile. Doar Iurie Ciocan, Andrei Volentir și Ștefan Urâtu au statut de persoane cu funcții de demnitate publică”, a explicat Vitalie Modrângă.
Victor MOŞNEAG Anastasia NANI, CIJM
