VIDEO „Suntem într-un război hibrid în toată puterea cuvântului”. Adrian Efros, ministrul Afacerilor Interne, la Podcast ZdCe

Adrian Efros, ministrul Afacerilor Interne, este invitatul Podcast ZdCe. El s-a referit la măsurile luate de autorități, în contextul războiului hibrid și la contribuția MAI în acest sens. Ministrul de Interne spune cum ajung în R. Moldova banii pentru finanțarea ilegală a unor partide, cum este protejată frontiera de stat, ce ipoteze sunt examinate în cazul incidentului cu cocktailuri Molotov de la Ambasada Federației Ruse și ce fac autoritățile ca să-l găsească pe Vladimir Plahotniuc. 

— Domnule Efros, suntem prezent în ceea ce autoritățile Republicii Moldova, dar și unii experți, numesc o situație de război hibrid total, în contextul în care avem război în Ucraina, în contextul aspirațiilor europene ale Republicii Moldova, care nu sunt foarte bine privite de Federația Rusă, și în contextul unor scrutine care, iată, ne așteaptă anul acesta și anul viitor. În calitatea dumneavoastră de șef al ministerului care este responsabil de ordinea publică în țară, vreau să ne spuneți în ce măsură este acum societatea în siguranță și dacă există oarecare pericole în acest context.

— Într-adevăr, suntem într-un război hibrid în toată puterea cuvântului. De fapt, noi am fost întotdeauna într-un război hibrid, însă cu diferită intensitate. Odată cu începerea războiului nedrept în Ucraina, noi am simțit și mai mult intensitatea acestui război, deoarece Federația Rusă inițial a dorit să ajungă militar, însă, datorită acestor bravi ostași și comandanți din Ucraina, această ofensivă a fost oprită. Însă asta nu înseamnă că Federația Rusă a renunțat la intențiile de a pune mâna înapoi pe Republica Moldova. De aceea, a schimbat tactica. Nu și-a schimbat obiectivul, dar a schimbat tactica de acțiune și noi vedem diferite situații de destabilizare în Republica Moldova, finanțări ilegale la diferite partide, încercarea de a cumpăra electoratul prin diferite metode și în diferite scheme. Și am văzut anul trecut chiar schemele direct, care au fost detrucate de către Serviciul de Informații și Securitate, împreună cu forțele de securitate ale Ministerul Afacerilor Interne. 

Însă m-ați întrebat cât de sigură este societatea noastră. Este în siguranță și vreau să reiterez că nu avem niciun pericol militar și nu sunt indicatori care ar arăta la un pericol militar iminent asupra Republicii Moldova. Da, noi avem diferită interferență a forțelor externe în Republica Moldova, însă societatea trebuie să fie calmă și să aibă încredere în forțele de menținere și asigurare a ordinii publice.

— Care este contribuția Ministerului de Interne prin toate organele pe care le are în subordine atunci când vine vorba de prevenirea unor asemenea situații?

— În primul rând eu doresc să menționez activitatea noastră interinstituțională, ceea ce a lipsit câțiva ani în urmă, când fiecare minister, fiecare instituție își avea planurile individuale de acțiuni în diferite situații. Acum noi am schimbat această paradigmă și am făcut un mecanism integrat de securitate, unde avem stabiliți clar niște indicatori de avertizare, avem prestabilite niște planuri de intervenție, avem stabilite niște acțiuni de descurajare a diferitor activități care ar perturba liniștea, ordinea publică și în general securitatea în Republica Moldova. Evident, noi suntem acei care suntem în prima linie, începând cu frontiera. Ulterior, pentru asigurarea, menținerea și, în caz de necesitate, restabilirea ordinii publice, suntem cei care stăm la straja fluxului de migranți, prin Inspectoratul General de Migrație, suntem cei care asigurăm securitatea civilă, în sensul intervențiilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și avem o palieră foarte largă unde zilnic suntem alături de cetățeni și depunem maxim efort ca cetățeanul să simtă în siguranță.

— Ați menționat de frontieră și despre aceste finanțări ilegale. Spuneți-ne, vă rog, cum ajung totuși acești bani în Republica Moldova? De ce reușesc să ajungă, până la urmă?

— Legislația este permisivă și căile sau metodele de a aduce acești bani, care sunt murdari și sunt cel mai probabil banii care sunt furat tot de la cetățenii Republicii Moldova, sunt aduși prin diferite căi pe teritoriul Republicii Moldova. În primul rând, sunt aduși în volumul permisiv de lege până la 10 mii de euro, prin diferite persoane, prin diferiți interpuși, pe diferite căi – terestru

și prin Aeroportul internațional Chișinău. 

— Adică, am putea spune că sunt aduși legal?

— Într-o măsură, sunt aduși legal o parte. O parte din ei vin prin diferite transferuri, o parte din ei vin prin diferite carduri prepaid, o parte din ei sunt valorificați prin diferite scheme de vânzare cu prețuri excesive a unor bunuri, care să dea voie să spele banii respectivi și să arate o proveniență cât de cât legală. Însă, în mare măsură, acești bani vin ilegal prin diferite metode

și ați văzut intervențiile Inspectoratului General de Poliție două săptămâni în urmă, când au fost efectuate percheziții și au fost ridicate în flagrant în jurul de șase milioane de lei.

— Ce se întâmplă cu această cauză în prezent?

— Cauza a fost documentată de către Inspectoratul General de Poliție, ulterior a fost remisă în Procuratură și este deschis un dosar penal. Persoanele sunt în arest preventiv și materialele sunt examinate în Procuratură.

— Există voci care spun că autoritățile noastre nu reușesc să facă față unor asemenea tipuri de atacuri, unor asemenea tipuri de situații împotriva țării, să zicem așa.

— Evident, declarațiile respective tot fac parte din acel război hibrid, unde doresc să demonstreze incapacitatea Guvernului de a gestiona aceste crize. Însă doresc să menționez că este un fals, noi ținem situația sub control. Evident nu avem finalitățile pe care ne le dorim, deoarece în instanțele de judecată de multe ori sunt adoptate niște decizii pe care toată lumea

le cunoaște și nu sunt întotdeauna cele favorabile sau cele în corespundere cu legislația în vigoare și este foarte regretabil când se duce o muncă de investigații de luni de zile, de către diferite structuri și, ajungând pe masa judecătorilor, avem eliberarea din sala de judecată,

control judiciar sau alte forme care nu sunt tocmai cele pe care noi le solicităm și astfel să ne atingem scopul nostru de a descuraja aceste acțiuni.

— Deci, în justiție ar fi problema?

— Și în justiție.

— Mai sunt situații în continuare, în care ajung în țara noastră persoane care nu-și pot justifica motivul pentru care vin și sunt întorși? Aveți o cifră câți au fost întorși sau nu au fost acceptați pe teritoriul Republicii Moldova, de exemplu, de la începutul războiului?

— Da, sunt persoane și în 2024 avem o ușoară creștere, însă încercăm să-i explicăm

prin căile diplomatice care sunt cerințele legale pentru a fi eligibil de a intra pe teritoriul Republicii Moldova și evident sunt cazuri când persoanele nu sunt admise pe teritoriul Republicii Moldova din diferite motive, fiindcă avem niște măsuri de securitate bine puse la punct, avem un profil al potențialilor infractori sau perturbatori a ordinii publice, care pot crea probleme pe teritoriul Republicii Moldova. Atunci noi identificăm aceste persoane și le explicăm motivul de ce nu sunt lăsați să intre pe teritoriul Republicii Moldova

— Cu ce scop vin ei de obicei? Adică ce presupun autoritățile atunci când îi întorc?

— Sunt sub diferite forme, cu diferite misiuni concrete care le au pe teritoriul Republicii Moldova. Sunt care vin pentru a ajuta diferite grupări infracționale să aibă o imagine mult mai bună, să îi ajute să promoveze mesaje, îi ajută să organizeze diferite activități. Dar nu o să intru în detalii, pentru că sunt diferite anchete, diferite dosare și trebuie să ne limităm la atâta informație cât ne permite legislația

— Vin de la Moscova, din Federația Rusă?

— Inclusiv. Noi am putea împărți acest război hibrid în două forme: soft și hard. Soft – e ceea ce

ține de dezinformare, de destabilizare, și de hard – anume suportul ăsta când vine nemijlocit persoana fizică să ajute aceste grupări să se operaționalizeze, să planifice diferite acțiuni și să se integreze într-un fel în această conjunctură a războiului hibrid

— Și sunteți siguri că ați prevenit intrarea tuturor celor care au venit cu rele intenții sau ar putea să fie trecut cineva?

— Evident, permanent este loc de mai bine. Dar noi întotdeauna suntem 24 din 24 la datorie și

facem acest filtru cât mai des mai puternic, și încercăm să preîntâmpinăm accesul acestor persoane nedorite pe teritoriul Republicii Moldova

— După incidentul de la aeroport care s-a soldat atunci cu decesul a două persoane, s-a schimbat situația cu securitatea la aeroport? Cel puțin am văzut unele schimbări, persoane înarmate pe teritoriul aeroportului. Avem o frontieră mai întărită, pe cale aeriană?

— Evident, sunt schimbări la domeniul operațional, în proceduri, și avem și îmbunătățiri

ale aspectului tehnic de verificare. Și la nivel legislativ am aprobat anul trecut legea privind APIS și Passenger Name Records, care ar permite forțelor de ordine să aibă din timp lista pasagerilor care vor veni pe Aeroportul internațional Chișinău, astfel noi am putea să identificăm din timp profilul pasagerilor și să evităm niște riscuri pe care noi nu ne le dorim. Suntem în proces de operaționalizare a acestui proces, însă până atunci, avem alte proceduri standard pe care le aplicăm pentru a asigura siguranța tuturor persoanelor care se află în Aeroportul Internațional Chișinău

— Încă nu se întâmplă faptul ca să primiți lista pasagerilor dinainte?

— Am avut o variantă de testare în timpul când eram în situație de urgență, a fost pusă în aplicare printr-o dispoziție a Comisiei pentru Situații Excepționale. Am testat-o, a mers, a avut rezultate destul de bune, acum deja dorim să operaționalizăm varianta oficială a acestui proces.

— Ziarul de Gardă a scris despre faptul că văduva lui Igor Ciofu, agentul de securitate care a decedat atunci, a atacat Aeroportul și, respectiv, statul în judecată, solicitând despăgubiri de vreo 7 milioane de lei. Să ne spuneți dacă aveți o opinie sau dacă cunoașteți despre această situație. 

— Am citit și eu reportajul respectiv. Este un drept al doamnei și deja instanța de judecată va decide cum va fi sau nu va fi satisfăcută această cerință.

— Înseamnă că, probabil, consideră ea că statul nu a reușit să-i protejeze soțul, dacă a decis să meargă în instanță. 

— Fiecare activitate, fiecare job are un nivel de incertitudine și de risc. Și fiecare din noi este conștient atunci când acceptă o poziție, o funcție, un job și aceste riscuri trebuie să ni le asumăm. Este clar și este regretabil ceea ce s-a întâmplat în aeroport. De aceea am zis că este dreptul doamnei să își ceară despăgubire pentru a-și întreține familia, a-și întreține copiii. Deja instanța de judecată se va expune.

— Am avut recent un proces, să-i zicem electoral, pe teritoriul țării noastre. Este vorba despre alegerile rusești care s-au desfășurat inclusiv la Ambasada Federației Ruse aici în Chișinău, dar și în șase secții deschise fără acordul autorităților de la Chișinău în regiunea transnistreană. La Chișinău am avut un incident cu cocktailuri Molotov. Ce se întâmplă cu persoana care le-a aruncat?

— Persoana este reținută. Investigăm să aflăm care a fost motivul: a fost voința personală acestui domn sau a fost parte din dintr-o provocare, pentru a arăta vulnerabilitățile instituțiilor oficiale ale statului? Probabil că acest incident nu a fost unul spontan, a fost gândit, dar suntem într-o anchetă și o să venim cu detalii ulterior. În rest, a fost menținută și asigurată ordinea publică, fără niciun fel de incident. A decurs într-un mod obișnuit, fără abateri.

— Considerați că ar fi putut avea un scop mai larg această acțiune?

— Deoarece a fost urmat de o altă noutate fake total, de la Tiraspol, 

— Cea cu dronele și elicopterul.

— Și noi cumva am face o legătură cauzală și analizăm mai multe variante în acest sens.

— Cu acel elicopter, până la urmă, ce a fost? 

— A fost, din nou, dezinformare, pentru a induce panică, frică, instabilitate în rândurile cetățenilor. Este un montaj, nu a fost absolut niciun fel de explozie. Deja specialiștii o să se pronunțe mult mai vast și cu mai multe detalii, însă, a fost parte din acea campanie de dezinformare și de încercare de a induce instabilitate în rândul cetățenilor și este regretabil că a luat amploarea acea noutate de pe un cont necunoscut de pe Telegram. Și este mult mai regretabil atunci când unele canale de televiziune fac referinre la acel cont de Telegram și publică, și diseminează această informație pe un spectru mult mai larg și, evident, îi dă  credibilitate sau îi dă o tentă mult mai largă atunci când este publicată de o televiziune. De aceea, eu încurajez și solicit să fim mai prudenți asupra informațiilor care sunt diseminate către cetățeni și care poate să fie impactul și rezultatele acelei informații, nefiind verificată din surse demne de încredere, din surse oficiale. Pentru că noi am verificat toată informația și am venit cu un comunicat, și am spus că nu este niciun fel de incident, situația este calmă. 

— De fapt informația a fost preluată de pe resursele transnistrene și, cel puțin noi, la Ziarul de Gardă, și mai mulți colegi, am văzut că nu au dat-o ca pe un fapt. Și rolul autorităților de la noi era să dea o reacție cât mai rapidă. 

— O reacție la rapidă – sunt de acord cu dumneavoastră. Dar nu putem să venim cu o reacție neverificată și nejustificată. Este nevoie de timp ca această informație să fie verificată și să venim nu cu o reacție, dar să venim cu un mesaj corect, veridic despre situația reală. 

— Deci, nu s-a întâmplat nimic? A fost un montaj video ce am văzut noi?

— Da.

— Dar la secțiile deschise în regiunea transnistreană poliția noastră a reușit să supravegheze sau a avut acces, în general?

— Nu am avut acces. Dar din informația care o deținem, nu au fost careva incidente. A decurs într-o manieră obișnuită. Evident, era și normal să se întâmple în felul respectiv. Nu au fost niciun fel de perturbări, nu au fost niciun fel de destabilizări. Cel puțin condamnăm aceste secții care au fost deschise fără acordul Guvernului Republicii Moldova, fără acordul Ministerului

de Externe. De aceea o să vină Guvernul și cu o reacție asupra acestui fapt.

— Ați reușit să aflați, de exemplu, cum au ajuns buletinele de vot în regiunea transnistreană?

— Sunt mai multe variante: că au ajuns pe cale diplomatică sau au fost tipărite nemijlocit în regiunea transnistreană.

— Există vreo cauză sau vreun dosar pe situația asta?

— Nu vă pot spune la moment. O să revenim cu detalii.

— Spuneam că urmează alegeri. Avem anul acesta alegeri prezidențiale, la anul alegeri parlamentare. Este pregătită poliția și, în general, Ministerul de Interne să facă față eventualelor situații neprevăzute.

— Noi trebuie să punem accent pe cetățenii. Cetățenii trebuie să fie pregătiți. Forțele de ordine sunt pregătite permanent. Au experiență destul de bogată în menținerea, asigurarea și, dacă este cazul, și restabilirea ordinii publice. Am avut ani grei de proteste, unde poliția și-a îndeplinit misiunea foarte bine. A reușit să asigure ordinea publică. Când mă refer la cetățeni, aș dori ca cetățenii să aibă mai mult curaj de a se informa corect. Mai mult curaj de a nu da și de a nu accepta toate metodele și toate schemele prin care vin diferite grupări criminale, diferite partide politice de a-i cumpăra. Și îndemnul meu este să nu ne grăbim să luăm acei bănuți pe care ni-i oferă acum, care sunt furați tot de la cetățenii Republicii Moldova, ca ulterior să plătească cu viitorul copiilor, nepoților noștri și cu viitorul Republicii Moldova. 

— Dar se întâmplă acum ceva în apele subterane, în pregătirea scrutinului prezidențial, de exemplu, ceva ce urmăriți în mod special?

— Am urmărit acel flux de finanțare ilegală. Am intervenit, monitorizăm în continuare diferite căi, diferite grupări, diferite scheme și când vom avea probe suficiente, vom interveni și vom curma acele grupări care încă, din păcate, mai încearcă să desfășoare activitatea lor ilegală.

— Cine sunt cei care vor să destabilizeze Republica Moldova?

— Sunt toți cei care încearcă să demonstreze că Uniunea Euroasiatică este mai bună decât Uniunea Europeană, cei care încearcă să ne spună că România și Ucraina sunt dușmanii noștri, iar Kremlinul este unica noastră scăpare, cei care ne promit gaz gratis și cei care încearcă prin bani murdari să finanțeze aceste grupări și politice și criminale, încearcă să cumpere votul cetățenilor, încearcă să cumpere diferiți lideri care să fie promovați în diferite funcții, ca ulterior statul Republica Moldova să revină sub controlul acestor forțe.

— Există opinii că în ceea ce privește justiția avem dosare de rezonanță care, într-adevăr, poate ceva mai mult s-au mișcat în ultima perioadă, dar nu avem dosare legate de persoane care se află acum în funcție. Deci în dosarele de rezonanță sunt vizați doar cei care nu mai sunt în funcție.

— Sunt dosare de rezonanță și ale persoanelor în funcție. Am văzut săptămâna trecută ridicarea imunității. 

— E vorba de opoziție, dacă vă referiți la Marina Tauber.

— Da, la Marina Tauber. Sunt sunt dosare pe rol și la demnitarii în funcție.

— Dar de ce durează dosarele de rezonanță atât de mult? 

— Cred că întrebarea respectivă trebuie să fie acordată colegilor din justiție. Eu am repetat, noi avem o muncă enormă în ceea ce ține de investigație, de urmărire penală și de pregătirea dosarelor. Ulterior, după ce au fost înaintate și preluate de către Procuratură, rolul poliției deja trece în faza incipientă pentru a documenta alte cauze și noi nu avem nicio atribuție și nu putem să facem niciun fel de imixtiune în înfăptuirea justiției.

— Am văzut câteva interviuri cu dumneavoastră și, poate greșesc, dar cred că dumneavoastră ați fost singurul oficial care, la un moment dat, a spus că se știe unde se află Vladimir Plahotniuc. În rest, toată lumea spune că noi nu știm, că nu ne-a răspuns Interpolul și tot așa. Dumneavoastră știți unde se află Vladimir Plahotniuc?

— Presupunem că știm unde se află domnul Plahotniuc.

— Și puteți să ne spuneți? 

— Dar cred că nu este relevant locul unde se află. Este relevant care vor fi acțiunile și cum Republica Moldova depune maxim efort pentru ca acest individ să fie reîntors în Republica Moldova și oferit justiție.

— Dar depune R. Moldova maxim efort? 

— Foarte mult efort se depune. Nu întotdeauna aceste acțiuni sunt vizibile, sunt publice, dar… 

— Păi, deloc nu sunt publice, că nu se știe nimic.

— Așa. Dar asta nu înseamnă că instituțiile vizate nu depun efort pentru a reîntoarce pe domnul Plahotniuc în Republica Moldova și a fi oferit justiție.

— Se va întâmpla în curând?

— Sperăm.

— Care sunt provocările care stau acum în fața Ministerului de Interne? Ați venit vara trecută în funcție. Ce ați văzut la Ministerul de Interne? Trebuie să menționăm, veniți din domeniul apărării. Ați impus mai multă militărie la Ministerul de Interne?

— Când spunem militărie, presupunem disciplină. Și disciplina trebuie să fie în capul mesei, în toate sectoarele și în toate ministerele, nu doar în Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor

Interne, m-am impus și pe domeniul respectiv, astfel încât fiecare să-și cunoască fișa funcției și să aducă și să ofere acele livrabile care sunt în gestiunea direcțiilor, secțiilor, serviciilor și persoanelor individuale. 

Dacă mă întrebați de provocări, atunci cea mai mare provocare este războiul la granița Republicii Moldova și eforturile Poliției de Frontieră de a stopa și de a preîntâmpina diferite infracțiuni transfrontaliere. Și aici mă refer la migrația ilegală, aici mă refer la trafic de ființe umane, aici mă refer la contrabandă cu diferite mărfuri, substanțe narcotice. Vreau să dezmint

ceea ce s-a vehiculat anterior despre traficul de armament. Nu am avut niciun incident de trafic de armament. Au fost niște cazuri individuale cu armamentul personal al persoanelor care, din diferite motive, au încercat să treacă nedeclarând armele respective, în mare măsură – 

arme pneumatice, dar trafic de armament nu a fost niciun incident la frontieră.

— Care e situația cu persoanele, în special bărbații, care încearcă să fugă din Ucraina? Tot vedem cazuri. E un fenomen larg răspândit?

— Evident, fiecare încearcă să-și salveze viața și, în mare măsură, persoanele care trec ilegal frontiera de stat sunt bărbați de la 18 până la 60 de ani. În mare măsură se întrebuințează regiunea transnistreană și noi, practic, săptămânal avem una, două operațiuni de combatere și de detrucare a diferitori scheme care sunt organizate pe teritoriul Republicii Moldova, fie că de cetățeni ai Republicii Moldova, fie că cetățenii ai Republicii Moldova împreună cu cetățeni din Ucraina. Evident, avem și niște filtre pe traseele și care vin din regiunea transnistreană. Încercăm să avem o legătură mai strânsă cu omologii din Ucraina și am discutat personal cu ministrul de interne ucrainean, pentru a restabili patrulele comune pe regiunea transnistreană, pe partea ucraineană. Astfel vom preîntâmpina și vom descuraja această migrație ilegală.

— Polițiști de frontieră sunt implicați în asemenea scheme?

— Au fost și polițiști de frontieră și aici noi nu facem diferență, că este angajatul nostru sau

este civil. Toți care au încălcat legea sunt cercetați și oferiți justiției. Am început o curățenie de primăvară așa, în forță, și avem operațiuni destul de răsunătoare cu persoane reținute, cu persoane arestate și sperăm foarte mult să descurajăm, dar totodată să asigurăm că granița Republicii Moldova este în siguranță.

— Am văzut și anterior și ni s-au oferit niște date de la Poliția de Frontieră, care arată că se confruntă cu un număr de cadre insuficient. E o problemă asta?

— E o problemă, și nu doar la Poliția de Frontieră, în tot Ministerul avem o deficiență de aproximativ 18%. Este o fluctuație de personal și motive sunt diferite. Salariile și pachetul social

este unul din motivele pe care le invocă colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne. Eu doresc să mulțumesc premierului, domnul Dorin Recean, și ministrului Finanțelor, domnul Petru Rotaru, pentru că mi-au susținut inițiativa de a mări salariul angajaților, și anume, valoarea de referință de la 1 900 de lei, de a o mări la 2 300. Evident, nu este cel mai bun și cel mai competitiv salariu dar oricum noi am mers cu o mărire de salariu și vom încerca să identificăm și alte soluții ca să facem atractiv serviciul în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în diferite inspectorate.

— Rămâne corupția o problemă serioasă în sistem?

— În sistem nu putem să vorbim de o corupție sistemică. Mai sunt niște momente individuale, dar corupția sistemică cred că noi am reușit în ultimii doi ani să o curmăm și avem rezultate destul de bune.

— Dar ce dovezi aveți în privința asta că ați reușit să curmați corupția sistemică? 

— Vă dau un simplu exemplu: doar în primele trei luni anului 2024 noi avem peste 100 de denunțuri, denunțuri de dare de mită, pe când anii precedenți numărul respectiv se ridica pe an 80 până la 90. Noi în trei luni deja avem 103. Și aici aș încuraja cetățenii Republicii Moldova să conștientizeze că, în caz de oferire a mitei, poartă și ei răspundere. În mare majoritate, sunt participanți în trafic conducători auto cei care au oferit mita și toate persoanele respective sunt cercetate în corespundere cu legislația în vigoare și noi o să facem cazurile publice când o să avem rezultatele sau finalitate asupra dosarelor respective, o să diseminăm această informație ca să descurajăm oamenii să dea mită și să-i încurajăm să respecte legislația, să respecte regulamentul circulației rutiere, să conștientizeze că consumul de băuturi spirtoase și narcotice urmat de conducerea mijlocului de transport este, în primul rând, un atentat la viața și sănătatea personală și a altora. Avem diferite campanii pe care le desfășurăm împreună cu diferite organizații internaționale pentru a sensibiliza și a promova cultura de a conduce mijloacele de transport și de a respecta până la urmă legislația

— Ați spus că a fost mai multe denunțuri de la începutul acestui an. Asta înseamnă mai puține cazuri de corupție?

— Evident. Fiindcă, dacă erau mai multe cazuri de corupție, respectiv numărul de denunțuri era în descreștere. Acest lucru se datorează muncii pe care SPIA o desfășoară în cadrul Ministerului și în cadrul inspectoratelor, avem diferite programe prin care mergem și desfășurăm ședințe, implicăm angajații noștri în diferite proiecte, aducem exemple, încercăm să schimbăm un pic cultura și comportamentul angajaților MAI în relație cu cetățeanul

— Când ați intrat în funcție, ați promis că veți face așa încât poliția sau alte structuri ale Ministerului de Interne să ajungă mai repede atunci când se întâmplă ceva. Ați promis  intervenții mai rapide, ați menționat, probabil,15 minute. Se întâmplă lucrul ăsta?

— Suntem într-un progres ascendent suntem în procesul de regionalizare. Vom avea o regionalizare atât a poliției, cât și a Inspectoratului General de Carabinieri. Vor fi împărțite sarcinile foarte clar –  cine și de ce răspunde și care este responsabilitatea teritorială

— Ce se va schimba?

— Se va schimba numărul de funcții de conducere și vom mări numărul angajaților poliției și

a Inspectoratului General de Carabinieri care nemijlocit se află în teritoriu împreună cu cetățenii, împreună cu administrația publică locală și vom avea o prezență mult mai mai persistentă pe întreg teritoriul Republicii Moldova

— De când?

— Noi suntem în faza finalizare a conceptului. Va fi definitivat, va fi aprobat, va fi înaintată hotărârea de guvern, după care vom operaționaliza această regionalizare. Lucrăm împreună și cu Serviciu 112 pentru a reduce din timp, avem un concept deja elaborat pentru restructurarea și regândirea acestui proces. Ne dorim să avem mai multe dispecerate integrate, am reușit anul trecut să operaționalizăm încă un dispecerat integrat, ceea ce presupune prezența tuturor actorilor în aceeași încăpere: poliție, salvatori și medici, astfel noi reușim să reducem din timpul de reacție și să transmitem informația celor care reacționează în teren, ca să fie mult mai repede la incident sau să acorde suportul care este solicitat de cetățenii

— Serviciul 112, care a trecut recent în subordinea Ministerului de Interne, după acele ninsori și acel incident când persoanele au decedat în nămeți, este acum mai funcțional, mai rapid? S-a schimbat ceva odată cu trecerea subordinea MAI?

— Noi suntem în procesul de primire-predare, de la Ministerul Economiei și Dezvoltării, la Ministerul Afacerilor Interne. După încheierea acestui proces noi imediat vom veni cu niște modificări.  În principiu, noi nu am vrut să avem un șoc, după ce s-a trecut de la Ministerul Economiei, la Ministerul de Interne. Noi încet examinăm procesele care sunt, vedem unde avem loc de a introduce îmbunătățiri, preluăm experiența colegilor din România, schimbăm indici de caz, avem o conlucrare foarte bună cu Ministerul Sănătății pentru a optimiza și a găsi cele mai bune soluții de reacție și de intervenție împreună. Și când vom realiza această strategie de reformare, sper să ne atingem scopul final dorit de a reduce din timpul de a completa fișa de caz, de a fi transmisă și de a reacționa

— Spuneți-ne despre situația cu accidentele. Sunt în continuare atât de multe, atât de grave s-a cam discutat? 

— Anul trecut, spre marea uimire, dar noi am fost într-o descreștere, dar impactul acelor accidente care au avut loc a fost unul foarte puternic, foarte emoțional, de aceea a dat așa o conjunctură destul de puternică societății. Dar ca număr de accidente și de persoane decedate, am fost în descreștere.

— Anul acesta? 

— Anul acesta, în comparație cu anul trecut, la fel, suntem într-o ușoară descreștere. Dar accidentele rutiere nu depind doar de poliție, accidentele rutiere în mare măsură sunt direct legate și de starea infrastructurii. Dacă infrastructura este deplorabilă, toți dau vina că nu avem drumuri bune de aceea se întâmplă accidente. Dar am văzut și accidente pe drumuri noi, restabilite, drumuri europene, și aici cred că trebuie să intensificăm campaniile de conștientizare și de schimbare a culturii de a conduce mijloacele de transport. Dar accidentele se produc nu doar dintr-un motiv, este un amalgam de situații care, toate împreună, fac aceste accidente să se întâmple.

— Vă mulțumesc pentru discuție!