Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Acuzații privind delapidarea fondurilor europene,…

Acuzații privind delapidarea fondurilor europene, într-un  proiect realizat de Moldsilva și compania familiei fostului șef al Agenției Achiziții Publice. Cauză penală, deschisă la 8 ani din momentul finalizării  lucrărilor

Patru milioane de lei ar fi fost delapidate în cadrul unui proiect finanțat din bani europeni și gestionat de Agenția de Stat „Moldsilva”, potrivit unui comunicat al Centrului Național Anticorupție, publicat la 5 noiembrie, când au fost realizate mai multe percheziții. Faptele investigate s-au consumat 8 ani în urmă. Una dintre persoanele ce au statut de bănuit susține că acuzația este nefondată și dosarul ar fi o răfuială. 

Ziarul de Gardă a aflat că firma care a executat lucrările de construcție investigate acum de procurori aparține rudelor lui Viorel Moșneaga, aflat atunci la conducerea Agenției Achiziții Publice. Deși, din poziția pe care o deținea, s-a pronunțat cu privire la procedura de achiziție câștigată de compania familiei sale, Moșneaga spune acum că „subiectul este în afara cunoașterii mele”. 

În noiembrie 2016, Agenția de Dezvoltare Regională Sud anunța că „în raionul Cahul a fost deschis primul Centru de informare şi educaţie ecologică din R. Moldova”, iar presa titra: „A fost creată prima rezervaţie a biosferei din Republica Moldova”, semn că proiectul a fost implementat cu succes. 

Opt ani mai târziu însă, în noiembrie 2024, referindu-se la același proiect, presa scrie:  „Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii desfășoară mai multe percheziții într-o cauză penală pornită pe faptul delapidării banilor publici în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană.” 

Acuzațiile procurorilor: 4 milioane de lei delapidate

Potrivit procurorilor, 10 milioane de lei ar fi fost gestionate fraudulos în procesul de reconstrucție a mai multor imobile din cadrul Rezervației Biosferei „Prutul de Jos” din satul Slobozia Mare, raionul Cahul. Din investigațiile preliminare, se spune în comunicatul CNA, la reconstrucția unui imobil existent și la proiectarea unui garaj, din suma totală de 7,4 milioane de lei pe care a primit-o, agentul economic ar fi utilizat doar 3,7 milioane de lei, iar diferența de aproximativ 4 milioane de lei ar fi fost delapidată. 

Sediul administrativ reparat al Rezervației Biosferei „Prutul de Jos”, din satul Slobzia Mare, raionul Cahul

Ziarul de Gardă a aflat că firma care a realizat lucrările a încasat un venit cu 4 milioane de lei mai mare decât prevederile legislative naționale în vigoare. Astfel, beneficiul financiar al agentului economic a constituit 34% din bugetul alocat proiectului, și nu 6%, cum prevede legislația națională în cazul achizițiilor publice, urmare a unor modificări operate în 2016, potrivit surselor ZdG. 

Procurorii au efectuat percheziții la domiciliul a cinci persoane, printre care fostul conducător al Unității de implementare a proiectului, reprezentantul agentului economic și reprezentantul companiei de proiectare. 

Proiectul „Consolidarea rețelei de arii natural protejate pentru protejarea biodiversității și dezvoltării durabile în regiunea Delta Dunării și Prutul Inferior – Natura PAN”, finanțat cu aproximativ 2 milioane de euro (echivalentul a circa 38 de milioane de lei în anul 2014), bani oferiți de către Uniunea Europeană (UE), a fost realizat în cadrul Programului Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013. 

Proiectul, dezvoltat sub patronajul Agenției „Moldsilva”, a inclus cinci componente, una dintre ele fiind subiectul investigațiilor efectuate de procurori –  asistarea R. Moldova în procesul de  înfiinţare a unei Rezervaţii a Biosferei în zona Prutului de Jos, care prevedea inclusiv reconstrucția unei clădiri și construcția unui garaj. Moldsilva a beneficiat de o sumă totală de 518 147 de euro (aproximativ 10 milioane de lei), fonduri europene. Suma a fost transferată efectiv de către Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” din Tulcea, România, care era lideră în proiectul transfrontalier. La această sumă s-a adăugat contribuția Moldsilva, de 1 575 876 de lei.

ZdG a constatat că cea mai mare parte a banilor a fost utilizată pentru achitarea lucrărilor de reconstrucţie a imobilului existent şi pentru proiectarea unui garaj al Centrului de vizită al rezervaţiei – 7 407 035,71 lei. Lucrările au fost executate de „Aldos Grup” SRL.

Cronologia organizării procedurii de achiziții. O singură companie interesată

La 19 ianuarie 2015, prin ordinul vicedirectorului general al Agenției „Moldsilva”, Ion Platon, a fost constituită Comisia de licitație pentru efectuarea lucrărilor de restaurare, extindere și asigurare cu echipamentul necesar a sediului administrației biosferei în zona Prutului de Jos din localitatea Slobozia Mare, raionul Cahul. Manager de proiect a fost desemnat angajatul Moldsilva Anatolie Rîșina, el fiind și președintele comisiei de licitație. Asistent de proiect și secretar al comisiei a fost desemnat Valeriu Caisîn. Alți trei membri ai comisiei au fost: Valentin Dimiriade, directorul Rezervației naturale „Prutul de Jos”, Veaceslav Potop, șef-adjunct al Inspecției de Stat în Construcții și Serghei Vizitiu, director al Organismului de Certificare a materialelor de construcție. 

Ofertă respinsă, apoi negociată și acceptată

Anunțul privind cererea de exprimare a interesului a fost plasat de către Moldsilva de patru ori, însă în aceeași publicație, din 23 ianuarie 2015 până în 6 martie. O singură companie și-a exprimat interesul și a participat la procedura de licitație – „Aldos Grup” SRL. Comisia de licitație a decis să anuleze procedura, deoarece singurul participant a venit cu o ofertă mai mare decât bugetul alocat – de 349 947 de euro. 

La 19 septembrie 2015, reprezentanții Moldsilva și ai companiei „Aldos Grup” SRL au purtat negocieri, iar drept urmare, au fost revăzute amploarea și lista lucrărilor ce urmau a fi efectuate și totodată, a fost diminuată suma din oferta inițială – până la 332 500 de euro (aproximativ 7,5 milioane de lei). Suma a fost micșorată astfel cu 17 447 de euro. Din partea „Aldos Grup” SRL au negociat Sergiu Mazur, care era atunci directorul companiei și Elena Țurcan. Din partea Moldsilva – managerul de proiect Anatolie Rîșina și asistentul de proiect Valeriu Caisîn. 

Viorel Moșneaga răspunde la un demers al Moldsilva privind procedura de achiziții

Înainte de negocieri, Moldsilva a expediat un demers către Agenția Achiziții Publice (AAP) referitor la procedura aplicată în cazul acestei achiziții. La 11 septembrie 2015, Viorel Moșneaga, director al AAP, a răspuns la demers, spunând că achiziția se poate desfășura conform acordului internațional prin care a fost acordat grantul, făcându-se excepție de la legislația națională. 

Ulterior, la 30 septembrie 2015, directorul de atunci al Moldsilva, Ion Ceban, a cerut Ministerului Mediului (viceministrului de atunci, Victor Morgoci) să se pronunțe asupra „respectării normelor europene cu privire la achiziții în procesul de desemnare a SRL «Aldos Grup» câștigător al licitației”. La 5 octombrie 2015, ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, a răspuns scrisorii Moldsilva și a făcut trimitere la scrisoarea AAP din 11 septembrie, confirmând că se aplică prevederile acordului internațional, făcându-se excepție de la Legea privind achizițiile publice. „Prin urmare, procedura de achiziții publice a fost efectuată conform normelor europene…”, se arată în răspunsul ministerului.

Dan Moșneaga, fratele lui Viorel Moșneaga – director al „Aldos Grup” SRL și semnatar al  proceselor-verbale

Autorizația de construcție a fost eliberată la 13 octombrie 2015 de primăria Slobozia Mare, lucrările fiind inițiate în luna februarie 2016. Potrivit proceselor-verbale din rapoartele de progres, acestea au inclus: designul și reconstrucția centrului pentru vizitatori, reconstrucția rețelelor electrice, construirea rețelelor interioare și exterioare de apă și canalizare. Primele procese-verbale au fost semnate din partea „Aldos Grup” de către directorul Sergiu Mazur. În procesele-verbale ulterioare apare numele lui Dan Moșneaga, el fiind noul director al „Aldos Grup” SRL. 

La 1 decembrie 2016 s-a constituit Comisia de recepție a lucrărilor de reconstrucție a imobilului, din care a făcut parte și managerul de proiect Anatolie Rîșina. Președintele comisiei a fost Ion Platon, director general adjunct al Agenției „Moldsilva”. Recepția lucrărilor a avut loc la 16 decembrie 2016, valoarea totală a lucrărilor fiind, potrivit procesului-verbal, de 7,4 milioane de lei. 

Firma câștigătoare – afacerea rudelor fostului șef al Agenției Achiziții Publice

„Aldos Grup” SRL a fost creată în 2005, avându-i în calitate de fondatori pe Diana Cotruța, sora fostului șef al AAP, Viorel Moșneaga, pe când aceasta avea doar 21 de ani și de asociatul său, Ion Avram. La Serviciul Fiscal de Stat și în actele privind efectuarea lucrărilor contractate în cadrul proiectului sus-menționat, SRL-ul era reprezentat însă de Dan Moșneaga, fratele lui Viorel Moșneaga. În prezent, calitatea de fondator o deține Lidia Moșneaga, mama lui Viorel, iar în funcția de director este trecută Viorica Moșneaga, soția fostului șef al AAP. 

Deși a fost creată în 2005, primul contract cu statul al companiei „Aldos Grup” SRL datează din 2011. Până a ajunge Viorel Moșneaga la AAP, compania familiei sale a semnat doar 11 contracte cu statul. 

Din momentul în care Viorel Moșneaga a fost promovat de la Ministerul Finanțelor în funcții de conducere la AAP și până la plecare (din noiembrie 2013 până în martie 2016), contractele cu statul au devenit mai grase, toate de peste jumătate de milion de lei și mai numeroase – 22. Numărul contractelor a scăzut însă după plecarea lui Viorel Moșneaga de la AAP, din noiembrie 2016 până în prezent, firma câștigând doar 13 licitații publice.

Anterior, întrebat de Ziarul de Gardă cum explică faptul că firma a câștigat zeci de milioane de lei doar după ce el a venit la conducerea Agenției, Viorel Moșneaga a răspuns că ar fi „o interpretare eronată și rău intenționată”. 

Viorel Moșneaga a venit la Agenția Achiziții Publice pe 21 noiembrie 2013 în calitate de director adjunct, după ce în perioada 2003-2013 activase la fel în domeniul achizițiilor, la Direcția finanțe ale economiei naționale, investiții capitale și achiziții publice din cadrul Ministerului Finanțelor. Un an și jumătate mai târziu, pe 10 martie 2015, a devenit director interimar, iar peste o lună și jumătate, la 21 aprilie 2015  – director cu drepturi depline al AAP. În martie 2016  părăsește funcția de director al AAP și se angajează în calitate de consultant principal la Secretariatul Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului. În 2017 vine în funcția de director al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor în achiziții. Un an mai târziu, în 2018, devine membru al Plenului Consiliului Concurenței, de unde demisionează în decembrie 2023.

Viorel Moșneaga: „Nu cunosc. Subiectul este total necunoscut pentru mine”

Solicitat de Ziarul de Gardă să ofere un comentariu referitor la faptul că firma rudelor sale este vizată în cauza penală privind delapidarea fondurilor europene, Viorel Moșneaga a declarat că nu cunoaște nimic legat de acest subiect. Din start, Viorel Moșneaga a spus că nu ar avea nicio tangență cu firma „Aldos Grup” SRL, ca în final să admită că soția sa este în prezent directoare  a companiei.

Viorel Moșneaga, fost șef al Agenției Achiziții Publice. Foto: ZdG

V. Moșneaga: Nu cunosc nimic despre asta. Nu am nicio tangență.

ZdG: Acum fondatoare este mama dumneavoastră și soția este directoare.

V. Moșneaga: Nu cunosc nimic la subiectul respectiv. Subiectul este total necunoscut pentru mine

ZdG: Este vorba de o achiziție în care a fost implicată o companie care aparține familiei dumneavoastră.

V. Moșneaga: Vă răspund încă o dată. Nu cunosc absolut nimic la subiectul dat. Dumneavoastră mă auziți sau eu vorbesc în gol?

ZdG: Dar compania aceasta are tangență cu familia dumneavoastră.

V. Moșneaga: Vă răspund în limba română: nu cunosc absolut nimic la subiectul ăsta.

ZdG: „Aldos Grup”, nu vă spune nimic această companie?

V. Moșneaga: Subiectul respectiv este total necunoscut de mine și este în afara cunoașterii mele.

ZdG: Și faptul că soția dumneavoastră este directoare la această companie tot nu-l cunoașteți?

V. Moșneaga: Admitem că cunosc, dar eu vă spun că subiectul respectiv este total necunoscut de mine. Și de dânsa (Viorica Moșneaga, soția lui Viorel Moșneaga, n.r.) cred că tot. Soția mea a devenit director la întreprinderea respectivă deja când nu mai avea activitate. Și din câte cunosc, nu mai are activitate și nu a avut în perioada cât ea a fost administrator.

ZdG: Dar în acea perioadă, fratele dumneavoastră era director la companie.

V. Moșneaga: Posibil. Nu pot să neg sau să afirm. 

ZdG: Nu cunoașteți dacă dumnealui este vizat în cauza penală?

V. Moșneaga: Absolut nu cunosc. Noi cred că de 7-8 ani nu comunicăm deloc. 

„Nu cred că a existat așa document”

Totodată, fostul șef al AAP a negat și faptul că ar fi luat vreo decizie în privința acestei proceduri de achiziții, în pofida faptului că ZdG a consultat un document care arată contrariul. 

ZdG: Am văzut că dumneavoastră ați luat o decizie față de această achiziție când erați șef la Agenția Achiziții Publice.

V. Moșneaga: Categoric, nu. Nu cunosc absolut nimic.

ZdG: Ați comunicat cu Moldsilva despre modalitatea în care trebuie desfășurată această achiziție: după legislația națională sau conform acordului internațional.

V. Moșneaga: Doamnă, eu de 10 ani nu mai sunt la achiziții publice. Dumneavoastră ce întrebare îmi puneți acum?

ZdG: Noi am văzut un document în care dumneavoastră ați răspuns solicitării Moldsilva legată de această procedură.

V. Moșneaga: Categoric nu sunt de acord cu dumneavoastră. Nu cred că a existat așa document. 

ZdG: E un document din septembrie 2015.

V. Moșneaga: O zi bună vă doresc! Nu mă mai deranjați, vă rog!

L-am contactat telefonic în repetate rânduri pe Dan Moșneaga pentru a-i solicita o reacție, însă numărul de telefon era indisponibil. 

„Toate aceste alegații sunt făcute cu un scop, de un anumit grup de interese” 

Fostul manager de proiect, Anatolie Rîșina, care are statut de bănuit în această cauză penală, respinge toate acuzațiile și consideră că acestea ar avea scopul de a-l intimida. Totodată, el susține că în calitate de fost manager de proiect, a fost salariat al Moldsilva, fără să fi fost creată în acest sens o unitate de implementare separată juridic de Moldsilva. Totodată,  proiectul și toate cheltuielile ar fi fost aprobate de conducerea agenției, mai susține Anatolie Rîșina, care a oferit un răspuns în scris, prin poșta electronică, la solicitarea ZdG. 

Anatolie Rîșina, fost manager al proiectului. Foto: ZdG

„Mă abțin să comentez astfel de acuzații atât timp cât este în curs această cauză penală. Însă, vreau să remarc faptul că proiectul a fost verificat atât în perioada implementării, cât și după depunerea Raportului final, cu toate componentele stipulate în Acordul de finanțare. Toate aceste alegații sunt făcute cu un scop, de un anumit grup de interese, pentru a mă determina să renunț la unele acțiuni întreprinse de mine pe alt subiect la care voi reveni pe parcurs. Mai mult ca atât, acuzațiile care sunt înaintate sunt nefondate, fără suport juridic. (…) Calitatea de gestionar al acestor bani nu mi-a fost încredințată, or, persoanele responsabile de achitarea și validarea lucrărilor erau altele, funcția deținută la acel moment era una managerială, adică întocmirea rapoartelor trimestriale, asigurarea vizibilității proiectului. Cu alte cuvinte, achitările pe acest proiect nu le făceam eu, nici nu cunoșteam când și cum se executa, această atribuție era încredințată contabilității și directorului general al Agenției Moldsilva”, susține Rîșina. 

Referitor la suma de patru milioane de lei care ar fi fost delapidată, după cum afirmă CNA, el declară că i se pare „stranie această concluzie” și a făcut trimitere la documentația de proiect, la cartea tehnică, la studiul de fezabilitate și la un control efectuat de Inspecția financiară, care nu ar fi constatat abateri. El mai notează că nu avea atribuții de verificare a proiectului, volumelor și costurilor, „pentru aceste servicii fiind contractate companii/persoane specializate în acest domeniu”. 

„Este straniu ca după 10 ani, abia acum să iasă la iveală abateri și anume doar împotriva mea”

Referitor la compania „Aldos Grup” SRL, Rîșina susține: „Până la momentul depunerii de către această companie a documentelor pentru licitație, nu am știut despre existența ei.” „Plățile nu puteau să depășească devizul de cheltuieli elaborat de specialiști în baza proiectului verificat. Țin sa menționez că în această perioadă, la conducerea Agenției Moldsilva s-au schimbat 4 directori. În acest context, orice plată ar fi fost posibilă doar după ce antreprenorul prezenta actul de îndeplinire a lucrărilor semnat de dirigintele de șantier, responsabilul tehnic și proiectantul. Astfel, n-am avut nicio atribuție în a decide volumul lucrărilor, costul actelor prezentate de antreprenor și mai mult ca atât, efectuarea vreunor plăți. (…) Totodată, consider că în cazul dat va predomina justiția adevărată și nu acțiunile de intimidare/răfuială în privința mea, atât timp cât am început o luptă cu anumite persoane din domeniul organelor de forță. Cazul de față pare a fi un dosar la comandă, cusut cu ață albă, în lipsa probatoriului, fixat pe niște presupuneri aberante, având drept scop determinarea mea de a mă dezice de niște acțiuni înaintate în justiție împotriva acestor persoane. Este straniu ca după 10 ani și multiple controale efectuate pe acest proiect, abia acum să iasă la iveală pretinse abateri și anume doar împotriva mea”, a sublinit Rîșina. 

Cine este Anatolie Rîșina

Ultima funcție publică deținută de Anatolie Rîșina este cea de director al Unității de implementare a proiectelor în domeniul mediului din cadrul Ministerului Mediului. El a fost angajat în această funcție în octombrie 2021 și a demisionat în martie 2024. Anterior, în 2017-1018, a lucrat în Parlament, în calitate de consultant în cadrul Comisiei pentru economie, buget și finanțe. El a mai avut experiență de lucru în Parlament între 2012-2013, când a fost asistent al deputatului PLDM, Lilian Zaporojan.

În perioada când a fost implementat proiectul, 2014-2016, Anatolie Rîșina era angajat al Agenției „Moldsilva” și a fost desemnat manager de proiect. 

În ultimele sale declarații de avere, Anatolie Rîșina declară venituri inclusiv din oferirea în locațiune a unui sediu Partidului Acțiune și Solidaritate. Pentru anul 2022, acest venit a constituit aproximativ 214 mii de lei. El a declarat pentru ZdG că e vorba de o clădire din strada București, pe care i-a dat-o PAS-ului în chirie prin intermediul unui agent imobiliar.

Autoritatea Națională de Integritate a constatat în noiembrie 2023, după ce Anatolie Rîșina nu mai era în funcția de director al Unității de implementare a proiectelor în domeniul mediului, că acesta a încălcat regimul conflictelor de interese prin faptul că a luat decizii și a semnat acte administrative și juridice în privința cumnatei sale, care îi era în subordine. 

Cauza penală, pornită de la un raport al Inspecției Financiare întocmit în 2017

Am solicitat un comentariu de la CNA privind acuzațiile lui Anatolie Rîșina. „CNA a pornit cauza în 2024, primind un raport de la Inspecția financiară, în care au fost stabilite încălcările care au stat la baza pornirii dosarului”, a declarat pentru ZdG Angela Starinschi, șefa serviciului relații publice al CNA. 

Raportul în baza căruia a fost pornită cauza penală a fost întocmit în 2017 de către Inspectoratul Control Financiar de Stat, aflat în subordinea Ministerului Finanțelor (anterior, Inspecția Financiară, n.r.), la solicitarea unui grup de deputați.

Am întrebat de ce cauza penală a fost inițiată în 2024, în condițiile în care proiectul s-a finalizat în 2016, iar raportul Inspecției Financiare a fost întocmit în 2017, dar nu am primit un răspuns de la CNA.

Un beneficiu de 36,7% pentru „Aldos Grup” SRL

Raportul Inspecției Financiare a fost solicitat de CNA în 2023, după cum a declarat pentru ZdG Cristina Sîromeatnicov-Boian, șefa adjunctă a Inspectoratului. Ea a mai precizat că nu ne poate transmite documentul, deoarece a fost distrus, întrucât termenul lui de păstrare era de șase ani.

Ziarul de Gardă a consultat din alte surse acest raport de inspectare tematică, efectuat în iunie 2016 de Inspecţia Financiară la Agenția „Moldsilva” în baza solicitării unui grup de deputați. În document se menționează că „în cadrul efectuării inspectării tematice la Agenția Moldsilva a fost inițiat și un control de contrapunere la SRL  «Aldos Grup», nefiind constatate abateri între datele agenților economici vizați cu întocmirea raportului corespunzător. Totodată, s-a stabilit obținerea de către SRL  «Aldos Grup», urmare a lucrărilor efectuate, a unui beneficiu în mărime de 36,7%”.

În raport se mai menționează că scopul proiectului a fost crearea Rezervaţiei Biosferei în zona Prutului de Jos și transmiterea în gestiunea acesteia a clădirii reabilitate din s. Slobozia Mare, dotarea cu mijloace de transport, utilaje speciale, tehnică de calcul, web site și sisteme informaționale achiziţionate în cadrul proiectului menționat. Documentul, întocmit în 2017, mai menționează că „obiectivele propuse n-au fost atinse”, deoarece nu fusese creată în acel moment Rezervaţia Biosferei Prutului de Jos. Menționăm că rezervația a fost instituită în 2018 și a fost inclusă în patrimoniul UNESCO.

În raportul Inspecției Financiare mai sunt indicate sumele negociate între Moldsilva și „Aldos Grup” SRL pentru fiecare tip de lucrare:

– reconstrucția clădirii și construcția garajului – 179 000 de euro;

– schimbarea rețelelor termice, electrice, lucrări de strămutare a rețelelor electrice de

 tensiune înaltă – 53 000 de euro;

– apă-canalizare, construcția gropii menajere – 13 000 de euro;

– semnalizarea antiincendiu – 7500 de euro;

– amenajarea teritoriului, construcția gardului – 60 000 de euro;

– proiectul design interior-exterior al obiectivelor – 20 000 de euro.

În același raport se menționează că achizițiile în cadrul proiectului s-au desfășurat având la bază Acordul de asistență oferită de Uniunea Europeană prin Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat și că în acest caz nu se aplică legislația națională. Acordul mai prevedea că în cazul contractelor pentru achiziții în valoare de peste 300 de mii de euro (ca în cazul de la Slobozia Mare), publicarea unui anunț de informare prealabilă nu este obligatorie, iar anunțul de participare nu este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ci numai în țara parteneră, indicând adresa de la care întreprinderile pot obține mai departe informație. Anunțul de participare la o licitație locală trebuie să fie publicat în mass media de specialitate sau în orice alt mijloc de informare echivalent. 

Agenția „Moldsilva” a anunțat într-un comunicat de presă că s-a angajat să colaboreze cu ancheta pentru a elucida toate circumstanțele, instituția fiind parte vătămată și în același timp, parte civilă în dosar.