2,3 milioane de lei din bugetul de stat. Sau cum pandemia și starea de urgență nu au oprit visul președintelui de a repara Complexul Memorial „Eternitate”

Coronavirusul și criza, inclusiv financiară, cu care se confruntă bugetul de stat nu au oprit dorința președintelui Igor Dodon de a repara Complexul memorial „Eternitate”. Lucrările de renovare au demarat în plină pandemie, la mijloc de  martie 2020 și urmează să fie finalizate până la începutul lunii mai.

În timp ce Guvernul și Primăria Capitalei au demarat campanii pentru a strânge fonduri de la cetățeni pentru spitalele și medicii care luptă în prima linie cu coronavirusul, din fondurile Ministerului Apărării s-au alocat aproape trei milioane de lei pentru ca lucrările de reparație ale Complexului Memorial „Eternitate”, promise în urmă cu doi ani de șeful statului, să fie realizate. 

13 martie 2020. În R. Moldova erau înregistrate 8 cazuri de coronavirus, iar autoritățile se pregăteau să decreteze „stare de urgență” în legătură cu răspândirea virusului care a ucis, în întreaga lume, peste 45 de mii de oameni.

În aceeași zi, la Agenția Achiziții Publice era înregistrat contractul semnat de Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu a Ministerului Apărării și firma „Magda” SRL pentru „reparația elementelor de bază din cadrul Complexului Memorial „Eternitate”. Valoarea lui constituie 2,33 milioane de lei. 

„Acces interzis. Lucrări de reparație”

Clauzele aferente contractului prevedeau începerea lucrărilor în ziua de 18 martie 2020, imediat după decretarea stării de urgență, iar finalizarea lor – la 30 aprilie, cu o săptămână înainte ca în R. Moldova guvernarea socialistă să sărbătorească împlinirea a 75 de ani de la „victoria în războiul pentru apărarea patriei”. 

Marți, 31 martie, lucrările de reparație erau în toi. O panglică de culoare roșie înconjura intrarea principală, iar pe poartă era aplicată o foaie simplă, cu următorul mesaj: „Acces interzis. Lucrări de reparație”. Pe teritoriul Complexului puteau fi observați câțiva bărbați și schele care înconjurau obiectivele supuse renovării. Se muncea și în afara Complexului. 

Pavajul amplasat pe drumul de acces în Complex a fost demontat, iar câțiva muncitori descărcau dintr-un automobil parcat alături noile „piese” care urmează a fi amplasate în locul celor uzate. În timp ce descărcau pavajul dintr-un automobil care avea inscripționate însemnele unei companii din România, muncitorii nu au fost deschiși pentru discuții, evitând să precizeze numele angajatorului. 

Patru companii s-au arătat interesate să repare Complexul. Prețul propus – sub cel preconizat de Guvern

Licitația pentru „reparația elementelor de bază din cadrul Complexului Memorial „Eternitate”” a demarat în februarie 2020, fiind anunțată pe site-ul Ministerului Apărării. Instituția preconiza că lucrările de reparație ar costa 2,94 milioane de lei, urmând să se încheie la 30 aprilie 2020. Ofertele au fost depuse până la 5 martie, iar câștigătorul urma să fie desemnat în baza „celui mai mic preț”. Patru companii și-au manifestat interesul pentru a repara Complexul Memorial „Eternitate”:

1. „Magda” SRL – 1,94 milioane de lei

2. „Moncomtex” SRL – 2,043 milioane de lei

3. „Sud-Terra” SRL – 2,18 milioane de lei

4. „Zagorlar” SRL – 2,33 milioane de lei

A fost acceptat cel mai mic preț, propus de „Magda” SRL. Ceilalți trei agenți economici, care au participat la licitație, au aprobat rezultatele, nefiind înregistrate contestații. Astfel, la 13 martie, contractul dintre „Magda” SRL și Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu a Ministerului Apărării a fost înregistrat de Agenția Achiziții Publice. Suma finală a contractului, cu toate taxele incluse constituie 2,33 milioane de lei. 

Antreprenorul general – o companie cu zeci de contracte publice. Administrația evită discuțiile la subiectul reparației Complexului „Eternitate”

„Magda” SRL a fost fondată în 1992, avându-l în calitate de fondator și administrator pe Mihail Munteanu. Firma este o abonată a contractelor cu statul, efectuând în ultimii ani lucrări de reparație sau livrare de mobilier pentru mai multe instituții de stat.

Cel mai bănos contract din ultimul an, în valoare de 6,5 milioane de lei, a fost semnat tot cu Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu a Ministerului Apărării pentru „reparația capitală a sediului Orchestrei prezidențiale” în luna iunie 2019. Un alt contract important a fost semnat de companie în 2018, când a reparat, pentru aproximativ 7 milioane de lei, blocurile administrative ale Ministerului Finanțelor. 

Am încercat să discutăm despre licitație și despre reparația Complexului „Eternitate” cu reprezentanții firmei „Magda” SRL, doar că fără succes. La un număr de telefon la care urma să răspundă administratorul și fondatorul companiei ne-a răspuns un bărbat care, după ce i-am comunicat subiectul discuției, ne-a anunțat că Mihail Munteanu „s-a dus” și că nu ne poate oferi datele acestuia de contact. Acesta a mai precizat că nu poate oferi vreo informație despre lucrările de reparație ale Complexului, după care a închis, iar ulterior, nu a mai răspuns la apeluri. La un alt număr de telefon al companiei, am lăsat și un număr de contact la care să fim telefonați, doar că acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Fostul și actualul ministru al Apărării (nu) vorbesc despre licitație

Mihail Turanin, responsabilul de licitație din cadrul Ministerului Apărării, a precizat, într-o discuție cu ZdG, că lucrările se desfășoară în termenii stabiliți, iar antreprenorul general nu ar fi angajat subcontractanți pentru reparația Complexului Memorial „Eternitate”. Totodată, acesta a precizat că nu a fost implicat în discuții care să prevadă sistarea procedurii de licitație, ținându-se cont de situația din țară, provocată de coronavirus. „Banii (pentru lucrări, n.r.) sunt din bugetul de stat. Procedura de deschidere a ofertelor a fost până la introducerea stării de urgență. Respectiv… Nu știu, poate la nivel de conducere, de ministru, au fost ceva discuții, dar la nivelul meu de executor, eu nu am primit așa indicații”.

Victor Gaiciuc, ministrul Apărării din perioada aprobării licitației, redevenit, între timp, consilier al președintelui Igor Dodon în domeniul apărării şi securității naţionale și secretar al Consiliului Suprem de Securitate, ne-a anunțat că nu poate oferi declarații la subiect, redirecționându-ne către actualii conducători de la Apărare. Întrebat dacă, pe când era la minister, s-a pus în discuție sistarea licitației, Gaiciuc a precizat că nu a asistat la asemenea discuții și că, atunci când a fost inițiată licitația, în țară „situația era normală”.

Alexandru Pânzari, actualul ministru al Apărării, învestit în funcție la 16 martie, a precizat pentru ZdG că nu a semnat niciun document aferent licitației și a lucrărilor de reparație a Complexului „Eternitate”. „Nu am avut pe agendă subiectul ăsta de când sunt în funcție. Avem alte priorități acum și trebuie să ne ocupăm de ele”, a punctat Pânzari. 

Reparația Complexului, un subiect promovat în ultimii doi ani de președinte

Subiectul reparației Complexului Memorial „Eternitate” a fost adus pentru prima dată în spațiul public de către președintele Igor Dodon în aprilie 2018. Atunci, șeful statului a anunțat, printr-un comunicat de presă, că a vizitat Complexul „în preajma Zilei Victoriei – 9 mai, dar și în urma numeroaselor petiții care au venit în adresa Președintelui țării”. 

Președintele constata că „majoritatea construcțiilor din componența complexului se aflau într-o stare dezastruoasă și prezentau un pericol real pentru sănătatea și viața vizitatorilor. Ținând cont de faptul că acest monument este un obiect de importanță națională, gestionarea căruia este asigurată de autoritățile centrale, șeful statului a solicitat Guvernului, Ministerului Apărării, ca în contextul zilei de 9 mai, când, tradițional, la „Eternitate” vine un număr impunător de oameni, să fie asigurate toate normele tehnice și estetice întru desfășurarea în siguranță deplină a acțiunilor dedicate Zilei Victoriei şi comemorării eroilor căzuți pentru Independența Patriei. Totodată, Igor Dodon a subliniat că dacă nu vor fi depistate surse din contul statului, acesta va demara o campanie socială de acumulare a fondurilor pentru reparația capitală a Memorialului”, se preciza în comunicatul instituției prezidențiale. 

Ianuarie 2020. Dodon despre sursele financiare pentru reparație: „Vor fi acestea interne sau vor fi externe, de la partenerii ruși, de exemplu…”

Reparația capitală nu a avut loc însă nici în 2018 și nici în 2019. Subiectul a revenit în actualitate în luna ianuarie 2020, când șeful statului declara, după o ședință a Consiliului Suprem de Securitate că reparația Complexului este un obiectiv de bază pentru acest an. El spunea însă că „partenerii ruși” ar putea oferi sursele financiare necesare. 

„Eu consider că în acest an este vorba de 75 de ani de la finalizarea celui de-al doilea război mondial sau victoria în marele război pentru apărarea patriei – diferiți îl califică diferit. Dar este un eveniment important pentru noi toți, pentru cetățenii R. Moldova, pentru toată Europa. Este vorba de 75 de ani de la victorie. Acest complex este într-o stare deplorabilă și dacă noi vrem să stimăm ceea ce au făcut părinții noștri, buneii noștri… Ei și-au dat viața. Acest complex trebuie reparat, așa cum sunt reparate pe parcursul ultimilor ani sute de monumente în toate localitățile. În ceea ce ține de surse. Vor fi acestea interne sau vor fi externe, de la partenerii ruși, de exemplu… Guvernul știu că gestionează acest subiect. Cât, când și cum, cred că-i întrebați pe cei de la Guvern”, declara Dodon. 

Iar Guvernul a răspuns. Iniţial, la 5 februarie, Executivul a aprobat o hotărâre prin care au fost alocate 4 milioane de lei pentru reparația Complexului. Costurile erau estimate conform informației parvenite de la Institutul municipal de proiectări „Chişinăuproiect”. 

În februarie, fostul ministru al Apărării inspecta Complexul și constata că acesta se afla „într-o stare deplorabilă”

Ulterior, la 12 februarie, Victor Gaiciuc, ministrul Apărării din acea perioadă, însoțit de reprezentanți ai Primăriei Chişinău, Ministerului de Finanţe şi Ministerului Economiei şi Infrastructurii, specialiști din cadrul Armatei Naţionale, au evaluat starea obiectivelor de pe teritoriul Complexului Memorial „Eternitate”.

În rezultatul verificărilor, ministrul Apărării a menţionat că monumentul se află într-o stare deplorabilă, ultima reparație capitală fiind realizată în 2006. „Am constatat, cu regret, că majoritatea construcțiilor se află într-o stare dezastruoasă şi prezintă un pericol real pentru sănătatea şi viaţa vizitatorilor. Sunt convins că acest complex trebuie reparat. Mii de moldoveni au murit pe câmpurile de luptă în acel război şi e de datoria noastră să ne amintim de ei prin grija faţă de locurile unde au fost înmormântați acești eroi”, spunea Victor Gaiciuc.

Ministrul Apărării de atunci adăuga că, în cel mai scurt timp, structurile responsabile urmau să elaboreze un plan de reparație a complexului memorial, cu devizul de cheltuieli şi expertiza specialiștilor. „Este important ca pe parcursul realizării acestui plan să fim transparenți şi societatea să cunoască cum decurge renovarea şi cum sunt cheltuiți banii alocați în acest scop”, declara ministrul Gaiciuc.

La câteva zile de la această vizită, s-a dat startul licitației, câștigată ulterior de compania „Magda” SRL pentru suma totală de 2,3 milioane de lei, fapt neanunțat public de autorități.

Istoria reparației capitale din 2006: Ilegalitățile stabilite de Curtea de Conturi

Complexul Memorial „Eternitate” a fost reparat capital pe parcursul anului 2006, în perioada guvernării comuniste. Inițial, Complexul se afla la balanța Primăriei Chișinău, cea care a și dat start lucrărilor de reparație prin semnătura primarului interimar de atunci, Vasile Ursu.

Compania „Galeria de Piatră” SRL a fost desemnată responsabilă de efectuarea lucrărilor, după ce, la prima etapă, firma „Moldconstruct Market”, afiliată familiei Voronin, a renunțat la contract. 33,7 milioane de lei au fost alocați, inițial din bugetul de stat și din cel al Primăriei mun. Chișinău pentru finalizarea lucrărilor. Într-un final însă, un raport al Curții de Conturi elaborat în 2007 a scos la iveală faptul că autoritățile au recepționat lucrări totale în sumă de aproximativ 46,2 milioane de lei, plătind, până la data efectuării controlului Curții de Conturi 34,7 milioane de lei, autoritățile acumulând astfel și datorii de aproximativ 11 milioane de lei. 

Același raport al Curții de Conturi stabilea însă că, în procesul de reparație a Complexului Memorial s-ar fi produs mai multe ilegalități. Astfel, în proces au fost implicați nu mai puțin de 24 de subantreprenori care, potrivit proceselor-verbale de recepție a lucrărilor, au executat lucrări de construcție în mărime de 39,5 milioane de lei sau de 89,5 la sută, restul volumului de lucrări în valoare de 4,66 milioane sau de 10,5 la sută a fost executat cu puterile proprii de către antreprenorul desemnat în urma licitației – „Galeria de Piatră” SRL.

Totodată, o concluzie preliminară a ultimelor 47 de probe prezentate ale plăcilor de beton pentru trotuare şi ale amestecurilor de nisip-ciment din substratul pietrelor arăta că acestea nu corespundeau indicilor de calitate. 

Fosta proprietară a firmei care a reparat Complexul, judecată penal, dar achitată în 2014

Un control efectuat în acea perioadă de către Inspecția de Stat în Construcții la doi dintre subcontractanți arăta că firma „Construc-D” ar fi exagerat volumele de lucru executate cu 2 milioane de lei, „Folcons-Com” cu 3,1 milioane de lei, iar însuși antreprenorul, „Galeria de Piatră” SRL, cu 2,3 milioane de lei. Curtea stabilea și alte cheltuieli care ar fi fost nejustificate, astfel că, în rezultat, a fost deschisă o cauză penală. Doar că procurorii au probat un prejudiciu mai mic, de aproximativ 1,7 milioane de lei.

Astfel, Elena Gusenco, proprietara firmei „Galeria de Piatră”, Dumitru Bîrsanu, dirigintele de șantier al obiectului, dar și Serghei Novicov, care era specialist principal al secției supraveghere tehnică a Direcției Construcții Capitale a Primăriei mun. Chişinău și responsabilul tehnic al obiectului, au fost trimiși în judecată, fiind învinuiți de escrocherie,  fals în documente și neglijență în serviciu.

Procurorii au cerut 14 ani de închisoare pentru Elena Gusenco, 12 ani pentru Dumitru Bîrsanu și 5 ani cu executare pentru Serghei Novicov, stabilind că aceștia ar fi adus prejudicii de 1,7 milioane lei. Principala acuzație care le-a fost adusă lui Gusenco și Bîrsanu s-a rezumat la faptul că aceștia, prin înțelegere cu Svetlana Nohai, care gestiona mai multe SRL-uri angajate în calitate de subcontractanți la reparația Complexului, ar fi livrat materiale de construcție în sumă de 93 de mii de lei, dar în documente a fost indicată suma de 2 milioane de lei. Totodată, la plasarea fundației, sub pavaj, ar fi fost folosite materiale mai puține decât cele indicate în acte. 

În martie 2014, Curtea Supremă de Justiție a pus punct în acel dosar cu achitarea celor trei inculpați. „Concluziile rapoartelor de expertize nominalizate nu puteau fi puse la baza unei sentințe de condamnare a inculpaților nominalizați, deoarece concluziile acestora sunt incomplete şi insuficiente şi nu au fost confirmate obiectiv cu alte probe pertinente şi concludente existente la materialele cauzei”, au concluzionat judecătorii. 

În 2017, statul a plătit prejudicii de peste jumătate de milion de lei. Firma nu și-a recuperat însă de la stat 9,9 milioane de lei pe care le revendica

După ce au fost achitați, Elena Gusenco și Dumitru Bîrsanu au acționat statul în judecată. Aceștia au menționat în cererea de chemare în judecată că organele de urmărire penală au pornit neîntemeiat urmărirea penală în privința lor, cauza aflându-se pe rol 6 ani. În această perioadă, compania și-a sistat activitatea, iar statul a stopat transferarea sumei de 9,9 milioane de lei de la bugetul de stat pentru lucrările efectuate la Complexul Memorial ,,Eternitate”. Ca rezultat, subantreprenorii au depus cereri de chemare în judecată cu privire la încasarea datoriilor, iar din lipsa resurselor financiare, la 31 octombrie 2008 s-a intentat procesul de insolvabilitate în privința firmei „Galeria de Piatră”, iar la 9 ianuarie 2014 s-a dispus dizolvarea întreprinderii.

Gusenco a cerut de la stat prejudicii în valoare de 6,3 milioane lei în calitate de venit ratat, 249 mii de lei în calitate de salariu ratat și 1 milion de lei drept prejudiciu moral. Bîrsanu a cerut despăgubiri totale de 1,15 milioane lei pentru prejudiciul moral și salariul ratat.  

Prima instanță, Judecătoria Buiucani, a dispus să fie încasată de la stat suma de 749 mii de lei în cazul Elenei Gusenco și suma de 658 mii de lei în cazul lui Dumitru Bîrsanu, 500 de mii de lei reprezentând prejudiciul moral. Ulterior, au urmat recursuri peste recursuri, dosarul a ajuns până la CSJ, a fost trimis la rejudecare, pentru ca, în final, în aprilie 2017, judecătorii CSJ să respingă recursul depus de Ministerul Justiției, după ce inițial l-au respins pe al Elenei Gusenco și să lase în vigoare o decizie a Curții de Apel (CA) Chișinău.

„Ținând cont de principiile compensării echitabile şi rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres şi frustrare, instanţa de apel a apreciat prejudiciul moral la suma de 80 de mii de lei”, stabileau magistrații de la CA Chișinău. Astfel că Elena Gusenco a primit, în final, aproximativ 330 de mii de lei, iar Dumitru Bîrsanu suma de 238 de mii de lei.

Astăzi, „Galeria de Piatră” SRL este în ultima fază de lichidare. Între timp, Elena Gusenco, proprietara companiei, a decedat. Conform informațiilor publice, firma așa și nu a mai primit de la stat cei 9,9 milioane de lei pe care-i revendica în urma lucrărilor de reparație ale Complexului Memorial „Eternitate”. Totodată, conform informațiilor oferite de lichidatorul companiei, Adrian Chilaru, nu există astăzi informații documentate despre suma de bani care a intrat în conturile companiei „Galeria de Piatră” de pe urma efectuării lucrărilor de reparație a Complexului Memorial „Eternitate” în 2006.