VIDEO Interviu cu Președintele Comisiei „Pre-Vetting”, Herman von Hebel: „Nu ne vom atinge de independența și imparțialitatea justiției. Vom monitoriza mai degrabă stilul de viață, presiunile care ar fi putut fi făcute asupra judecătorilor și procurorilor”

Președintele Comisiei „Pre-Vetting”, care va evalua integritatea candidaților la funcțiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, Herman von Hebel, a declarat într-un interviu pentru ZdG că procesul de evaluare a integrității presupune o transparență totală din partea candidaților, care vor trebui să prezinte dovezi, în cazul apariției unor dubii privind averile sau bunurile deținute. Astfel, candidații, vor fi cei care trebuie să-și dovedească integritatea deplină, în termeni financiari și etici, afirmă președintele Comisiei „Pre-Vetting”.

— De ce ați decis, dumneavoastră personal, să faceți parte din această comisie de pre-vetting aici, în R. Moldova?

— Așa cum am spus și la prima noastră conferință de presă, toată viața mea am muncit în domeniul drepturilor omului, al dreptului penal internațional, pentru supremația legii. Întotdeauna mi-am dorit să contribui la un sistem în care supremația legii este puternică, atât la nivel internațional, cât și la nivel național, unde judecătorii pot acționa independent și imparțial, cu încredere deplină din partea populației. Aceste scopuri mă mobilizează. Eu însumi, fiind judecător, m-am străduit să fiu imparțial și independent, dar și să muncesc eficient și transparent. Și când mi s-a propus această funcție, am spus „Da”, deși sunt conștient de provocările care ne stau în față. Dar este și o oportunitate ca, în calitate de membru al acestei comisii, să ajut la consolidarea supremației legii și a sistemului de justiției aici, în Moldova. Este o mare reformă în domeniul justiției, cu provocări enorme. Desigur, am auzit despre acest lucru de la oamenii cu care am vorbit aici. Există multă presiune publică. Dar noi suntem pregătiți.

— Ce cunoașteți despre sistemul de justiție din R. Moldova și de ce credeți că R. Moldova are nevoie de un asemenea exercițiu?

— Nu sunt un expert în ceea ce privește sistemul de justiție din Moldova, deoarece vin din afara țării, la fel ca și alți doi colegi internaționali din cadrul comisiei. Dar ceea ce îmi place în cadrul comisiei este faptul că avem trei experți naționali din Moldova și trei experți internaționali. Și se creează un fel de „chimie” între noi toți, care face ca munca noastră să fie atât de interesantă. Avem contextul național din partea membrilor naționali ai comisiei, dar avem și experiența acumulată la Strasbourg, la Curtea Penală Internațională, precum și cunoștințele despre modul în care funcționează sistemele disciplinare în diferite părți ale lumii, ale experților internaționali. Și le adunăm pe toate împreună.

În ceea ce privește funcționarea sistemului de justiție din Moldova, mai am multe de aflat. Dar, desigur, m-am pregătit în legătură cu situația de aici și provocările pe care le presupune și care este viziunea guvernării privind reformarea sistemului de justiție. Am lucrat și în alte țări: Ucraina, Georgia, Indonezia, Timorul de Est, în multe țări africane. Și am văzut că în multe părți ale lumii sistemelor de justiție le lipsește mai multă funcționalitate. Moldova nu este o excepție și de aceea îmi place că pot să contribui la acest proces.

— Cât de dificilă va fi verificarea integrității a peste 100 de persoane – candidați și membrii familiilor lor? Care sunt provocările și riscurile?

— Există multe provocări, desigur. Legea stabilește foarte clar termenele-limită ale acestui proces. Din experiența altor țări care au trecut prin astfel de exercițiu, vedem că asemenea evaluare tinde să dureze mult timp. Eu am lucrat timp de un an în Albania, nu direct legat de acest proces, dar am văzut că durează mult timp. Și cred că este o mare provocare să finalizăm munca în aceste termene restrânse. Totodată, va trebui să operăm cu o cantitate semnificativă de informații pe care să o obținem de la candidați, dar și de la alte autorități din Moldova, poate și din alte țări. Va trebui să adunăm toată această informație, să o analizăm, să o studiem și asta este o muncă enormă, ca să fim sinceri. Dar este o muncă care trebuie făcută.

Și este foarte important de reținut că asemenea exercițiu, precum cel de pre-vetting sau cel de vetting, poate fi efectuat o singură dată și trebuie făcut corect. Nu poate fi făcut corect doar pe jumătate, ci trebuie să fie sută la sută corect. Și acest principiu ne mobilizează. Calitatea este mult mai importantă decât rapiditatea procesului. Dar trebuie să ne grăbim cât putem de mult și de aceea vom acționa în mai multe etape, în mai multe grupuri, așa încât să avem capacitatea să studiem atent informația pe care o vom primi despre candidați și să efectuăm o evaluare adecvată în interiorul termenelor stabilite de lege.

— Există voci care au criticat acest exercițiu, cel de pre-vetting și cel de evaluare extraordinară a tuturor judecătorilor și procurorilor, care, de asemenea, a fost anunțat în Moldova. Opoziția și unii exponenți ai sistemului de justiție spun că acest proces ar putea fi politizat, că ar afecta independența justiției și separarea puterilor în stat.

— Nu am văzut nicăieri în lume vreo reformă care să nu fie criticată. Orice reforma va stârni dezbateri, este un aspect logic al acesteia. Dar vreau să subliniez că legea care a fost adoptată de Parlament și care stabilește responsabilitățile noastre prevede că această comisie trebuie să funcționeze în mod independent și imparțial, separat de Parlament, de Ministerul Justiției, separat de misiunile diplomatice care ne-au delegat. Este obligația noastră și am văzut că toți cei șase membri își doresc foarte mult acest lucru.

Noi nu vom influența activitatea independentă a judecătorilor. Eu nu voi trage cu ochiul la modul în care un judecător sau o judecătoare decid în privința dosarelor particulare. Nu acesta este mandatul nostru. Noi nu suntem o nouă instanță care să monitorizeze deciziile judecătorilor. Dar noi vom monitoriza modul în care funcționează judecătorii. Nu vom urmări cazurile individuale judecate de magistrați, ci modul în care judecătorii și procurorii iau decizii. Vom urmări și articolele din presă în care s-a scris despre aceștia. Vom urmări dacă au avut un comportament etic.

Fiind și eu judecător în țara mea, atunci când discut cu colegii mei judecători pe marginea unui caz particular, deseori avem opinii diferite despre felul în care să calificăm unele dovezi pe anumite cazuri penale. Este logic. Există și o glumă clasică: cinci avocați – șase opinii. La fel este și în cazul judecătorilor. Nu este rolul nostru (n.r.: al Comisiei Pre-vetting) de a pune la îndoială deciziile individuale pe care le iau judecătorii pe dosare. Deci, nu ne vom atinge de independența și imparțialitatea justiției. Vom monitoriza mai degrabă stilul de viață, presiunile care ar fi putut fi făcute asupra judecătorilor și procurorilor. Dar vom sta departe de dosarele aflate în gestiunea lor. Aceasta este și practica pe care am văzut-o și în alte țări. Vom căuta echilibrul pentru a ne asigura că nu vom întrerupe funcționarea sistemului de justiție.

— La ce va atrage atenția Comisia? Ce dovezi vă vor convinge că un candidat este sau nu integru și onest?

— Cred că este foarte important pentru candidați, atunci când vor completa declarația de avere și interese, dar și chestionarul de etică, să fie transparenți, să le completeze pe deplin, detaliat și corect, să nu admită denaturări. Candidații cunosc faptul că noi vom accesa și alte surse de informație, vom cere date de la băncile din țară și de peste hotare, de la autoritățile vamale și fiscale, etc. Vom cerceta date foarte detaliate. Și de fiecare dată când va apărea o întrebare sau o neclaritate, sau ceea ce numim „stegulețe roșii”, vom solicita explicații de la candidați. De asemenea, vom comunica și în timpul audierilor. Și modul în care se vor prezenta în cadrul audierilor va avea și acesta un impact asupra evaluării candidaților.

Dar trebuie să facem o distincție clară. Aceasta nu este o procedură penală și nu ne vom axa pe găsirea unor vinovați. Nu este o întrebare dacă, dincolo de orice îndoială, cineva a comis o crimă. Acest exercițiu presupune că, atunci când apar dubii serioase, prezentarea dovezilor va fi în sarcina candidaților. Nu noi vom fi cei care va trebui să dovedim că ceva nu e în regulă, ci ei, candidații, vor fi cei care trebuie să-și dovedească integritatea deplină, în termeni financiari și etici. Aceasta este marea deosebire a modului în care vom opera. Deci, le recomandăm tuturor candidaților să fie pe deplin transparenți și sinceri atunci când ajung în fața comisiei.

— Unele persoane publice din R. Moldova au, de exemplu, case înregistrate pe numele unor rude. Presa a scris despre multe cazuri de acest gen. Dacă vă ciocniți de o astfel de situație și un candidat vă spune: „Aceasta este casa mamei mele, eu doar locuiesc în ea”, cum veți examina o asemenea situație?

— Fără îndoială, vor apărea asemenea întrebări. Și ele fie vor fi îndreptățite, fie nu. În situația pe care ați descris-o, vom căuta să aflăm dacă a fost luat un credit ipotecar sau un împrumut, din ce surse, când a fost luat și pentru ce perioadă, care este salariul judecătorului și al partenerului acestuia sau al altor membri ai familiei. Și vom încerca să aflăm dacă există avere justificată sau nejustificată. Dacă cineva are un salariu de 100 de euro pe lună, de exemplu, dar își cumpără o vilă de trei milioane, imediat te gândești că ceva nu se potrivește. Vom face astfel de deducții pentru a ne da seama dacă cineva ne-a prezentat datele depline.

Dar, desigur, este posibil ca un judecător să aibă un partener care este foarte bogat. Acest lucru este posibil. De aceea, va trebui să examinăm faptele pe fiecare caz în parte, fiecare situație este unică. Dar vom analiza informațiile despre salarii, despre alte venituri, despre împrumuturi și de unde sunt luate, despre membrii familiei. Candidații sunt cei pe care ne vom concentra atenția, deși vom examina și averile membrilor familiilor lor și ei vor trebui să le facă publice.

— Dar în ceea ce privește averile și proprietățile de peste hotare, veți comunica și cu autoritățile altor state?

— Da, avem de gând să aprofundăm aceste comunicări. Trebuie să spun că nu este întotdeauna ușor. Există experiența unor comisii similare din alte state. Nu va fi ușor să obținem informațiile transfrontaliere, dar cu siguranță nu va fi imposibil. Vom apela la ajutorul ambasadelor pentru a identifica aceste oportunități. Avem exemplul comisiilor din alte state, care au reușit să găsească averile de peste hotare.

Dar simplul fapt că cineva dintre candidați nu va prezenta datele complete, iar noi vom identifica proprietățile sale peste hotare, va avea un impact imens asupra nivelului de încredere pe care îl vom avea față de declarațiile lui. Și acesta va fi un fapt important pe care îl vom lua în considerare la evaluarea candidatului respectiv.

— Candidații au dreptul să atace în instanță rezultatele evaluării. Credeți că s-ar putea, astfel, să fie tergiversat acest proces? Va reprezenta o dificultate dacă mulți candidați vor face apel la instanțe pentru a contesta deciziile comisiei?

— Desigur, ne așteptăm la așa ceva. În calitate de jurist, de judecător, susțin ideea de a putea contesta în instanță. Eu însumi sunt judecător într-o instanță de apel. Această posibilitate ne impune pe noi, ca membri ai comisiei, să fim foarte transparenți în modul în care ne formulăm concluziile, pentru că există această posibilitate de a contesta. Candidații pot ajunge până la Curtea Supremă de Justiție și pot pune la îndoială deciziile noastre. Deci, obligația noastră este să luăm decizii foarte motivate, argumentate, în care să spunem foarte clar: aceasta este informația pe care am analizat-o, acestea sunt întrebările pe care le-am adresat, acesta este răspunsul candidatului și acestea sunt concluziile la care am ajuns. Trebuie să venim cu decizii foarte temeinice și argumentate.

Nu este în interesul nostru și nici în interesul candidaților să avem decizii ale comisiei care să fie anulate de Curtea Supremă. Este în interesul tuturor să ne asigurăm că analiza noastră este foarte temeinică și foarte bine motivată. Dar, desigur, candidații au dreptul la apel. Este un drept fundamental.

— În final, credeți că R. Moldova va avea o justiție mai corectă și mai independentă după acest proces de pre-vetting?

— Asta sper să se întâmple. Cred cu tărie că există șanse bune ca acest exercițiu să ajute. Pentru că asemenea probleme precum lipsa de integritate, de integritate financiară și etică, sunt extrem de importante. În calitate de judecător în Țările de Jos, eu sunt obligat să-mi declar veniturile în fiecare an și aceasta este informație publică, oricine o poate vedea. Și eu sunt bucuros să fac asta. Din comunicarea cu alți colegi judecători, știu că ei urmăresc comportamentul meu în calitate de judecător, iar eu – pe al lor. Și noi discutăm despre modul în care activăm.

Există o cultură înaltă a comportamentului etic, a integrității financiare și a profesionalismului. Asemenea cultură trebuie să se dezvolte și aici, în Moldova, și cred că acest proces va avea cu siguranță un impact pozitiv. Nu este un proces rapid, nu se schimbă lucrurile în câteva zile. Este nevoie de ani pentru schimbarea mentalității judecătorilor și procurorilor.

Nu afirm că la finalul acestui proces justiția va fi perfectă aici. Ar fi naiv să cred asta. Dar că acest proces va avea o contribuție semnificativă pentru a merge în această direcție, de asta sunt convins pe deplin. În caz contrar, nu aș mai fi aici.

NOTĂ:

Comisia „Pre Vetting” are scopul de a evalua integritatea candidaților la funcțiile de membri în organele de administrare a judecătorilor și procurorilor, adică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Procurorilor. Comisia are șase membri: trei experți naționali și trei experți internaționali. Este vorba despre Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la CRJM, Tatiana Răducanu, fostă judecătoare, și Vitalie Miron, fost consilier în cadrul cabinetului primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban. Ei au fost desemnați de Parlament. Nadejda Hriptievschi și Tatiana Răducanu au fost propuse de Partidul Acțiune și Solidaritate, iar Vitalie Miron – de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor.

Victoria Henley a fost propusă de Ambasada SUA la Chișinău, Nona Tsotsoria – de Ambasada Georgiei la Chișinău, iar Herman von Hebel – de Ambasada Olandei la Chișinău. Comisia și-a lansat activitatea pe 12 aprilie 2022 și tot atunci Herman von Hebel a fost ales președinte al comisiei.

Profilurile celor care vor evalua integritatea candidaților la funcția de membru al CSM și CSP

Primii vor fi supuși evaluării candidații la funcțiile de membri ai CSM, la începutul lunii iulie, iar ulterior – cei care aspiră la funcții în CSP. De asemenea, Comisia „Pre-Vetting” va evalua integritatea membrilor din cadrul colegiilor specializate ale CSM și CSP. Fiecare candidat va fi invitat la o audiere publică în cadrul comisiei, la care se va putea prezenta cu un avocat, dacă dorește. Procedura de evaluare va dura în total 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii cu încă 15, în cazul în care va fi necesar.

Până în prezent a fost stabilit Regulamentul de Evaluare a integrității candidaților la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și a fost publicat proiectul formularului Declarației de avere și interese personale pentru perioada de 5 ani. Declarația urmează a fi completată de către candidați cu date privind averea și interesele personale, veniturile și cheltuielile, cu lista persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și serviciul public. Declarația va trebui completată în decurs de 7 zile. Candidații la funcțiile de membri în cadrul CSM și CSP vor trebui să îndeplinească și un chestionar de etică, care se referă la sancțiunile disciplinare. Comisia va solicita apoi date de la instituții ale statului și de la bănci private.

La 16 iunie, membrii comisiei au susținut o primă conferință de presă, în cadrul căreia au estimat că evaluarea candidaților la funcțiile de membri în CSM și CSP se va încheia la sfârșitul lunii septembrie 2022. Ulterior, lista candidaților care trec acest filtru va fi expediată către CSM și CSP, pentru a fi organizate procedurile de alegere a membrilor celor două organe de autoadministrare.

Herman von Hebel este judecător pe cauze penale la Curtea de Apel din Den Bosch a Olandei. Între 2013 și 2018, a fost grefier la Curtea Penală Internațională. A mai deținut funcția de consilier juridic în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Justiției din Olanda, pe probleme ce țin de drepturile omului, dreptul internațional umanitar și dreptul penal.

A participat la diverse proiecte de reformare a justiției din Albania, Ucraina, Georgia, Indonezia, Timorul de Est, etc. În Ucraina, a elaborat foaia de parcurs pentru înființarea Înaltei Curți Anticorupție, iar în Georgia a contribuit la eficientizarea practicilor de gestionare a instanțelor și la elaborarea unui Cod de Etică pentru judecători.