Aeroportul Chișinău: Investitori anonimi fac reparații din taxele pasagerilor
La trei ani de la concesionarea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, firma care a câștigat concursul și-a schimbat de mai multe ori proprietarii, principala poartă aeronautică a Republicii Moldova ajungând în prezent în posesia unor firme off-shore, beneficiarii finali ai cărora se pare că nu sunt cunoscuți nici de către autoritățile statului. Între timp, reparațiile la Aeroportul Chișinău se fac mai mult din taxele aeroportuare, impuse fiecărui pasager la plecare, decât din milioanele promise în contractul de investiții. Miercuri, 30 noiembrie, 4 membri ai Comisiei Parlamentare create pentru a elucida misterele concesionării aeroportului au prezentat o opinie separată pe această problemă.
Între timp, firma „Avia Invest”, cea care a obținut drepturile de gestionare a aeroportului pentru o perioadă de 49 de ani, a ajuns să aibă ca proprietar, cu 95%, un offshore din Cipru. Deși, inițial, autoritățile ne asigurau că investitorii sunt din Rusia, încet-încet, în această afacere a devenit tot mai implicat Ilan Șor, controversatul businessman și primar al or. Orhei, inculpat în dosarele penale privind frauda de miliarde din sistemul bancar.
Comisia parlamentară de anchetă și „raportul de alternativă”
La 3 decembrie 2015, Parlamentul R. Moldova a constituit o comisie de anchetă pentru a evalua felul în care a fost concesionat și cum au fost executate angajamentele din contractul de concesiune a Aeroportului Internaţional Chişinău (AIC). Președinte al comisiei, formată din nouă deputați, a fost ales Iurie Ţap (PLDM), vicepreședinte – Oleg Lipskii (PSRM), iar liberalul Ion Casian a fost numit secretar al comisiei, ceilalți membri fiind Vasile Bolea (PSRM), Angel Agache (PLDM), Galina Balmoș (neafiliată), Anatolie Zagorodnîi (neafiliat), Vladimir Andronachi (PDM) și Sergiu Sîrbu (PDM). Deși urma să prezinte un raport în termen de două luni, acest lucru nu s-a întâmplat, iar activitatea comisiei a fost prelungită. Într-un final, comisia a pregătit un raport, semnat de un grup de 5 deputați, reprezentanți ai guvernării. În același timp, ceilalți 4 deputați, care nu sunt de acord cu raportul agreat de majoritatea din comisie, au formulat o opinie separată, făcând public un așa-numit „raport de alternativă”.
Miercuri, 30 noiembrie, Iurie Țap, președintele comisiei, a prezentat acest „raport de alternativă” semnat de 4 deputați liberal-democrați și socialiști (Iurie Țap, Angel Agache, Oleg Lipskii, Vasile Bolea). În opinia separată, deputații subliniază mai multe nereguli înregistrate încă de la etapa deciziei guvernului de a concesiona aeroportul, deoarece, spun ei, înainte de a fi concesionat, Aeroportul Internațional Chișinău nu a fost inclus în lista bunurilor propuse parteneriatului public-privat, așa cum prevede legea. De asemenea, deputații invocă nereguli la efectuarea studiului de fezabilitate, în care se argumentează necesitatea concesionării prin faptul că „din motive de insuficiență a surselor financiare proprii, infrastructura aeroportuară este menținută cu greu la nivel funcțional”, pe când Inspecția Financiară din subordinea Ministerului Finanțelor constata că „întreprinderea este profitabilă și rentabilă”. Totodată, se menționează în raportul de alternativă, selectarea concesionarului prin concurs închis încalcă prevederile legale, care prevăd că „selectarea partenerilor privați pentru concesiune se efectuează prin concurs public”.
Venituri din taxa de modernizare mai mari decât investițiile
Grupul celor 4 deputați semnatari ai „raportului de alternativă” s-au referit și la taxa de modernizare de 9 euro, aplicată fiecărui pasager la plecare. Ei spun că aplicarea acestei taxe acum este abuzivă și lipsită de temei legal, deoarece ea a fost instituită ca sursă de finanțare pentru rambursarea împrumuturilor luate de Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, înainte de concesionare, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții. Or, se spune în raport, odată cu rambursarea integrală a împrumutului, aplicarea în continuare a acestei taxe este nejustificată și constituie „un venit nemuncit” pentru firma concesionară. Conform datelor din raport, din colectarea taxei de modernizare, compania care gestionează aeroportul va înregistra, în cei 49 de ani, încasări de 784 milioane de euro, pe când volumul investițiilor pe care s-a obligat să le facă este de doar 244 milioane de euro. Astfel, numai din taxa de modernizare, concesionarul ar urma să obțină un profit ce depășește suma de 540 milioane de euro.
Cer renegocierea contractului de concesiune
Făcând referire la actul Inspecției financiare din 26 iunie 2015, autorii opiniei separate afirmă că „investițiile făcute de ,,Avia Invest” la aeroport parvin în exclusivitate din activitatea operațională, iar de către Societate n-au fost utilizate careva mijloace bănești din alte activități”. Totodată, se spune în raport, concesionarul nu s-a încadrat în termenul de 2 ani (până la 30 august 2015) pentru realizarea investițiilor și construcțiilor conform obligațiilor asumate, dar că acesta dispune de dreptul de remediere a necorespunderilor în termen de 36 de luni. O altă problemă semnalată de cei 4 deputați este că, odată cu schimbarea repetată a proprietarilor „Avia Invest”, aceasta, în prezent, nu mai corespunde cerințelor formulate față de concesionar la etapa organizării și desfășurării concursului de selectare a concesionarului. Mai exact, nu este respectată condiția privind mărimea capitalului social de 30 milioane de euro a concesionarului, nu a fost întrunit criteriul experienței de cel puțin 2 ani în prestarea serviciilor din domeniul aviației civile. În aceste condiții, cei 4 deputați fac mai multe recomandări guvernului, printre care renegocierea contractului de concesiune și anularea taxei de modernizare.
Anterior, Iurie Țap a declarat pentru ZdG că raportul pe care l-a întocmit împreună cu ceilalți 3 deputați este unul de alternativă și, conform regulamentului, nu poate ajunge în Plenul Parlamentului, dar va fi trimis către Guvern, Procuratură și Centrul Național Anticorupție (CNA).
„Raportul nostru nu diferă mult”
De cealaltă parte, membrii comisiei de anchetă din partea guvernării susțin că există un singur raport, cel semnat de ei, și că, în zilele următoare, acesta va ajunge în Parlament. „În raportul nostru, de asemenea, arătăm neajunsurile care au fost și, cu atât mai mult, cum urmează să fie lichidate aceste neajunsuri prin modificarea legislației R. Moldova, care, până la urmă, o avem așa cum o avem. Noi considerăm că legislația este imperfectă la unele capitole și de aceea noi venim în raportul nostru cu unele recomandări, constatări, concluzii, care vor fi adresate Guvernului și instituțiilor statului ca să le lichideze în termenii respectivi. Cred că vineri vom avea deja situația clară. Domnul Țap, în comisie, voia să rezilieze contractul, dar vă dați seama ce înseamnă acest lucru, dacă antreprenorul acționează statul în judecată, atunci statul trebuie să plătească prejudiciu, dar toate aceste momente au fost discutate în comisie”, ne-a declarat deputatul neafiliat, dar membru al coaliției de guvernare, Anatolie Zagorodnîi.
„Comisia de anchetă are un singur raport, aprobat cu majoritatea voturilor deputaților. Un singur raport va fi prezentat Parlamentului. Domnul Țap are o opinie separată la acest raport și îl prezintă ca raportul său alternativ, dar este o opinie separată, care nu a fost acceptată de comisie din simplul motiv că s-au făcut anumite constatări inadmisibile, care depășeau limita competenței comisiei de anchetă și care interveneau pe competența justiției”, ne-a declarat și deputatul democrat Sergiu Sîrbu, și el membru al comisiei de anchetă. Sîrbu mai spune că și raportul aprobat de majoritate „evidențiază anumite lacune ale legislației și au fost constatate anumite încălcări și erori din partea autorităților statului, dar nu vă pot spune mai multe detalii pentru că raportul este confidențial și doar Parlamentul va decide când să-l facă public. Acolo sunt constatări și recomandări pentru instituții. Domnul Țap s-a supărat că unele concluzii ale lui nu au fost acceptate, dar asta nu înseamnă că el are dreptate în ultima instanță. Noi ne-am bazat pe deciziile de judecată și multe alte documente, în baza cărora am făcut acest raport”, afirmă Sîrbu.
Doar 45%, contribuția investitorului
Concesionarea aeroportului a fost subiect de discuții și în urmă cu două săptămâni, în Parlament. Valeriu Triboi, viceministrul Economiei, a fost chemat, la solicitarea deputatului Iurie Țap, pentru a prezenta rezultatele evaluării efectuate de către Comisia de Monitorizare a concesionării Aeroportului Internațional Chișinău. Din această comisie, condusă de Valeriu Triboi, fac parte reprezentanți ai Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, ai Guvernului și ai altor entități guvernamentale, dar poate include și experți independenți. Rolul Comisiei este de a supraveghea executarea prevederilor contractului de concesiune, de a documenta investițiile efectuate și confirmate prin documente contabile. Făcând referire la informațiile prezentate de întreprinderea concesionară, Triboi a menționat că, în perioada 30 august 2013 – 26 iunie 2016, s-au efectuat investiții în sumă de 56,5 milioane de euro în aerodrom, terminal, parcare auto și alte obiecte. Din această sumă însă, doar 45% reprezintă contribuția investitorului, pe când restul de 55% din investiții au fost făcute din contul veniturilor, inclusiv din taxa de modernizare aplicată fiecărui pasager care decolează de pe aeroportul din Chișinău.
Comisie de Monitorizare cu restanțe
În timpul aceleiași ședințe a Parlamentului, din 17 noiembrie 2016, Țap l-a întrebat pe Triboi ce a întreprins Comisia de Monitorizare pentru a asigura venirea investițiilor prevăzute, în condițiile în care, afirma deputatul, „pe parcursul anilor 2014-2015 fondatorii s-au dus până la urmă în offshore-uri și nu este clar cine în acest moment sunt fondatorii care trebuie să asigure investițiile”. În replică, Valeriu Triboi a menționat că Comisia de Monitorizare supraveghează doar investițiile și, astfel, nu poate da un răspuns privitor la fondatori.
Țap s-a arătat nemulțumit și de faptul că, pentru anul 2015, Comisia de Monitorizare nu a aprobat încă un raport, așa cum era obligată s-o facă. De cealaltă parte, vice-ministrul Economiei a declarat că a solicitat concesionarului să prezinte copii de pe documentele aferente investițiilor făcute, precum și o informație amplă privind evoluția economico-financiară a activității întreprinderii pentru anul 2015 și că din acest motiv Comisia întârzie aprobarea raportului. „Având în vedere că pentru analiza și perfectarea acestor documente, care sunt destul de voluminoase, aproximativ 3 mii de file, este necesară o perioadă îndelungată de timp, ședința Comisiei de Monitorizare a concesiunii se planifică a fi organizată până la finele lunii curente” (n.r: noiembrie 2016), a menționat Triboi în Parlament. Miercuri, în ultima zi a lunii noiembrie, informația privind ședința Comsiei de Monitorizare nu a fost făcută publică și nu am putut constata dacă a avut loc sau nu.
Marți, 29 noiembrie, viceministrul Triboi se afla într-o deplasare la Bruxelles, iar pe tot parcursul zilei de miercuri nu am putut lua legătura cu el. Din anticameră ni s-a spus, de fiecare dată, că viceministrul este ocupat. Nici consilierul viceministrului, Denis Bunduchi, nu a putut să ne spună dacă ședința comisiei a avut loc.
Cum a ajuns aeroportul la „Avia Invest”
Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău s-a realizat în mai mulți pași. Mai întâi, pe 19 iunie 2012, Guvernul a emis o hotărâre cu privire la iniţierea proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internaţional Chişinău”, având, oficial, drept obiectiv „dezvoltarea continuă a infrastructurii şi a calităţii serviciilor prestate”. A urmat hotărârea Guvernului din 30 mai 2013, prin care s-a aprobat concesionarea şi au fost stabilite condiţiile concesionării. Pe 14 iunie 2013, Ministerul Economiei a instituit Comisia de concurs responsabilă de organizarea şi desfăşurarea procedurii de selectare a concesionarului care, tot în iunie, a trimis invitaţii către şapte companii potenţiale participante la concurs: AENA Internacional (Madrid, Spania), Aeroports de Paris (Paris, Franţa), Vnukovo-Invest (Moscova, Federaţia Rusă), UK Komaks (Habarovsk, Federaţia Rusă), Flughafen Wien AG (Viena, Austria), Heathrow Airport Holdings (Londra, Marea Britanie) și Houston System Aeroportuar (Houston, SUA).
Până la 5 august 2013, data limită de depunere a ofertelor, doar două companii și-au manifestat interesul, ambele din Rusia: „Vnukovo Invest” și „UK Komaks” în asociere cu S.A. „Habarovskii Aeroport”, S.A. „Kolomensky Zavod” şi S.R.L. „Avia Invest”. La ședința din 15 august 2013, Comisia de concurs a respins oferta depusă de compania „Vnukovo Invest” pe motiv că nu ar fi îndeplinit cerințele caietului de sarcini. În aceste condiții, unica rămasă în cursă a fost oferta Asociaţiei Persoanelor Juridice „Avia Invest”, care a și fost declarată câştigătoare. Oferta stabilea o perioadă de concesiune de 49 de ani, redevenţa la 1% din venitul realizat de întreprinderea concesionară şi efectuarea unor investiţii în mărime de 244,2 mil. de euro. Pe 30 august, între „Avia Invest” și Agenția Proprietății Publice, fondatoarea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, a fost semnat contractul de dare în concesiune a aeroportului până în anul 2062.
Proprietarii ruși ai aeroportului au ajuns în offshore
Conform actelor de la Camera Înregistrării de Stat, „Avia Invest” SRL a fost fondată pe 2 august 2013, cu câteva zile înainte de organizarea concursului pentru concesionarea AIC, și avea ca fondatori, cu câte 50%, două societăți pe acțiuni din Rusia: „Habarovskii Aeroport” și „Kolomensky Zavod”. Administratorul nou-createi „Avia Invest” a fost desemnat Boris Salov, în trecut implicat în companii aeriene scandaloase, un apropiat al omului de afaceri și primar de Orhei, Ilan Șor.
După ce a câștigat dreptul de concesionare a aeroportului, la 28 august 2013, „Avia Invest” își mărește capitalul social de la 5400 de lei la 85,1 milioane, iar pe 24 decembrie administratorul Boris Salov este înlocuit cu Petru Jardan, un alt apropiat al lui Ilan Șor și vicepreședinte al clubului de fotbal Milsami Orhei, deținut de Șor. Salov nu a fost însă îndepărtat de la „Avia Invest”, fiind, până în prezent, consilierul lui Petru Jardan. De menționat este faptul că Jardan a făcut parte și din Comisia de concurs care a desemnat-o câștigătoare pe SRL „Avia Invest”, el deținând, atunci, funcția de director general interimar al Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”.
Pe 17 februarie 2014, locul „Kolomensky Zavod” în acționariatul „Avia Invest” a fost luat de TB „Team Management” LLP, un offshore din Marea Britanie, iar peste alte două zile proprietarii se schimbă din nou. Astfel, o cotă-parte de 95% ajunge în posesia „Komaksavia” din Rusia, iar „Habarovskii Aeroport” rămâne cu doar 5%.
Modificările la nivelul proprietarilor firmei care gestionează AIC nu s-au oprit aici. Recent, pe 6 septembrie 2016, cele 95% deținute de „Komaksavia” din Federația Rusă au fost preluate de un offshore cu nume similar din Cipru — „Komaksavia Airport Invest” LTD. Odată cu aceste modificări, proprietarii „Avia Invest” s-au schimbat radical, iar unica legătură cu firmele care au participat inițial la concursul de concesionare a rămas „Habarovskii Aeroport”, care mai deține doar 5%. Administrator al „Avia Invest” a rămas Petru Jardan.
Constituirea Consiliului de Administrație și apariția lui Șor
În septembrie 2014, „Avia Invest” anunța, printr-un comunicat, că a fost constituit un consiliu de administrație al companiei, din care făceau parte Petru Jardan (directorul general „Avia Invest”), Tatiana Semionova și Iaroslav Asirov (reprezentanții „Habarovskii Aeroport”), Boris Salov (consilier al directorului general Petru Jardan) și Mihail Fiodorov (reprezentant al asociaţilor). Totodată, compania anunța că în Consiliul de Administrație al SRL „Avia Invest” au intrat reprezentanţii celor mai importanţi participanţi în activitatea operaţională a aeroportului: Arcadie Ciochina, director general SA „Aeroport Handling”, şi Ilan Șor, director general SRL „Dufremol”, companie care, se spunea în comunicat, închiria cele mai mari spaţii și asigura 60% din veniturile nonaeronautice ale aeroportului.
Deși, inițial, reprezentanții „Avia Invest” au evitat să spună cine a fost ales președinte al acestui consiliu de administrație, pe 1 noiembrie 2014 „Avia Invest” a remis presei o invitație la „evenimentul de inaugurare a lucrărilor de extindere a terminalului de la Aeroportul Internaţional Chişinău”, în care se menționa că „la eveniment va fi prezent și Ilan Șor, președintele Consiliului de Administrație al Avia Invest SRL”, lucru care s-a și întâmplat. Luni, 3 noiembrie 2014, Ilan Șor, alături de directorul „Avia Invest”, Petru Jardan, și directorii unor companii de construcții, au dat împreună startul „lucrărilor de modernizare a aeroportului”. Deși redacția a făcut mai multe apeluri la adresa lui Petru Jardan, acesta nu a fost de găsit.
În septembrie 2016, pe lângă schimbarea proprietarilor „Avia Invest”, s-au produs modificări și în Consiliul de Administraţie al companiei. În locul lui Mihail Fiodorov a fost inclusă Ilona Şor, mama vitregă a primarului de Orhei, Ilan Şor.
CNA despre concesionarea aeroportului
Ca răspuns la indicațiile Guvernului privind verificarea legalității concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, în august 2015 CNA îl informa pe prim-ministrul de atunci, Valeriu Streleț, că este necesară „inițierea procedurii de anulare a contractului de concesiune”, dar și „anularea taxei de modernizare în sumă de 9 euro per pasager la plecare”. În scrisoarea CNA către prim-ministru se mai menționa că, în urma reviziilor efectuate de către Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor la Aeroportul Internațional Chișinău și „Avia Invest”, s-au constatat tranzacții inclusiv către întreprinderile afiliate grupului Șor care nu desfășoară activități aeroportuare, cum ar fi donații clubului de fotbal „Milsami” – 9,3 mil. lei, împrumuturi SRL „Dufremol”, SRL „Aviaconsulting” ș.a. De asemenea, se menționează în documentul CNA, revizorii au constatat că în perioada verificată n-au fost efectuate investiții în dezvoltarea aeroportului din partea companiilor investitoare, dar s-au utilizat mijloacele financiare proprii obținute din prestarea serviciilor aeroportuare.
CNA s-a referit la concesionarea aeroportului și în raportul de activitate pentru anii 2014-2015, unde se sublinia că expertiza proiectului hotărârii Guvernului „cu privire la aprobarea concesionării activelor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a condiţiilor concesionării acestora” a fost efectuată în doar 2 ore. „Expertul a fost „impus” să se conformeze într-un timp record, în caz contrar, proiectul se promova fără raport de expertiză anticorupție. (…) Fără a lua în considerare obiecţiile din raportul de expertiză, proiectul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 321 din 30 mai 2013”, se menționează în raportul CNA.
Angela Starinschi, reprezentanta serviciului de presă al CNA, ne-a informat că, pe cazul gestionării aeroportului, există două cauze penale, care acum se află în gestiunea Procuraturii Anticorupție. Nu am reușit însă să aflăm la ce etapă se află cauzele penale respective, Procuratura Anticorupție cerându-ne să facem o solicitare de informații în scris, la care vor răspunde ulterior.
