VIDEO Ne vor putea cumpăra străinii pământurile? Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, la Podcast ZdCe (EXCLUSIV)

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, aflat în vizită la Chișinău, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Ziarul de Gardă, în cadrul căruia a explicat ce se va întâmpla cu interdicția privind vânzarea terenurilor agricole pentru străini, odată cu aderarea R. Moldova la UE. 

Comisarul european, de origine poloneză, a menționat, aducând exemplul țării sale, avantajele și beneficiile de care se bucură agricultorii în cadrul UE și a subliniat că atât autoritățile, cât și fermierii din R. Moldova trebuie să se pregătească de aderare și să stabilească în mod clar cum își doresc dezvoltarea domeniului agricol. 

De asemenea, Comisarul european a transmis un mesaj puternic de sprijin pentru parcursul european al R. Moldova. „Vizita mea este un semnal că Uniunea Europeană vrea R. Moldova în familia noastră europeană”, a subliniat Comisarul Janusz Wojciechowski.

— Aveți o vizită de trei zile în Republica Moldova. Vă rugăm să ne spuneți care este scopul acestei vizite, pentru început.

— Este prima mea vizită în Moldova și scopul principal al acestei vizite este, în primul rând, să am o discuție cu viceprim-ministru moldovean, ministrul Agriculturii, domnul Bolea, să facem schimb de opinii, de păreri privind procesul de accedere a R. Moldova în Uniunea Europeană. Este foarte important, pentru că în agricultură sunt cele mai sensibile subiecte de discutat, întotdeauna, în procesul de integrare. Îmi aduc aminte foarte bine, acum 20 de ani, când țara mea, Polonia, a adera la UE, cât de dificile erau discuțiile cu fermierii. Existau multe îngrijorări, multe frici în rândul fermierilor, despre cum va fi situația lor după aderare. Aceasta este o oportunitate să discutăm despre asta. Am întâlniri cu fermierii, cu reprezentanții fermierilor, voi participa la Ziua Vinului, știu cât de importantă este producția de vin pentru agricultura moldovenească. Vizita mea este un semnal că Uniunea Europeană vrea R. Moldova în familia noastră europeană. Știți cum se spune în avion că îmbarcarea est finalizată. Îmbarcarea în Uniunea Europeană nu este completă fără Moldova. Moldova este o țară foarte importantă și sper că va adera la UE cât mai repede posibil.

— E un mesaj foarte important. R.Moldova este țară care a obținut statutul de candidat la aderarea în Uniunea Europeană, au început negocierile și, după cum ați și menționat, negocierile pe agricultură sunt unele dintre cele mai dificile, s-au dovedit a fi așa până acum. Din ce motive și ce dificultăți ați estima că ar putea să apară în ceea ce privește R. Moldova?

— Pot să compar situația de acum 20 de ani, din țara mea, Polonia. Există două îngrijorări similare cu cele despre care știu că sunt în prezent în Moldova. Prima este situația cu terenurile agricole, că după aderarea la UE oamenii bogați din alte țări europene vor veni și vor cumpăra terenurile agricole și va fi dificil pentru fermierii din Moldova, ca anterior cei din Polonia, să concureze pentru a cumpăra terenuri. Nu s-a întâmplat asta în Polonia. Pentru că există o soluție simplă pentru soluționarea acestei probleme. A fost stabilită o perioadă de tranziție 12 ani pentru Polonia. A fost similar cu alte țări, în Lituania au fost 10 ani. Dar nu a fost la fel în toate țările această perioadă de tranziție. Altă măsură – reglementările naționale privind modul cum pot fi cumpărate terenurile. Trebuie să menționez că proprietatea asupra terenurilor, legile care stabilesc cine pot fi proprietarii terenurilor agricole sau asupra altor terenuri, aceasta este o reglementare strict națională. Uniunea Europeană nu reglementează această chestiune. Acest fapt este clar descris în articolul 345 din Tratat (privind UE, n.r.). Dar există o singură problemă: după aderare, aceleași reguli ar trebui să fie pentru cetățenii moldoveni și pentru ceilalți cetățeni ai UE, deoarece este vorba de libera circulație a capitalurilor, a serviciilor. Dar această perioadă de tranziție este absolut necesară pentru Moldova. Cred că această problemă va fi rezolvată în timpul procesului de negociere. Și următoarea temere este, următoarea îngrijorare, îmi amintesc foarte bine în Polonia, a fost că agricultura noastră după aderare nu va fi capabilă să facă față concurenței și produsele importate vor elimina produsele noastre, produsele locale de pe piață. De asemenea, nu s-a întâmplat. Exportul polonez de produse agroalimentare a crescut de 10 ori în decursul a două decenii. Valoarea exportului de produse agroalimentare din Polonia în alte țări în 2004 era de 5 miliarde de euro, acum este de peste 50 de miliarde de euro și cred că Moldova are potențial poate pentru a obține un rezultat mai bun. Moldova are terenuri agricole foarte bune, care nu sunt degradate, produse foarte bune, tradiție îndelungată în agricultură, calitatea producției este principala valoare. Aveți mâncare excelentă, pe care sunt sigur că va fi foarte ușor să o cumperi, fiind produse atât de bune pe piața europeană. Deoarece principala valoare în UE este calitatea produselor alimentare, iar Moldova are produse alimentare de înaltă calitate.

— Ați menționat un subiect foarte sensibil în societatea noastră, legat de vânzarea pământurilor agricole, care a stârnit niște dispute. Ați spus că e decizia fiecărei țări. Dar va ajunge în acel moment în care R. Moldova va fi impusă să ridice această interdicție de vânzare a terenurilor agricole către străini?

— Pot să fac din nou trimitere la experiența Poloniei, soluția pentru această problemă a fost una de succes. Potrivit datelor statistice, aproximativ 4-5 mii de hectare de terenuri pe an sunt vândute străinilor. Este foarte puțin, în comparație cu cele 14 milioane de hectar de terenuri agricole din țară. Și, în primul rând, perioada de tranziție este absolut necesară pentru toate țările, pentru  Moldova, care au aceeași experiență istorică. O perioadă de tranziție în care Moldova poate avea două tipuri de reglementări: pentru cetățenii moldoveni și pentru străini. De exemplu, vânzarea terenurile agricole pentru străini să fie posibilă numai cu o permisiune specială din partea autorităților. Așa a fost 12 ani în Polonia. O altă reglementare a fost faptul că se dădea preferință fermierilor pentru a cumpăra terenuri. Acest lucru este foarte important. Terenurile agricole, accesul la aceste terenuri ar trebui să fie în primul rând pentru oamenii care sunt fermieri, care lucrează pe aceste terenuri. Terenurile agricole nu ar trebui să fie destinate pentru alte afaceri, ci pentru producția de alimente. Acest lucru este foarte important și sunt experiențe pozitive și în alte țări. Înțeleg pe deplin această îngrijorare, deoarece este foarte pozitiv faptul că oamenii, fermierii se gândesc la acest lucru, că înțeleg problema, dar există o soluție. Există o soluție ce poate fi aplicată și legat de această preocupare este foarte important să folosim experiența altor țări, unde problema a fost rezolvată cu succes.

— Ați menționat și despre competiția în care intră agricultorii atunci când ajung pe o piață mare, ca cea a UE. Cum ar trebui să se pregătească agricultorii din R. Moldova și autoritățile, pentru această piață mare care ar urma să fie deschisă odată cu accesul și integrarea în UE?

— Este o întrebare foarte bună. În UE avem Politica agricolă comună, dar statele membre, cele 27 de țări care sunt membre UE, au fiecare strategia lor națională. Este documentul fundamental privind modul în care sistemul de sprijinire a fermierilor, sunt planurile lor strategice naționale. Pentru că există decizii strategice luate la nivel național, nu la nivel european. De exemplu, sistemele de sprijin pentru fermele mici. Decizia cine sunt micii fermieri este o decizie luată la nivel național. Sistemele ecologice, o parte foarte importantă a politicii agricole comune. Este vorba de sprijin special pentru fermierii care introduc în mod voluntar standarde mai ridicate pentru protecția mediului, pentru climă, pentru bunăstarea animalelor, de exemplu. Și aceasta este, de asemenea, este o decizie luată la nivel național. Este foarte important ca înainte de aderare să avem o viziune clară a ceea ce dorim să realizăm în viitor: Câte ferme? Se dă preferință pentru fermele mari? Care este situația micilor fermieri? Există o mulțime de producători mici, foarte mici, dar și aceștia sunt foarte importanți pentru securitatea alimentară. În lume, cele mai mici ferme, care au mai puțin de două hectare, gestionează doar 12% din teren, dar produc 36% din alimente. Și acest lucru este foarte important, să oferi condiții bune pentru producătorii foarte mici, pentru producătorii locali. Cred că pentru Moldova aceasta reprezintă o șansă pentru dezvoltarea agriculturii ecologică, care este acum foarte mică. Aproximativ 1% din terenurile agricole din Moldova sunt gestionate în mod ecologic, dar putem observa o creștere a cererii pentru alimente ecologice din partea consumatorilor, consumatorii sunt din ce în ce mai interesați de producția ecologică. După cum am mai spus, aveți un sol bun, condiții bune pentru creșterea producției ecologice. Aceasta poate fi o ofertă bună pentru fermieri. De asemenea, este foarte importantă sinergia dintre agricultură și industria prelucrătoare. Țara mea, Polonia, nu a avut prea mult succes aici, pentru că multe întreprinderi mici de prelucrare nu au fost capabile să îndeplinească cerințele Uniunii Europene, care sunt foarte înalte. Și multe dintre ele au falimentat după aderarea la UE. Dar Moldova poate evita aceste consecințe, sprijinindu-le înainte de aderare pe aceste companii, așa încât să fie pregătite să îndeplinească standardele Uniunii Europene după aderare și pentru a menține sinergia dintre agricultură și industria prelucrătoare.

— Ce soluții ar putea oferi UE pentru agricultorii din R. Moldova, care se confruntă foarte des cu acest fenomen natural, seceta?

— Seceta reprezintă o problemă în multe țări din Europa. Este principala îngrijorare a fermierilor. Putem observa că au loc mai multe evenimente climaterice dezastruoase, care afectează foarte multe agricultorii. Și nu este vorba doar de secetă. Nu demult am avut  inundații mari în multe țări din Europa. Și înghețul, de exemplu. În cadrul Politicii agricole comune, avem instrumente pentru a sprijini fermierii în această situație, pentru a-i sprijini atunci când au loc asemenea dezastre. Avem și rezerva agricolă, care oferă sprijin financiar pentru fermierii care sunt afectați de aceste dezastre. De exemplu fermierii din România au primit sprijin pentru compensarea pagubelor cauzate de secetă. Și Moldova va avea acces la acest fond și după aderarea la Uniunea Europeană. Dar, de asemenea, o problemă importantă este prevenirea. De exemplu, trebuie să-i încurajăm pe fermieri să aplice practici mai bune, pentru o mai bună gestionare a apei. Desigur, nu avem posibilitatea de a influența direct asupra evenimentelor climatice, dar putem motiva fermierii să adopte practici mai bune, de exemplu, utilizarea gunoiului de grajd ca îngrășământ natural. Uniunea Europeană sprijină astfel de practici în sisteme ecologice, practici mai bune pentru mediu, pentru climă, pentru gestionarea apei, care sunt instrumente pentru prevenirea secetei, pentru reducerea impactului negativ al secetei asupra agriculturii noastre. Politica noastră agricolă are instrumente de reducere a problemelor legate de secetă în agricultura din UE.

— MInistrul Agriculturii din R. Moldova, domnul Vladimir Bolea, a adresat recent o scrisoare către miniștrii agriculturii din țările UE, în care solicită sprijin pentru „Fondul de dezvoltare și solidaritate pentru agricultura moldovenească”. Ce reacții am putea aștepta ca urmare a unei asemenea solicitări?

— Sper că va fi o reacție pozitivă, că va fi o reacție de solidaritate. Uniune Europeană sprijină alte țări care nu sunt membre UE. Nu este posibilă utilizarea fondurile agricole pentru a sprijini țările care nu sunt membre UE, dar putem folosi fondul de solidaritate. Am discutat astăzi cu viceprim-ministrul Bolea despre această problemă și opinia mea este una pozitivă. Desigur, aceasta nu este decizia Comisiei europene pentru agricultură. Cred că va fi o decizie la nivel înalt a Uniunii Europene și a Guvernului moldovean, dar sper că această problemă va fi soluționată pozitiv. Pentru că eu știu cât de mare a fost amploarea secetei în Moldova. Fermierii moldoveni sunt foarte afectați de această secetă și este necesar să fie sprijiniți.

— Spuneți-ne cum sunt sprijiniți agricultorii în UE, astfel încât să înțelegem și noi, și agricultorii din R. Moldova beneficiile pe care le vor avea odată cu integrarea în UE.

— După aderarea la UE, fermierii moldoveni, ca și fermierii din alte țări europene, vor avea acces la sistemul de plăți directe, fiind plăți pentru toți fermierii care aplică standarde minime de mediu. Ei primesc sprijin direct, care este în medie de, pentru că sunt unele diferențe în funcție de câte măsuri din Politica agricolă comună folosește fermierul, dar plata medie este acum de 256 de euro pe hectar pe an. Acesta este un sprijin foarte semnificativ pentru fermieri. O altă parte a Politicii agricole comune este Fondul de dezvoltare rurală. În acest fond există bani pentru investiții, pentru modernizarea fermelor, de asemenea, pentru a sprijini fermierii care au ferme în zone aflate cu condiții naturale mai dure, cum ar fi zonele montane, există, de asemenea, un sprijin financiar special pentru ei. Acesta este un sprijin foarte important pentru fermieri din partea Politicii agricole comune. Aceasta este cea mai veche politică din Uniunea Europeană, stabilită și demarată în 1962. Mai mult de 60 de ani de sprijin pentru agricultorii din Uniunea Europeană, cu efecte pozitive. Datorită acestui fapt, Uniunea Europeană este acum cel mai mare exportator de alimente din lume. Avem securitate alimentară în Uniunea Europeană, în principalele grupe de producție, cum ar fi cerealele, carnea, laptele, fructele și legumele, Uniunea Europeană are surplus și securitatea alimentară este asigurată. Ultimii ani sunt foarte dificili pentru fermierii noștri de pretutindeni, inclusiv din Moldova, pentru că a existat pandemia COVID, o experiență foarte dramatică care a afectat foarte mult sistemul nostru alimentar, a fost agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, de asemenea, cu multe consecințe pentru piață, destabilizarea pieței, creșterea costurilor de producție. Ar trebui să fim recunoscători pentru fermierii noștri, de asemenea pentru fermierii din Moldova. Aș vrea să-mi exprim mulțumirile pentru ei, pentru munca lor asiduă, pentru că este și contribuția lor la asigurarea securității alimentare peste tot în Europa. Noi importăm în Uniunea Europeană produse din Moldova. Aceasta este o producție foarte importantă pentru securitatea alimentară. Și sunt sigur că după aderarea la Uniunea Europeană, această contribuție va fi mai mare decât acum și va fi de succes pentru agricultorii moldoveni, pentru că fermierii moldoveni sunt fermieri buni, cu o tradiție foarte lungă în agricultură, având un potențial foarte mare ca agricultura moldovenească să fie unul dintre liderii agriculturii în Europa. 

— Ne putem aștepta la sprijin și pe parcursul negocierilor, pentru autorități, ca să îmbunătățească mecanisme, legislație, proceduri, în legătură cu acest domeniu, agricultura?

— Da, desigur, există cooperare între Uniunea Europeană și Moldova. Ca urmare a acestui proces de negociere ambele părți au de câștigat. Nu este ca în cazul negocierilor comerciale, când cineva câștiga și altcineva pierde. Ar trebui să fie o afacere bună pentru ambele părți, pentru Uniunea Europeană și pentru Moldova. Și este în interesul nostru comun să existe condiții bune de aderare. Desigur, acesta este un proces dificil, deoarece, după cum ați menționat, este necesar de a schimba o mulțime de legi, o mulțime de acte pentru a pregăti legislația națională pentru aderarea la UE, dar acesta nu este un proces nou, deoarece știm cum decurge, având experiența din trecut. 13 țări au aderat la Uniunea Europeană după 2004, iar noi avem experiența și o împărtășim cu Moldova, cu guvernul moldovean și, de asemenea, cu fermierii moldoveni. Dialogul cu fermierii este foarte important, nu doar pentru a le reduce îngrijorările, ci și pentru a-i informa ce ar trebui să facă pentru viitor, ce pot aștepta de la Uniunea Europeană. Sunt cunoștințe de care au nevoie pentru a fi pregătiți de aderare. UE este gata să sprijine Moldova, pentru a fi pregătită  foarte bine de aderare.

— Producția agricolă din R. Moldova deja ajunge pe piața europeană, dar cum s-ar încadra odată cu aderarea la UE? Pe ce produse agricole ne-am putea concentra, pentru a le exporta în UE?

— Principiul general al pieței agro-alimentare este că produsele prelucrate creează valoare adăugată. Nu este cea mai bună afacere să fii doar exportator de grâne, de cereale, de produse primare. Prelucrarea alimentelor este foarte importantă, deoarece creează valoare adăugată în agricultură. Și, bineînțeles, este importantă calitatea înaltă, agricultura ecologică cred că reprezintă o șansă uriașă pentru agricultura din Moldova. De asemenea, sunt importante indicațiile geografice pentru produse locale, să existe un sistem de certificare a indicațiilor geografice. Știu că unele produse au această certificare, dar acest lucru este foarte important pe piața globală. Ca de exemplu, fiind în misiune în China, în Japonia, am avut astfel de misiuni împreună cu reprezentanți ai mediului de afaceri agroalimentar din Uniunea Europeană, s-a discutat în primul rând despre produsele cu indicații geografice, care sunt de două ori mai scumpe, prețul este de două ori mai bun decât aceleași produse convenționale. E important să fie dezvoltat sistemul de indicații geografice. Nu ar trebui să fie o problemă pentru Moldova, pentru că aveți o mulțime de produse locale foarte bune, cu o lungă tradiție de prelucrare. Așa că pot sugera că prelucrarea alimentelor este importantă. Știu că producția de origine animală a fost redusă foarte mult în ultimii ani și este important să fie reconstruit acest sistem, pentru a dezvolta producția de carne, de lapte. Uniunea Europeană să poată oferi instrumente de motivare, pentru a sprijini agricultura durabilă, creșterea animalelor în mod durabil. Apartenența la Uniunea Europeană va fi utilă pentru ca fermierii să atingă aceste obiective. Aș dori să adaug un aspect important. Organizarea fermierilor este extrem de importantă, de exemplu, în cadrul unor grupuri cooperative de producție. Știu cum există o problema istorică în țările au trecut prin regimul comunist, sovietic. În țara mea, Polonia, a fost la fel. Oamenii sunt foarte atenți când vine vorba de aceste cooperative pentru că au avut această experiență negativă sub regimul comunist. Dar nu, acolo este o situație absolut diferită. Și când fermierii sunt bine organizați, au cooperative cu cei din industria de prelucrare. Acesta este rolul cooperativelor. În țări ca Italia, de exemplu, ei sunt foarte bine organizați. În Franța, Spania. Acest lucru este foarte important pentru a fi competitiv pe piață, nu să vândă produse private, ci să se organizeze în cooperative, să prelucreze produsele și să vândă produse bune, de exemplu vin. Organizarea fermierilor este foarte, foarte importantă.

— Vă mulțumim!