800 mii de lei şi declaraţiile de avere ascunse ale funcţionarilor
Comisia Naţională de Integritate va plăti aproape 800 mii de lei pentru scanarea şi publicarea declaraţiilor de avere ale funcţionarilor, aproape triplu faţă decât a plătit pentru aceleaşi serviciu anul trecut. Şi pentru că licitaţia privind desemnarea firmei care urmează să presteze această muncă a avut loc abia în urmă cu două săptămâni, plasarea online a declaraţiilor întârzie, iar opinia publică, deşi au trecut patru luni de când termenul pentru depunerea acestora a expirat, încă nu poate afla ce averi au acumulat anul trecut funcţionarii de stat.
Conform legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, Comisia Naţională de Integritate (CNI) trebuie să publice declaraţiile primite pe pagina sa web în termen de 30 de zile de la primire, asigurând accesul permanent la acestea… Astăzi, suntem în 30 iulie 2015 şi au trecut nu 30, ci 120 de zile de când a expirat termenul-limită de depunere a acestor declaraţii, iar acestea încă nu au fost făcute publice. Abia în urmă cu două săptămâni, CNI a organizat licitaţie cu privire la desemnarea firmei care urmează să prelucreze declaraţiile şi să le publice pe site-ul instituţiei.
798 mii de lei pentru 109 mii de declaraţii
Datele prezentate de CNI arată că, în 2013, pentru acest serviciu, instituţia, alimentată din banii publici, a plătit pentru prelucrarea, scanarea şi publicarea declaraţiilor 492 mii de lei firmei „BTS Pro” SRL. Un an mai târziu, licitaţia organizată de CNI este câştigată de ÎS „Fiscservinform” pentru suma de 284 mii 994 lei. Anul acesta, suma pentru aceste servicii a crescut considerabil. Acelaşi agent economic, ÎS „Fiscservinform”, a obţinut dreptul de a se ocupa de cele 109 mii 179 de declaraţii de venituri şi proprietăţi ale funcţionarilor depuse pentru suma de 798 mii 600 de lei.
Anatolie Donciu, preşedintele CNI, se află în concediu, iar pentru perioada absenţei sale, şi-a delegat atribuţiile către membrul Comisiei Leonid Morari, şi nu către vicepreşedintele CNI, Victor Strătilă, cu care Donciu se află în conflict. Leonid Morari susţine că preţul pentru prelucrarea declaraţiilor a crescut deoarece s-a majorat volumul de lucru pe care agentul economic care a câştigat licitaţia urmează să-l facă. „Se majorează de câteva ori numărul metadatelor. Pentru că vrem ca în viitor să trecem de la depunerea în formă scrisă a declaraţiilor în forma online, avem nevoie de mai multe modificări. Cu alte cuvinte, cei care au câştigat au mai mult de lucru. Mai mult decât atât, la licitaţie a participat o firmă care oferea pentru aceleaşi servicii un milion şi ceva de lei. Doar că firma respectivă nu a prezentat nişte documente necesare pentru a participa la licitaţie. În fine, întreprinderea de stat a propus cel mai reuşit preţ şi a câştigat licitaţia”, precizează Leonid Morari, membru al CNI. Referitor la faptul că declaraţiile de avere încă nu sunt făcute publice deşi termenul legal s-a scurs de trei luni, Morari a menţionat că acest fapt se datorează neaprobării bugetului instituţiei. „Totul s-a oprit în buget. Acum, din câte am înţeles, totul este. Da, ar fi normal că numai s-au depus declaraţiile, iar ele să fie publice, pentru a le putea verifica. Dar, uitaţi-vă cum e la noi. Şi noi avem un minus în lucru, dar şi dvs., cei care aţi dori să le vizualizaţi”, continuă funcţionarul. „Legea prevede ca declaraţiile să fie publicate în termen de 30 de zile. Înseamnă că CNI nu a ţinut cont de o prevedere legislativă foarte importantă. Eu înţeleg că instituţia poate nu reuşeşte să plaseze online 100 de mii de declaraţii într-un timp atât de scurt, dar trebuia, poate, să ceară modificarea legii, pentru a nu o încălca”, susţine Mariana Calughin, expert anticorupţie în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC).
„Anul trecut au fost 95 mii de declaraţii, anul acesta sunt 110 mii…”
Oficial, conform legii, aceste tărăgănări sunt în favoarea funcţionarilor, în special a celora care trişează atunci când îşi declară averea. Or, legea prevede că termenul de prescripţie pentru verificarea declaraţiilor nu poate depăşi un an de la primirea acestora de către CNI. În aceste condiţii, termenul se restrânge, iar în condiţiile în care o investigaţie a CNI durează câteva luni, dar şi ţinând cont de faptul că CNI nu este cea care pune punctul final, ci Procuratura Generală, pedepsirea trişorilor devine practic imposibilă.
L-am întrebat şi pe Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI, de ce publicarea declaraţiilor de avere ale funcţionarilor a fost tergiversată, dar şi de ce instituţia plăteşte practic de trei ori mai mulţi bani decât în 2014 pentru scanarea şi publicarea acestora. Aflat în conflict deschis cu preşedintele CNI, Anatolie Donciu, pe care, împreună cu alţi doi colegi, Dumitru Prijmireanu şi Leonid Morari, l-a acuzat inclusiv de fals în acte, Strătilă susţine că, deşi este vicepreşedinte, nu a fost informat despre licitaţia organizată de instituţie şi nici despre preţul pentru care a fost desemnat câştigătorul. Acesta a evitat să se pronunţe dacă suma de 800 mii de lei este exagerată sau nu pentru scanarea şi plasarea unor declaraţii online.
În acest context, am solicitat şi poziţia celor de la „Fiscservinform”, încercând să aflăm din ce cauză preţul oferit pentru prelucrarea declaraţiilor de avere ale funcţionarilor a crescut brusc în 2015. Tatiana Staicova, şefa serviciului de presă al „Fiscservinform”, ne-a spus că preţul propus de întreprindere a fost în conformitate cu solicitările CNI şi caietul de sarcini. „Anul trecut au fost 95 de mii de declaraţii, anul acesta sunt 110 mii. La fel, s-a schimbat numărul de metadate. Dacă anul trecut au fost 7—8, anul acesta sunt 40—60”, a explicat aceasta. „În primul rând, eu nu cred că este bine ca un agent economic să prelucreze declaraţiile funcţionarilor, pentru că la mijloc este vorba de date cu caracter personal şi nu oricine trebuie să aibă acces la ele. Totodată, instituţia trebuie să motiveze foarte clar cum şi pentru ce cheltuieşte banii, pentru a nu lăsa loc de interpretări”, precizează Mariana Calughin.
Declaraţii electronice din 2016?
Începând cu 2016, problema scanării declaraţiilor funcţionarilor, dar şi a transparenţei în tot acest proces ar trebui să dispară. Asta pentru că, anul trecut, a fost semnat Acordul de colaborare între CNI şi Centrul de Guvernare Electronică, ulterior fiind elaboraţi termenii de referinţă privind crearea Sistemului informaţional „E-Integritate”. Acest sistem prevede depunerea online a declaraţiilor de avere de către funcţionari. În acest sens, a fost organizată o licitaţie, iar pe data de 30 ianuarie 2015 a intrat în vigoare contractul semnat cu firma care a câştigat licitaţia şi care urmează să-l implementeze. De fapt, conform informaţiilor oferite de Centrul de Guvernare Electronică, licitaţia a fost câştigată de un consorţiu format din două firme: „InfoSafe” SRL şi „BTS Pro” SRL. Suma contractului este de 1,57 milioane de lei, bani care vor fi plătiţi de Banca Mondială, în contul unui împrumut pe care-l va acorda ţării noastre. Cele două firme au mai mulţi numitori comuni, dar şi relaţii cu CNI. Astfel, „BTS Pro” SRL a fost cea care a plasat online declaraţiile de avere ale funcţionarilor în 2013, perioadă în care Dorin Griţcan, actualul fondator şi administrator al „InfoSafe” SRL, era manager de proiect la această firmă. „InfoSafe” SRL a câştigat în ultimii ani nu mai puţin de 10 tendere organizate prin intermediul Agenţiei Achiziţii Publice (AAP). Majoritatea dintre ele au fost organizate de Ministerul Justiţiei în cadrul serviciilor de E-guvernare. De precizat şi faptul că, pe site-ul AAP, firma „BTS Pro” SRL apare într-o listă a agenţilor economici fără dreptul de a participa la licitaţii. Decizia datează din 6 februarie 2015 şi ar urma să rămână în vigoare până în 2018. În martie curent însă, executarea ei a fost suspendată.
Dumitru Postu, managerul proiectului E-Integritate, susţine că includerea agentului economic care urmează să implementeze depunerea electronică a declaraţiilor de avere într-o listă de interdicţie a AAP nu influenţează cu nimic derularea programului, pentru că „noi nu am desfăşurat licitaţia conform regulilor achiziţiilor publice, ci conform regulilor Băncii Mondiale, pentru că bugetul alocat pentru acest proiect este din fondurile alocate de Banca Mondială. Sunt bani împrumutaţi de la Banca Mondială, care urmează, ulterior, să fie rambursaţi de către stat”. Postu susţine că implementarea acestui proiect va demara la începutul anului viitor şi va permite funcţionarilor să depună declaraţia de avere din faţa calculatorului. Respectiva declaraţie va putea fi văzută de eventualii doritori aproape imediat după depunerea ei de către funcţionar.
