VIDEO „Nu-mi pot imagina un viitor pentru R. Moldova care să nu fie în UE”. Cătălin Drulă, președintele USR, la Podcast ZdCe

Cătălin Drulă, președintele Uniunii Salvați România (USR), deputat în Parlamentul de la București, este invitatul Podcast ZdCe. El s-a referit la parcursul european al R. Moldova, a vorbit despre lucrurile pe care le poate învăța R. Moldova de la România și greșelile pe care e bine să le evite pentru o aderare mai rapidă, dar și despre viitorul UE în contextul alegerilor europarlamentare din acest an. Cătălin Drulă s-a referit și la starea lucrurilor din România, influențele politice asupra justiției, implicațiile Rusiei în politica de la București, plecările colegilor săi din USR și planurile de extindere a Alianței Dreapta Unită în R. Moldova. Drulă a răspuns și la întrebarea dacă va candida la funcția de președinte al României.

— Domnule Drulă, ce v-a adus weekendul trecut la Chișinău? 

— La Chișinău ne aduce campania pentru europarlamentare – avem evenimente, e un adevărat desant al USR-iștilor și, mai mult de atât, popularizarea noului proiect politic pe care l-am creat în jurul USR care se numește Alianța Dreapta Unită. Am creat o alianță electorală între trei formațiuni – USR, Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei, partidul domnului Ludovic Orban. Deci, președintele Eugen Tomac, președintele Ludovic Orban și împreună cu mine reprezentăm aceste trei formațiuni într-o alianță care vine în fața românilor cu o propunere alternativă la actuala putere de la București. Avem alegeri în România pe 9 iunie, alegerile pentru Parlamentul European și într-o răsturnare de situație de ultim moment, ca să-i spun așa, deși dincolo de ironie, e o situație care noi spunem că nu e chiar normală și sănătoasă pentru democrație, vom avea printr-o ordonanță de urgență dată acum câteva săptămâni la București și alegerile pentru primari tot pe 9 iunie, alegeri care erau de altfel programate la sfârșitul lunii septembrie. 

— Dar la Chișinău ați venit și cu un mesaj de susținere.

— La Chișinău am venit cu un mesaj de susținere a parcursului Republicii Moldova în Europa. Ne adresăm tuturor cetățenilor moldoveni și le spunem că interesele Republicii Moldova, unirea împreună în Uniunea Europeană se va face cu Republica Moldova acolo, în Uniunea Europeană și că avocatul cel mai bun pentru Republica Moldova în Europa este USR. Colegii mei europarlamentari luptă deja pentru asta. În fiecare zi luptăm și noi la București pentru asta. Sunt un milion de cetățeni ai Republicii Moldova care au dublă cetățenie, au și cetățenia română, și îi chemăm să vină în număr mare la vot pe 9 iunie, pentru că de alegerile de anul acesta va depinde cum va arăta România în următorii 5-10 ani și cum arată România, are un impact mare și aici.

— Ce lecții ar putea să învețe Republica Moldova de la România pentru a accede mai rapid în UE?

— Cred că este important ca guvernarea să trateze cu seriozitate pregătirea, temele, dosarele de aderare, proiectele să fie așezate în timp și să fie pregătite serios. O creștere a capacității administrative acum îți aduce în viitor valoare înzecită, ca să spun așa. România a tratat de multe ori superficial proiectele – și în perioada de preaderare, și în primii ani de după aderare.  Și am pierdut multe oportunități din acest motiv. De asemenea, fundamentală pentru Republica Moldova este orientarea pro-europeană. Aveți alegeri, alegeri prezidențiale, există și un referendum în această toamnă. Prosperitatea și libertatea vor fi garantate numai cu forțele pro-europene la putere.

— Dar ce greșeli ar trebui să evităm în acest exercițiu? Poate greșeli pe care România  sau alte țări le-au făcut la un moment dat. 

— Este o teorie – teoria formelor fără fond. Cred că România de multe ori a închis sau a bifat anumite capitole sau s-a făcut că face anumite reforme. Orice fel de reformă și de așezare mai corectă a sistemului de justiție, a sistemelor dintr-o țară, este, de fapt, în interesul acelor cetățeni. Nu o facem că ne cere Bruxellesul sau că ne cere nu știu cine din afară. O facem pentru că este în interesul cetățenilor. Și România de multe ori a mimat aceste reforme,  pentru că așa ni s-a cerut de la Bruxelles, de la Strasbourg, dar nu le-a făcut în mod real.

— În Republica Moldova, sondajele arată că peste 30% dintre cetățenii R. Moldova și-ar dori unirea cu România. Considerați real acest scenariu în viitor sau, de fapt, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este unirea în sine? 

— În orice caz, este un pas enorm în această direcție. Nu-mi pot imagina un viitor pentru Republica Moldova care să nu fie în Uniunea Europeană. Și eu aș zice chiar și NATO. Știu că este o discuție mai sensibilă. Dar, eu nu cred că există neutralitate între tiranie și lumea liberă. Nu poți fi undeva la jumătate. Nu există neutralitate între bine și rău. Într-o parte e răul absolut, într-o parte sunt oamenii care doresc binele. Faptul că poate mai fac și greșeli, asta este natura societăților libere. Eu cred că acesta este un deziderat la care trebuie să lucrăm cu toții, pe ambele maluri ale Prutului – aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Să ne regăsim împreună acolo. Să cadă toate barierele fizice. Vreau să nu mai avem cozi la frontieră. Nici noi, căci România nu este în spațiul Schengen de liberă circulație. Să cadă și toate barierele economice. Pentru asta am și luptat ca ministru al Transporturilor – pentru proiectele de infrastructură care să unească România de restul Europei și implicit, de Republica Moldova, fiind între Republica Moldova și Europa.

— În mandatul Dvs. de ministru al Transporturilor a fost semnat contractul pentru proiectarea completă a Autostrăzii Unirii care leagă România de R. Moldova. La ce etapă este în prezent acest proiect?

— În mandatul meu am reușit să prindem un plan de reformă în acel plan de țară care se numește PNRR, în acel plan de investiții și reforme unde sunt 30 de miliarde de euro pentru România de la Comisia Europeană. Am reușit, în primul rând, să luăm partea leului. Adică, la transporturi am luat 7,5 miliarde de euro din cei 30. Și am reușit să alocăm aproape jumătate pentru infrastructură mare rutieră. Respectiv, două proiecte mari care sunt în Moldova din dreapta Prutului, adică autostrada 7, care este o axă nord-sud de la Suceava la București și autostrada 8, autostrada Unirii, care leagă Transilvania de Moldova, Tîrgul Mureș de Iași și mai departe, la Ungheni, cu podul peste Prut. Autostrada 7 este în construcție. E mai lent ritmul decât mi-aș dori. Dacă ar fi să trag turta sub mine, aș spune că după ce am plecat de la Minister s-au lăsat mai pe tânjeală. Ceea ce este și adevărat. Am văzut lucrările din avionul cu care am zburat spre Chișinău, pentru că traseul se suprapune destul de mult. Aș fi vrut să văd mai mult negru, cum spunem noi în domeniu. Negru înseamnă asfaltul când se ajunge la straturile bituminoase. Nu era suficient negru. De fapt, eu știu foarte bine stadiul. Merge cam lent, dar se va face. Autostrada 8, din păcate, administrația care mi-a urmat, e domnul Sorin Grindeanu de la PSD, s-a mișcat foarte prost cu procedurile de licitație, de contractare, de demarare și, practic, în teren, efectiv nu se lucrează deloc pe niciun metru de autostradă. Eu sper cât mai repede să se intervină, pentru că în 2026 expiră acești bani din PNRR. Sunt contractate cele două sectoare pe care le-am pus în PNRR, numai că, deocamdată, sunt în faza de proiectare.

— Dar de ce ar fi important să avem aceste autostrăzi care ar lega România de Republica Moldova?

— Pentru că aduc dezvoltare economică dincolo de, să spunem, aspectele de siguranță rutieră. Dacă punem o axă de la vest la est, siguranța rutieră este din ce în ce mai proastă în general  cum te duci spre est. Când ajungi în Rusia, apar filmele acelea pe internet în care vedem tot felul de situații. Lăsând gluma la o parte, o siguranță rutieră deficitară înseamnă multe vieți pierdute, vieți curmate sau oameni schilodiți. România, de altfel, stă chiar în cadrul Uniunii Europene foarte prost. E pe penultimul loc. Cred că doar Bulgaria e mai rău. Dincolo de siguranța rutieră, o cale de transport rapidă, modernă, sigură, confortabilă, înseamnă predictibilitate, înseamnă dezvoltare, înseamnă că transporturile ajung la timp. Conectarea de Bucureștiul care este o metropolă prin A7, cât și de vestul Europei prin A8, va aduce dezvoltarea economică în Moldova – și din dreapta, și din stânga Prutului. Există o corelare foarte puternică în Europa între dezvoltarea rețelelor de căi rapide de comunicare, fie că vorbim de autostrăzi sau căile ferate de viteză și nivelul economic al regiunilor.

— Vorbeați mai sus de rău și de bine, de forțele răului și binelui. Să le menționăm, pentru că odată ce Republica Moldova se axează tot mai mult pe parcursul său european, nu avem cum să nu scăpăm de ochii Rusiei. Ceea ce am observat noi în ultimul timp, se pare că Rusia nu este doar activă în politica de la Chișinău, dar este activă și în România. Se simte asta?

— Sunt politicieni care au agenda dictată de la Moscova. Este faimoasă doamna Șoșoacă, nu vreau să-i pronunțăm numele de prea multe ori, să nu-i facem reclamă inutilă, care merge în mod curent la ambasada Rusiei din București, care face prin mesajele pe care le dă jocurile lui Putin. Mai este acest partid numit AUR, un partid extremist. De altfel, liderul George Simion are interdicție de intrare atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina. Sunt partide care reprezintă interese străine României și lumii libere, ca să spun așa. Răul este Putin. Foarte simplu. Răul a purtat numele Hitler în al Doilea Război Mondial. Acum, răul perioadei contemporane este Putin. Este un tiran, un om care a adus moarte și suferință la milioane de oameni. Mă refer atât la victimele războiului, soldații, dar cât și la viețile civile pierdute, la copiii nevinovați care și-au pierdut părinții sau viețile copiilor. Spun lucrurile acestea, pentru că riscăm să ne desensibilizăm la ororile războiului și să uităm ce înseamnă. Nu avem, din fericire, război nici pe teritoriul Republicii Moldova, nici pe cel al României. Pe al Ucrainei este. Și acum, pe la această oră, s-ar putea auzi de undeva o sirenă și noi trebuie să fugim într-un adăpost și să vedem dacă avem timp. Să nu uităm ce face Putin unor oameni care trăiau ca noi. Cu bine, cu rele, se întâlneau, se căsătoreau, făceau copii, mergeau și care acum trăiesc sub teroare. E ceva de neimaginat și care nu poate fi înfrânt decât prin solidaritate și prin dârzenie. Am auzit de acest termen de oboseală în fața războiului. Lumea spune că este obosită. Dar, salut poziția anumitor lideri – colegul nostru de familie politică, domnul Emmanuel Macron, președintele Franței, care a fost foarte vocal și vehement în ultima perioadă pe această temă. Trebuie sprijinită Ucraina, care luptă pentru noi toți în acest război. Trebuie sprijinită Republica Moldova, să fie aderarea cât mai rapidă. Da, înțeleg, să fie criteriile tehnice îndeplinite și tot parcursul, dar nu cu vorbe duse și situația amânată. Știm foarte bine că Uniunea Europeană n-a avut o politică, să spun așa, genială față de statele din Balcanii de Vest, care tot stau și așteaptă și sunt încurajate, dar sunt ținute pe aproape, cum se spune, cu o expresie așa mai colocvială. Eu nu vreau să se întâmple asta cu Republica Moldova și mă voi lupta ca Republica Moldova să fie cât mai rapid în Uniunea Europeană. Nu merg lucrurile perfect nici în România. Avem în ultima perioadă probleme economice, probleme și ale democrației, pentru că o democrație se ține cu multă luptă și dacă nu mai ai grijă de ea și dacă cetățenii se iau cu alte probleme, și slavă Domnului că sunt, din păcate, probleme în ultima perioadă, că am avut pandemie, avem război, avem inflație, cei de la putere o cam iau razna.

— Spuneați că în România sunt probleme cu democrația. În ultima perioadă, USR a lansat o serie de critici la adresa justiției, la adresa DNA-ului.

— Sunt critici la adresa influențării de către politicieni a justiției. Instituțiile sunt formate din oameni. În justiția românească, cum sunt convins că și în justiția moldovenească, sunt magistrați care sunt absolut onorabili, care sunt muncitori, care sunt cinstiți, care sunt curajoși. Ceea ce s-a întâmplat în România este că acestui regim a început să-i cam erodeze democrația, să alunece într-o zonă iliberală și pentru a se proteja de eventuale investigații care ar fi ajuns, au început să pună șefi de parchete foarte convenabili politic, care să le execute ordinele. Și fac două lucruri pe care le face orice regim când o ia razna. Nu e Belarus în România încă, dar sunt anumite semnale că există un fel de manual al autocarului. Viktor Orban a parcurs 10 pagini, Lukașenko e pe la finalul cărții, Putin, mă rog, a scris-o și pe următoarea. În România, acum suntem pe la pagina 3-4. Adică, a început persecutarea politică a liderilor din opoziție pe cazuri inventate. Chiar colegul meu Dan Barna, care este liderul listei noastre la europarlamentare, al Alianței Drepte Unite formată din USRP, MPP și Forța Dreptei, a fost hărțuit cu un caz ridicol, bazat pe ce lucrase el înainte în domeniul fondurilor europene, deschis în campania electorală din 2019, închis pentru că totul era absolut cinstit. Dar a fost suficient să-i păteze numele. Acum, alți lideri, cum ar fi primarul sectorului unu, Clotilde Armand, fostul ministrul al sănătății, Vlad Voiculescu, viceprimarul din Brașov, Flavia Boghiu. Sunt puse tot felul de forme de acuzare pentru niște infracțiuni care nu există de fapt și care nu au nicio componentă de corupție nici măcar în acuzațiile procurorilor. Acești oameni nu sunt acuzați că ar fi luat vreun leu mită sau ceva. Sunt niște chestiuni cusute cu ață albă, cum că s-au comandat prea multe vaccinuri în România, că de ce s-a organizat o expoziție în niște hrube dintr-un deal de la Brașov. Tot felul de povești care nu au nicio legătură cu ceea ce amenință cu adevărat societatea și care nici nu vor ajunge la vreo concretețe. Dar sunt suficiente cât să murdărească numele unor oameni. În același timp, mari afaceri și tunuri din România sunt acoperite. Fostul premier Ciucă, actualul președinte al PNL, a avut un scandal de plagiat de notorietate, cu 60 de pagini, demonstrat de Emilia Șercan, care a fost hărțuită, i-au fost luate poze intime, date chiar de poliție și publicate la intimidare. Pe de altă parte, sunt rețele de corupție în apropierea premierului Ciolacu pe care nu le deranjează nimeni nici cu o floare. 

— Dar aveți încredere în justiția din România?

— Am încredere în foarte mulți oameni din justiția din România. Din păcate, cei mai independenți, onești, profesioniști magistrați sunt ei înșiși intimidați și fie scoși din sistem, fie hărțuiți. Este celebru cazul magistratului Danileț, care a fost exclus din magistratură de câteva ori pe niște motive absolut ridicole și care a câștigat, până la urmă, procesul. Judecătoarea Panioglu a fost exclusă de 5 ori din magistratură. O exclud, ea se duce în instanță, unde i se anulează raportul de excludere, pentru că este abuziv. Ea este judecătoarea care, dacă nu mă înșel, l-a condamnat pe Mazăre, fost primar al Constanței, șpăgar notoriu, care acum este în pușcărie. În general, vocile puternice din justiție, oamenii cu coloană vertebrală nu sunt pe placul celor care controlează justiția. Există un așa-numit Consiliu Superior al Magistraturii, care a fost, din păcate, capturat și care a găsit de cuviință că eu sunt cel care afectează independența justiției prin niște declarații. Există o stare de teamă în rândul magistraților, pentru că cei independenți și incomozi au fost vânați. Însă, încă există procurori cu rezultate. La Constanța, spre exemplu. Acolo era un parchet foarte bun al DNA-ului. Șeful acelui parchet, care are niște dosare grele rezolvate și a prins niște mafioți mari, a fost schimbat împreună cu toți procurorii de acolo. Lucrurile nu merg într-o direcție bună. Este însă timp ca lucrurile să fie reparate, dar cred că trebuie să fie schimbată această putere în 2024 și semnalul care să fie dat de la Cotroceni de viitorul președinte al României trebuie să fie unul în care justiția să fie liberă și necontrolată de politic. Deocamdată, nu este așa, lucrurile au mers în direcția opusă.

— Apropo, cu ce slogan sau lozincă veți merge în aceste alegeri?

— Sloganul este deja pe foarte multe străzi din București. Oamenii îl pot vedea. Sloganul are legătură cu ceea ce vorbeam mai devreme. Sloganul se numește „Nu-i lăsa să-ți fure viitorul”. Este momentul să chemăm oamenii și să le spunem „puterea este încă la voi”. Încă avem alegeri libere în România, deși încep să fie niște semne de întrebare. Nouă ni s-a respins înregistrarea Alianței Dreapta. Nu au vrut să ne lase în buletinul de vot. Din fericire, la Înalta Curte de Justiție și Casație am câștigat. Este și o analogie pentru cei care își amintesc alegerile din 2004, cu Traian Băsescu împotriva lui Adrian Năstase. Vehiculul politic al lui Traian Băsescu se numea Alianța Dreptate și Adevăr – Alianța DA. Acum noi suntem Alianța Dreapta Unită –  ADU. E diferit un pic, dar acea alianță la fel a fost respinsă inițial și hărțuită tot de PSD. Nu le plăcea că este  cuvântul da și că e o afirmație. Dar a rămas pe buletinul de vot. Așa cum spuneam, alegerile sunt încă libere și vom păzi votul oamenilor. Milioanele de oameni care își doresc o schimbare în România, ne-o arată cercetările sociologice, ne-o arată discuțiile pe care le avem cu oamenii, vor avea posibilitatea să își exprime acest vot. Iată de ce le spunem „nu-i lăsa, nu sta deoparte, nu-i lăsa să-ți fure viitorul”, pentru că despre viitor discutăm, despre viitorul societății, al copiilor. Este o luptă pe care noi o ducem. Gândiți-vă că România nu-i ferită să devină Ungaria lui Viktor Orban sau, mai recent, cazul Slovaciei, cu premierul Fico care alunecă într-un pro-rusism. Cei din PSD-ul și PNL-ul acum comasate nu sunt pro-europeni în cea mai mare parte, cu excepția câtorva oameni. Ei nu sunt pro-europeni din convingere. Acum,  ei sunt pro-europeni de conveniență, pentru că asta ajută în contextul actual – să vină banii europeni, să se întâmple niște lucruri. Dar eu cunosc aceste partide. Sunt în politica românească din 2016. Marea lor majoritate și acești lideri detestă ceea ce înseamnă reguli clare, pentru că este, din păcate, încă foarte multă corupție în România și aceste rețele de corupție într-un mediu competitiv, corect nu prosperă. Dar acum ei și-au pregătit un plan. Știu cine să fie președinte, cine să fie premier. Noi vrem să le stricăm acest plan și să dăm noi președintele României.

— Veți candida la funcția de președinte al României? 

— Nu avem un anunț oficial, dar este o șansă foarte bună să se întâmple așa. Eu sunt liderul celui mai mare partid din această alianță. Un lider de partid trebuie să-și asume o astfel de candidatură. Nu sunt încă pregătit să dau această știre chiar în emisiunea noastră, deși mi-ar face plăcere. Vom avea acest anunț la momentul potrivit.

— În ultimele săptămâni am văzut tensiuni în interiorul USR din cauza candidaților pe care îi propune BMP și Forța Dreaptă la alegeri. Am văzut că unii lideri locali sau chiar organizații întregi au mers la alte partide. Care este actuala stare a lucrurilor și dacă vă așteptați să mai aveți plecări? 

— Când ai o putere care devine abuzivă, cu tendințe autocrate, iau, spre exemplu, cazul Ungariei, unde partidul lui Viktor Orban, iar la noi – partidele PSD și PNL comasate, ei încep să proiecteze această putere peste toate zonele din societate. Încep să zică primarului dintr-o anumită comună „dacă vii la noi o să-ți fie bine, că te ascultăm”. Ei bine, ei nu o să aibă de unde să îi ajute pe toți și mai ales, ultimii veniți sunt ultimii la masă. Sau spun „dacă nu vii la noi, o să ai controale pe cap, o să ai Curtea de Conturi, îți găsim ce îți găsim, o să-ți punem piedici.” Unui primar USR, de exemplu, care are o comunitate de 800 de locuitori, îi este greu să reziste unor asemenea mesaje. Au declanșat o campanie sălbatică de a recruta acești primari USR. Noi am avut doar 40 de primari din totalul de 3000. Cred că ne-au luat vreo 15 primari din sate, din comune mici. Dar și-au concentrat toate forțele posibile. Inclusiv premierul Ciolacu s-a dus în biroul acestor primari, pentru că pentru ei acești primari sunt niște trofee. Așa pot să spună „uite că și de la USR se poate să iei și că până la urmă, ce facem noi, în rest nu contează”. Există și oameni cu coloană vertebrală care au rezistat. Ei, în primul rând, ar trebui lăudați. Despre cei care n-au rezistat, nu-i treaba mea să judec, să-i judece Dumnezeu pentru ce au făcut. Dar noi am format această alianță pentru a consolida toate forțele anti-PSD. PNL-ul e PSD și în România acum nu mai există diferență. Avem niște extremiști care știm că sunt pro-ruși și România are nevoie de o alternativă, de o poziție democratică consolidată. Când faci o construcție și aduni mai multă energie împreună, nu-i totul numai un zâmbet și floricele. Sunt partide diferite și este foarte complicat să le pui împreună și să construiești. De aceea, sunt foarte mândru de ce am reușit până acum. Evident că în în acest proces mai apar asperități, mai apar neînțelegeri locale, mai apar unii care sunt nemulțumiți. Dar acestea sunt lucruri inevitabile. Oricine are experiență politică le știe. La sfârșitul zilei, important e să aduni toate aceste energii și să construiești o alternativă reală și puternică. Or, atât sondajele interne, cât și cele pe care le au adversarii noștri, ne arată ca fiind într-o zonă în care putem câștiga alegerile din acest an. Ceea ce e o mare îngrijorare pentru actuala putere care avea toată masa așternută. Ei au crezut că rămân acolo în continuare. Dezavantajul comasării lor este că acum lumea va vedea că n-au 50 și, de fapt, nu pot să guverneze. Sondajele le dau în jur de 40%. Dacă o țin tot așa, că enervează oamenii în fiecare zi, o să ajungă poate chiar cu 3 sau 2 partide în față. În România, pentru a guverna e nevoie de 50% și se va vedea că împăratul e gol și că această putere este, de fapt, un castel de cărți de joc.

— Ați anunțat că eurodeputații USR nu o vor vota pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene. Dacă grupul RENEW, din care faceți parte, o va vota totuși pe von der Leyen, ce veți face, veți refuza linia de vot?

— Nu doar noi am spus asta. Oameni din mai multe țări sunt nemulțumiți, pentru că șefa Comisiei Europene sau șeful, în funcție de cine se întâmplă să fie, are o responsabilitate și un mandat – este gardianul tratatului Uniunii Europene. În tratat sunt niște principii și nu îți poți permite să abdici de la ele, de la regulile privind statul de drept, privind o economie liberă, privind democrația. În Uniunea Europeană nu s-au adunat niște țări așa cum este în CSI-ul lui Putin. UE este un club de principii și de valori și Comisia Europeană are un rol important în a proteja aceste principii și valori. Noi credem că în anumite puncte, doamna von der Leyen a fost foarte flexibilă, ca să fiu politicos și diplomatic. Adică, pentru a câștiga bunăvoința anumitor guverne, cum este cel de la București și o susținere, eventual pentru un nou mandat, a cam închis ochii la lipsa de reforme, la atacarea opoziției, la politizarea justiției. Reprezentanta Comisiei Europene în București, doamna Chiriac, este pusă pe primul loc pe lista comună PNL-PSD și nu mai înțelegi, ea este de la PNL-PSD, de la Guvernul României ori reprezintă Comisia Europeană la București? Nu este deloc un semn bun. Și noi nu suntem singurii care nu o vom vota pe doamna von der Leyen. Mai este Partidul domnului Renzi din Italia, liberal-democrații din Germania și alte formațiuni. Ultima dată, doamna von der Leyen a trecut în Parlament cu câteva voturi, 8-10. Noi, pe proiecția actuală, o să avem între 8 și 10 europarlamentari care nu vor vota. Noi știm să facem politică și la nivel european. Eu cred că nici grupul RENEW nu o va susține. Noi suntem a doua delegație ca mărime, deci, nu are cine să fie peste capul nostru, că noi nu suntem o anexă la grupul RENEW. Suntem una dintre cele mai puternice forțe de acolo. Noi și francezii de la Renaissance, de la Partidul domnului Macron. Vom vedea cum se vor termina aceste negocieri, dar dacă doamna von der Leyen face real politică, știm și noi să facem.

— Avem sute de mii de cetățeni ai R. Moldova ce și-au făcut buletine de identitate românești prin intermediari care i-au pus cu domiciliul la diferite adrese, uneori, cu alte câteva sute de persoane. Acum, dacă se constată că omul nu locuiește acolo, i se anulează buletinul. Cunoașteți despre această problemă? Cum poate fi ea rezolvată? 

— Eu, din ce am discutat inclusiv cu experți în drept, am înțeles că nu se poate lua dreptul unui om la acea identitate. Nu există așa ceva. Iată un motiv să mergem pe 9 iunie la vot și să votăm pentru forțele democratice din România și Alianța Dreaptă Unită, ca să rămânem cu aceste garanții democratice. Cetățenia este cetățenie. Că este vorba de basarabeni, că este vorba de mine, bucureștean get-beget, născut acolo, avem același drept la cetățenia română. Nu ia nimeni buletinul nimănui. Și ne vom opune la așa ceva și nu se va întâmpla.

— Și o ultimă întrebare. USR este prezent în Republica Moldova de aproximativ un an și jumătate, unul dintre obiectivele trasate fiind extinderea și dezvoltarea organizației USR la Chișinău și înființarea filialelor în fiecare raion din R. Moldova. Cum decurge acest proces, ce ați reușit să faceți aici până în prezent?
— Evenimentul de weekendul trecut arată că avem o prezență foarte serioasă la Chișinău. Și înainte aveam o filială și sunt mândru de colegii mei care erau și înainte. Ceea ce am făcut în noiembrie 2022 a fost să trecem un pic la nivelul următor, ca să spun așa, în implicarea noastră și mulțumesc domnului Lilian Carp, care este un coleg și un partener de nădejde în acest proiect. Pentru noi, Republica Moldova e foarte importantă și vom continua să investim în prezența noastră aici. Sunt un om al faptelor și aș vrea să vorbesc după rezultatele pe care le vom avea. De aceea, îi chem pe oameni să vină în număr cât mai mare la alegeri. Știu că nu pare atât de important, dar aceste alegeri de pe 9 iunie chiar sunt foarte importante pentru cum va arăta România și cum va arăta și viitorul nostru comun în Uniunea Europeană. Să vină la vot și să voteze Dreapta Unită.

— Vă mulțumesc pentru discuție!