Lilia Lupașco, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și soțul ei, de meserie jurist, și-au scos la vânzare un apartament de lux, situat într-un cartier select din capitală, în regiunea parcului Valea Morilor, pentru care cer circa 6,5 milioane de lei.
În anunțul însoțit de mai multe fotografii care arată luxul în care locuiește familia judecătoarei, este indicat că apartamentul cu vedere spre parcul și lacul Valea Morilor are o suprafață de 170 de metri pătrați. Un imobil cu o asemenea suprafață lipsește însă din declarațiile de avere și interese ale magistratei. Imobilul scos la vânzare este compus din două apartamente comasate, unul din care procurat, în acte, de părinții magistratei.
Lilia Lupașco susține că familia sa a scos locuința la vânzare pentru că are nevoie de bani pentru a continua construcția unei case, începută anul trecut, într-o suburbie a capitalei, unde pentru materiale de construcție și manoperă a cheltuit deja 2 milioane de lei.
După o discuție cu reporterul ZdG, în care magistrata afirma că averea pe care o deține familia ei este în strictă conformitate și corespunde cu veniturile pe care le are, anunțul despre vânzarea locuinței a fost șters de pe site-ul agenției imobiliare.
Apartamentul de milioane al familiei magistratei Lupașco, scos în vânzare
Magistrata Lilia Lupașco, care face justiție la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar din aprilie 2020 exercită interimatul funcţiei de vicepreşedinte al instanței, sediului Râșcani, și-a scos în vânzare apartamentul de lux în care locuiește cu familia sa. ZdG a constatat că imobilul, pentru care judecătoarea cere 330 de mii de euro, echivalentul a circa 6,5 milioane de lei, este situat într-un bloc dintr-un cartier select din Chişinău, în regiunea parcului Valea Morilor, este divizat în două în declarațiile de avere și interese personale ale judecătoarei, și, pe jumătate, a fost cumpărat, în acte, de părinții ei.
Imobilul scos la vânzare prin intermediul unei agenţii imobiliare impresionează prin lux și opulență, este amenajat în stil modern. Primul element de lux este văzut imediat cum ușa locuinței se deschide. În antreu, în față, este amenajată o comodă elegantă, iar deasupra ei o oglindă mare. În stânga, vedem o altă comodă, mai mică, iar deasupra ei un tablou.
Urmează bucătăria și livingul amenajate open space, de unde, prin geamuri de tip perete pot fi admirate parcul și lacul Valea Morilor. Elemente care surprind în cele trei încăperi neseparate de vreun perete sunt patru coloane.
Bucătăria elegantă este completată cu blaturi din marmură, iar în living, în fața unei canapele mari, se află un șemineu. Apartamentul dispune de trei dormitoare, de trei blocuri sanitare, de două balcoane, dar și de o garderobă.
În anunțul de vânzare este indicat că imobilul are o suprafață de 170 de metri pătrați și valorează 330 de mii de euro sau echivalentul a circa 6,5 milioane de lei. Un apartament cu o asemenea suprafață însă nu se regăsește în declarațiile de avere și interese personale depuse până acum de judecătoare.
Imobilul declarat oficial pe bucăți
ZdG a constatat că judecătoarea și soțul ei, Sergiu Dodon, jurist de profesie, dețin, în acte, două apartamente de 109 metri pătrați și, respectiv, 63 de metri pătrați, într-un bloc de locuințe dintr-un cartier select din Chişinău, în regiunea parcului Valea Morilor. Cele două apartamente au fost amenajate în unul, doar că judecătoarea nu declară asta. Iar acum imobilul de lux a fost scos în vânzare, pe un site al unei agenții imobiliare, cu 330 de mii de euro, echivalentul a circa 6,5 milioane de lei.
Potrivit datelor de la Cadastru, apartamentul de 109 metri pătrați este înregistrat pe numele Liliei Lupașco și a fost obținut, oficial, în decembrie 2021, prin moștenire. Apartamentul a ajuns în proprietatea familiei magistratei în 2015, părinții ei figurând în acte ca fiind cei care au semnat, în 2012, contractul privind investiția în construcție.
În declarația de avere și interese personale pentru 2021, semnată de magistrata Lupașco, aceasta declară că apartamentul valorează 2 milioane de lei. Imobilul a fost trecut și în declarația de avere și interese personale pentru 2020, doar că aici Lupașco scrie că a dobândit bunul în 2016, în baza unui „contract de determinare a cotei părți ideale” și ar avea o valoare de doar 980 de mii de lei.
Celălalt apartament, de 63 de metri pătrați, este înregistrat pe numele judecătoarei și al soțului acesteia, Sergiu Dodon. În declarațiile de avere și interese personale ale magistratei, imobilul este trecut la valoarea de 509 mii de lei.
Prin intermediul aceleiași agenţii imobiliare, soțul magistratei a scos la vânzare un spațiu comercial care îi aparține: o încăpere din sectorul Buiucani al capitalei, recent renovată și amenajată modern, în care își au sediul firmele „Nobil Lex Group” SRL și „Vizita Grup” SRL, care îi aparțin lui Sergiu Dodon. Încăperea are o suprafață de 78 metri pătrați și se vinde cu 117 mii de euro sau echivalentul a 2,2 milioane de lei.
Judecătoarea: „O perioadă de timp, mama a locuit împreună cu noi și le-am comasat pentru că al doilea apartament era prea mic”
Lilia Lupașco motivează comasarea apartamentelor prin faptul că unul din ele era prea mic (63 metri pătrați), spune că părinții ei au cumpărat apartamentul de 109 metri pătrați cu bani munciți și că acum vinde imobilul pentru a-și putea continua construcția unei case, ridicate în 2021.
„Părinții mei, ca și toată lumea, au muncit. Tatăl meu a lucrat peste hotare mai mulți ani. O perioadă de timp, mama a locuit împreună cu noi și le-am comasat pentru că al doilea apartament era prea mic. Din vânzarea apartamentului ne gândim să continuăm să construim casa, ca să o putem finaliza. Am avut o sumă de bani strânsă. Ne-am determinat să mergem la casă pe pământ. Alți bani nu avem și vindem apartamentul, pentru a putea finaliza casa”, a spus pentru ZdG Lilia Lupașco.
Judecătoarea susține că averea pe care o deține este în strictă conformitate și corespunde cu veniturile pe care le are, iar prețul cerut pentru apartament este unul de piață.
„Dar la noi este numaidecât ca un judecător să nu ai aibă un apartament sau să nu aibă posibilitate să… sau este ilegal să-și construiască casă, dacă veniturile sunt declarate și transparente? Eu știu că prețul de piață variază de la 1000 de euro metrul pătrat până la 1.200 de euro metrul pătrat”, a mai spus magistrata.
Cu referire la sediul soțului ei, scos în vânzare, Lupașco spune că „el a avut o casă, până la căsătorie. A construit o casă, pe care a vândut-o, și din banii obținuți a compărat oficiul. A făcut reparație și s-a mutat la oficiul lui”.
Familia judecătoarei îl are în calitate de vecin pe fostul deputat PSRM Ștefan Gațcan, care, l-a fel, și-a scos locuința în vânzare. Pentru imobilul de 165 de metri pătrați, Gațcan cere 360 de mii de euro.
După ce marți, 13 septembrie, am discutat cu judecătoarea Lupașco despre apartamentul pe care îl vinde și averea familiei sale, anunțurile de vânzare au fost șterse de pe site-ul agenției imobiliare.
Își construiește casă într-o suburbie a Chișinăului
Familia judecătoarei a cumpărat în 2021 un teren cu o suprafaţă de 12 ari, cu o casă nefinalizată pe el, pe care în declarația de avere și interese personale pentru anul 2021 îl trece la valoarea de 580 de mii de lei. Ea declară că preţul de piaţă al terenului este de 500 de mii de lei, motivul diferenței fiind faptul că au fost suportate cheltuieli pentru demolarea construcției nefinalizate de pe teren și că terenul nu a fost evaluat separat de construcția nefinalizată și constituie o valoare unică. Pe terenul respectiv familia judecătoarei își construiește o casă cu o suprafață de 312 metri pătrați. Bunul imobil, aflat într-o suburbie a capitalei, este în construcție și doar materialele de construcție și manopera i-ar fi costat pe cei doi soți 2 milioane de lei.
Magistrata mai deține în orașul Călărași un apartament de 66.4 metri pătrați, pe care l-a moștenit în 2016 de la părinții ei. Ea declară și o casă cu o suprafață de 117 metri pătrați, cu o valoare indicată de 32,6 mii de lei, obținută în 2017. Casa a fost moștenită de fiul ei, născut în prima căsătorie.
„Afacerea” cu apartamente la preț preferențial
Deși deținea din 2008, împreună cu fostul soț, un apartament de 107 metri pătrați într-un bloc de locuințe de pe strada Profesor Ion Dumeniuc din sectorul Ciocana al capitalei, mantia de judecătoare i-a asigurat Liliei Lupașco, în 2015, două apartamente de circa 44 de metri pătrați la preț preferențial. Lupașco a fost membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor. Imobilele se aflau într-un bloc de pe strada Hristo Botev din Capitală și au fost obținute în cadrul unui proiect de asigurare cu locuințe a magistraților Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. În 2017, ea a vândut unul din apartamente, dar a evitat să declare venitul obținut din tranzacție în declarația de avere și interese personale. Și celălalt apartament obținut la preț preferențial a fost înstrăinat în 2017, fără ca ulterior judecătoarea să declare venituri.
Judecătoarea motivează că nu a indicat vreun venit din vânzarea celor două apartamente, pentru că ar fi vândut imobilele la prețul cu care le-a cumpărat.
„Noi nu am vândut apartamentele. Venit din aceste apartamente nu am avut, pentru că nu am devenit proprietari la apartamentele acestea, dar am transmis cesiunea. Venit din apartamente nu am avut, pentru că noi cu cât am făcut contractul de ipotecă, cu tot atâția bani au fost vândute proprietarului unei cesiuni. Nu am obținut venit, prețul a fost același”, ne-a spus magistrata Lupașco.
Mașinile conduse „prin mandat”
Din 2018, Lilia Lupașco conduce un automobil BMW fabricat în 2014 și a cărui valoare indicată este de circa 595 de mii de lei. Mașina aparține firmei soțului ei „Nobil Lex Group” SRL, iar magistrata spune că i-a fost transmisă în folosinţă gratuită. Iar soțul ei Sergiu conduce, din 2020, o mașină care aparține firmei sale „Vizita Grup” SRL: un automobil Mercedes E200 fabricat în 2016, trecut în declarația de avere a magistratei la valoarea de 590 de mii de lei.
„Se face în mod legal, obișnuit, nimic în asta nu văd ilegal sau ieșit din comun. Eu mă folosesc de acest automobil prin mandat. Nu am deocamdată posibilitate să cumpăr personal (un automobil – n.r.), pentru că am, poate, și alte priorități la momentul de față”, a spus magistrata.
Dosarul Platon și criticile lui Timofti la adresa judecătoarei
Lilia Lupașco a fost numită în mai 2008 în funcția de judecătoare la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău, pe un termen de cinci ani. În cea mai veche declarație de avere și interese personale, depusă în 2009, judecătoarea declara un apartament deținut împreună cu fostul soț, cu o valoare de 300 de mii de lei, un automobil Mercedes „Autocamion Furgon”, a cărui valoare declarată era de 30 de mii de lei și un salariu anual de circa 68 de mii de lei sau 5,6 mii de lei lunar. Între timp, salariul ei a crescut, ajungând în 2021 la circa 277 de mi de lei sau 23 de mii de lei lunar.
Lilia Lupașco a ajuns în atenția opiniei publice în februarie 2021, după ce magistrata Tatiana Bivol, care a decis rejudecarea dosarului în care controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare, s-a retras. Locul ei în completul de judecători i-a revenit magistratei Lupașco, care a solicitat și a primit acceptul pentru reluarea cercetării judecătorești, deși Codul de procedură penală (CPC) permite să nu fie reluată etapa anchetei, după înlocuirea unui judecător din completul de judecată.
„CPC prevede expres reluarea cercetării de la început în cazul în care judecătorul nu intră în condițiile de sus. Da, prevede. De aceea, am reluat cercetarea, ca să nu facem încălcare de procedură”, a comentat judecătoarea pentru ZdG.
Ulterior, printr-o sentință dictată la 14 iulie 2021, completul format din magistratele Lilia Lupașco, Olga Bejenari și Angela Vasilenco a acceptat cererea de revizuire a dosarului în care Veaceslav Platon a fost condamnat pentru escrocherie și spălare de bani și l-a achitat pe acesta în dosarul „frauda bancară”. Această sentință, care nu a fost ulterior contestată, i-a permis ulterior lui Platon să poată părăsi R. Moldova, el fiind anunțat mai târziu în căutare, fiind cercetat penal pentru escrocherie și corupere activă.
Tot Lupașco a făcut parte din completul de judecată care, în noiembrie 2021, a admis solicitarea procurorei Elenei Ceruţa de a o exclude pe magistrata Vasilisa Muntean din completul de judecată care examina dosarul intentat fostului şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, în care Veaceslav Platon figurează în calitate de parte vătămată. Iar la Adunarea Generală a judecătorilor din 2014, preşedintele de atunci Nicolae Timofti o critica pe Lilia Lupaşco că şi-a permis să dea hotărâri, prin care s-a blocat activitatea Băncii Naționale a Moldovei. „Doamna Lilia Lupașco de la Judecătoria Râșcani a capitalei a suspendat recent un act normativ al Băncii Naționale, cu titlul de măsură de asigurare”, spunea Timofti.
Afacerile soțului
Cele două firme care dețin automobilele cu care se plimbă membrii familiei judecătoarei îi aparțin soțului acesteia. „Nobil Lex Group” SRL activează din anul 2017 și este specializată în servicii juridice, recuperarea datoriilor și asigurări. Pentru 2019, întreprinderea raportează venituri din vânzări în valoare de circa 1,16 milioane de lei. Iar „Vizita Grup” SRL are, printre genurile de activități declarate, comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi, comerţul cu amănuntul al produselor din tutun, hoteluri, restaurante, baruri, închirierea bunurilor imobiliare proprii, activităţi recreative şi activităţi de întreţinere corporală. Întreprinderea a fost fondată în 2010, iar în 2012 a fost preluată de către Sergiu Dodon.
Odată cu firma, a fost preluat şi dreptul de arendă asupra a opt hectare de pădure de lângă Mănăstirea Condriţa, peste drum de reşedinţa de stat a preşedintelui R. Moldova. Ulterior, el a renunțat la arendă. Soțul judecătoarei Sergiu Dodon mai deține Biroul de Mediere „Mediator Dodon Sergiu”. Anterior, el a fost șef al serviciului juridic la Institutul Mamei și Copilului și detectiv particular. În 2016, Dodon a participat la concursul pentru suplinirea funcției de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, dar nu a trecut.