VIDEO „Inspecția judiciară va examina acele învinuiri legate de faptul că hotărârile respective au fost date concertat, cu influență, prin corupere, că au fost scrise în afara Curții Supreme de Justiție”. Sergiu Caraman, președinte interimar la CSM, la Podcast ZdCe

Inspecția judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a început să examineze deciziile completului special al Curții Supreme de Justiție prin care au fost anulate mai multe hotărâri ale Comisiei Pre-Vetting față de 21 de candidați la funcțiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, care nu promovaseră evaluarea integrității etice și financiare, a declarat Sergiu Caraman, președinte interimar al CSM, la Podcast ZdCe.

El a subliniat că vor fi verificate inclusiv acuzațiile unor oficiali față de judecătorii CSJ, precum că aceștia ar fi fost influențați, ca să blocheze astfel reforma justiției. Citiți interviul integral mai jos.

— Avem aceste decizii ale Curții Supreme de Justiție referitoare la 21 de candidați care au dorit să fie membri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Procurorilor. Nu au trecut această evaluare externă numită Pre-Vetting, iar Curtea Supremă de Justiție le-a dat dreptate și a zis că trebuie să fie reevaluați de această Comisie de Pre-Vetting. Deciziile vin, cumva, cu întârziere pentru că o parte din membrii Consiliului Superior al Magistraturii au fost deja aleși, inclusiv dumneavoastră, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor. Cu ce impact asupra activității CSM sunt aceste decizii ale Curții Supreme?

— La 1 august au fost emise acele decizii legate de contestațiile pe procedura de Pre-Vetting ale colegilor judecători, dar și ale celor din societate civilă, inclusiv ale candidaților pentru funcții în Consiliul Superior al Procurorilor. Toate contestațiile au fost admise. Într-adevăr, Curtea Supremă de Justiție a dispus reevaluarea candidaților, dar asupra Consiliului Superior al Magistraturii, cel puțin asupra membrilor judecători care au fost aleși din rândul judecătorilor din judecătoriile din țară, din instanțele de fond, nu poate avea niciun impact.

Hotărârile respective vin să anuleze acele decizii ale Comisiei Pre-Vetting, prin care s-a stabilit că ei nu au promovat și Comisia urmează să reevalueze candidații respectivi. Dacă, într-un final, acei candidați de la instanțele de fond, după reevaluare, vor avea calificativul „promovat”, asta nu poate decât să le reabiliteze numele lor, imaginea și reputația profesională, și atât.

Adică un impact asupra mandatului actualilor membrii CSM, aleși din rândul instanțelor de fond, sub nicio formă, asta nu poate avea.

— Pentru că locurile au fost completate. 

— Exact.

— Ca să precizăm, în cadrul CSM trebuie să fie patru judecători reprezentanți ai instanțelor de fond, un judecător de la Curțile de Apel și un judecător de la Curtea Supremă de Justiție și, respectiv, șase reprezentanți ai societății civile. 

— Exact. Este un candidat din rândul judecătorilor instanțelor de apel (Angela Bostan, n.r.) căruia i-a fost admisă contestația și este un candidat de la Curtea Supremă de Justiție (Aliona Miron, n.r.). Și în eventualitatea în care dumnealor vor promova evaluarea, ar putea fi incluși în alegeri pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

Legea privind evaluarea externă a candidaților prevede expres că depunerea contestațiilor și perioada de examinare a lor nu suspendă sub nicio formă competiția care a început, iar cei care vor avea de câștigat după examinare contestațiilor nu vor putea decât să-și reabiliteze numele. Și asta a fost indicat și în una din deciziile Curții Constituționale atunci când a verificat constiționalitatea acestei legi. Și asta a fost recomandat și de Comisia de la Veneția atunci când a expertizat legea respectivă, adică a dat aviz.

— Mandatul dumneavoastră și al celorlalți colegi din CSM are acum legitimitate după o asemenea decizie? Dacă erau luate aceste decizii și urmau să fie reevaluați până la Adunarea Generală a Judecătorilor, ar fi fost o competiție mai mare. Ați fost doar cinci candidați pentru patru locuri. 

— Da, este adevărat. Am fost cinci candidați pentru patru locuri. Competiția a fost poate nu atât de mare cum ar fi fost dacă erau toți incluși în listă, dar așa prevede legea, că se includ în buletin doar candidații care au promovat iar depunerea contestațiilor nu suspendă concursul. Era necesar să fie creat Consiliul Superior al Magistraturii cât mai rapid, pentru că, cunoașteți bine că a fost acel blocaj la Curtea Supremă de Justiție și lucrurile trebuiau deblocate, trebuia de avansat cu reforma justiției pentru că asta este una din condiționalități pentru aderarea la Uniunea Europeană. Și nu a fost o altă soluție decât să se meargă pe respectare a legii și alegerea membrilor în CSM. 

Legat de legitimitate, eu aș menționa că la Adunarea Generală a Judecătorilor, fiecare dintre noi, cei care am fost aleși în Consiliul Superior al Magistraturii, am fost aleși cu jumătate și mai mult din voturile celor care au fost prezenți la adunare. Adică nu am fost aleși cu două sau trei voturi, sau cu zece-douăzeci. Am avut suficiente voturi, ceea ce înseamnă că avem un mandat încredințat de colegi. Și legat de legitimitate, nu cred că putem pune la dubii.

— În cazul în care ceilalți doi judecători de la Curtea de Apel și de la Curtea Supremă de Justiție sunt evaluați pozitiv și promovează acest Pre-Vetting, ei vor fi unicii candidați pentru aceste funcții?

— Consiliul Superior al Magistraturii, între timp, a anunțat un nou concurs pentru funcțiile respective, pentru ca colegii de la Curtea de Apel și Curtea Supremă să se înscrie în competiție. Dacă vom avea candidați din rândul judecătorilor instanțelor de apel, ei urmează să treacă prin procedura de Pre-Vetting și dacă o vor promova, respectiv, se vor găsi și dumnealor în lista candidaților.

Dar, deocamdată, spre regret, colegii judecători nu se înghesuie în a se înscrie în concursurile care le-am anunțat, inclusiv pentru CSM, inclusiv pentru colegii: Colegiul disciplinar, Colegiul de evaluare și selecție. O situație similară avem și la Curtea Supremă de Justiție. Avem 11 funcții în noua Curte Supremă de Justiție, conform reformei și conform legii noi care a fost adoptată, și la cele 11 posturi s-au înscris doar 7 judecători. Și noi am prelungit concursul pentru ca să ne asigurăm că avem cel puțin o competiție reală, să avem de unde selecta.

— De ce credeți că se întâmplă asta? E vorba de acest proces de reformare, de evaluare externă, prin care trebuie să treacă? 

—Eu cred că este un amalgam de circumstanțe care fac lucrurile să fie așa cum ele sunt. Cred că judecătorii ezită pentru că au văzut cum a decurs procedura de Pre-Vetting. Dacă ați reușit să urmăriți interviurile celor care au fost intervievați de către Comisia Pre-Vetting, acolo au fost întrebări care țin inclusiv de viața personală a judecătorului. Vorbim aici de bunuri care au fost achiziționate. S-a mers până a explicat din ce bani s-au cumpărat patul, lustra și multe alte bunuri. Adică am fost trecuți printr-o sită foarte deasă. Și colegii probabil ezită să treacă printr-o procedură similară. Deși procedura de Vetting se promite a fi una mult mai lejeră, totuși colegii cred că așteaptă mai întâi să vadă în ce constă lejeritatea asta și cât este de lejer comparativ cu ceea ce a avut loc în procedura de Pre-Vetting. 

Totodată, funcțiile la Curtea Supremă de Justiție nu sunt atractive ca remunerare. Este o sarcină de muncă enormă. La Curtea Supremă de Justiție avem foarte multe cauze care au rămas și nu sunt examinate pe fond. Respectiv, acum este un proiect pentru ca salariile judecătorilor de la Curtea Supremă să sporească esențial, după ce vor promova procedura de Vetting. Și sper eu că acesta va fi un imbold ca să stimuleze magistrații să acceadă în funcțiile respective.

— Revenind la deciziile CSJ, ați reușit să le vedeți? Vi se par argumentate? 

— Curtea Supreme de Justiție a încercat să dea răspuns la toate argumentele care au fost invocate de către părți în cadrul examinării acestor cauze. Pe cât de motivate sunt ele? Sau în ce măsură sunt de acord cu argumentele care sunt indicate acolo? Eu nu o să vă pot spune acum, pentru că Consiliul Superior al Magistraturii, ca organ de autoadministrare, are și organe specializate, care se ocupă inclusiv cu răspunderea disciplinară a judecătorilor. Și Inspecția Judiciară, în acest caz, s-a autosesizat.

Prin urmare, Inspecția Judiciară va investiga tot ceea ce s-a invocat în presă în aceste zile, pentru că am văzut că subiectul a fost pe larg discutat, mediatizat, au fost învinuiri pe alocuri foarte dure și serioase, inclusiv că au fost aplicate norme în mod arbitrar în acele hotărâri. Și, iată, Inspecția urmează să verifice toate aceste învinuiri, pentru că, repet, sunt învinuiri destul de serioase. Și, eventual, cazul ăsta poate să ajungă în fața Consiliului Superior al Magistraturii. 

Și dacă eu astăzi o să vă spun părerea mea, nu o să pot participa la examinarea acelor cauze. De aceea aici am să ezit să vă spun în ce măsură sunt eu de acord sau nu cu acele constatări. 

— Acuzații au răsunat inclusiv din gura unor oficiali de rang înalt. Prim-ministrul Dorin Recean a spus că ar fi situații de corupție și că deciziile ar fi fost luate în afara Curții Supreme de Justiție. Președinta Comisiei Juridice, Olesea Stamate, a subliniat că aceste decizii vin după ce a fost votată Legea privind Vetting-ul și cu scurt timp înainte ca judecătorii CSJ să decidă dacă rămân să treacă Vetting-ul sau își depun demisia. Pentru că, după Vetting, dacă nu îl treci, ești dat afară din sistem, inclusiv cu mai multe interdicții. O reacție a avut și Curtea Supremă de Justiție, care a atenționat că nu trebuie să reacționeze în acest fel clasa politică și că hotărârile Curții pot fi criticate sau analizate doar în lucrări științifice. Ați spus despre faptul că Inspecția Judiciară va examina aceste decizii. 

— Va examina acele învinuiri legate de faptul că hotărârile respective au fost date concertat, au fost date cu influență, au fost date prin corupere, au fost scrise în afara Curții Supreme de Justiție, că aceste hotărâri vin să blocheze, să boicoteze reforma justiției, per general. Iată, toate aspectele respective sunt învinuiri foarte serioase, sunt învinuiri dure, care trebuie să fie investigate. Dacă ele se adeveresc în rezultatul investigațiilor efectuate, atunci cei vinovați trebuie să fie trași la răspundere în modul stabilit de lege. Eventual, dacă aceste învinuiri nu se adeveresc și nu este adevărat, atunci Consiliul Superior al Magistraturii, în viziunea mea, trebuie să iasă cu o reacție pentru ca să fie evitate pentru viitor asemenea declarații, pentru că ele vin să lovească în imaginea justiției.

Dar dacă asta este adevărat, avem o problemă serioasă, ea trebuie înlăturată, pentru că noi, în sistemul judecătoresc, nu ar trebui să avem judecători care dau hotărâri influențate, într-un mod sau altul. Noi, în sistemul judecătoresc, nu ar trebui să avem judecători care boicotează o reformă care vine să fortifice independența sistemului judecătoresc. La fel, noi, în sistemul judecătoresc, nu ar trebui să avem judecători care acceptă că hotărârile judecătorești să fie scrise undeva în afara instanței de judecată, pentru că astea sunt chestiuni care vin să lovească în statul de drept. Astea sunt acțiuni care, sub nicio formă, nu pot fi tolerate și ele trebuie pedepsite. Și, dacă o să se adeverească faptul ăsta, sunt sigur că se va interveni în modul prevăzut de lege. 

— Să înțeleg că Inspecția deja s-a apucat de lucru sau urmează o decizie a CSM-ului?

— Inspecția s-a apucat de lucru. Ieri (miercuri, 2 august, interviul a fost înregistrat joi, 3 august, n.r.) Inspecția Judiciară, reieșind din toate declarațiile care au fost mediatizate pe larg și au stârnit revolta și a societății, s-a autosesizat și investighează circumstanțele respective. 

— Așteptăm decizia Inspecției Judiciare. Dar cam în cât timp? 

— Au la dispoziție un termen de 30 de zile să investighez circumstanțele respective, dar acest termen poate fi prelungit dacă este vorba de o investigație largă, serioasă care necesită implicare și timp mai mult. 

— Aceste decizii au fost luate de un complet special al Curții Supreme de Justiție. Este vorba de judecătorii Tamara Chișcă-Doneva, Mariana Pitic, Ion Guzun și Ion Malanciuc. Cine a decis componența acestui complet?

— Componența completului respectiv a fost stabilită de către președintele Curții Supreme de Justiție. Dintre cei menționați de către dumneavoastră, doar judecătorul Ion Malanciuc este judecător care a fost transferat temporar de către Consiliul Superior al Magistraturii la Curtea Supremă de Justiție. Ceilalți trei magistrați sunt judecători în funcție la Curtea Supremă de Justiție. Componența completului respectiv a fost stabilită de către președintele Curții Supreme de Justiție și domnul Ion Malanciuc a fost inclus în completul respectiv la examinarea a patru dintre contestațiile respective. Din cât i-am înțeles, a fost și o opinie separată pe hotărârile CSJ,  a domnului Ion Malanciuc, în cazurile în care domnului a participat. El a avut opinii separate.

— Deci, doamna Chișcă-Doneva, care este președintă interimară la Curtea Supremă de Justiție a decis componența completului special?

— Componența a fost inițial decisă de către anteriorul președinte interimar al Curții, dar ieșind din situația care a fost creată la Curte, atunci când marea majoritate a judecătorilor au plecat în demisie și au rămas cinci judecători la Curtea Supremă de Justiție, doamna Chișcă-Doneva a devenit președintă interimară a CSJ prin efectul legii. Adică în lege a fost expres menționat faptul că administrarea CSJ, până la crearea noii componențe a CSJ, se va face de către unul dintre vicepreședinții CSJ. Având calitatea de vicepreședintă, prin efectul legii, a devenit președintă interimară a Curții.

— Ați spus că nu se înghesuie lumea la aceste funcții la CSJ, după Vetting. Riscăm iarăși un concurs cu mai puțini candidați?

— Eu totuși sunt optimist și eu cred că, odată ce va fi aprobat cadrul legal conex reformei Curții Supreme de Justiție, unde este prevăzută și sporirea salariului judecătorilor CSJ, eu cred că colegii judecători vor fi încurajați și vor veni să candideze la Curtea Supremă de Justiție, pentru că este vorba de o sporire esențială a salariului.

— De exemplu, de la cât la cât? 

— De la 40 de mii de lei, la 65 de mii de lei. Salariu brut. Adică din salariul ăsta se mai rețin și impozite. 

— Urmează procedura de Vetting. Dumneavoastră ați trecut prin Pre-Vetting. După interviul care a fost făcut public ați spus că v-ați simțit frustrat, că v-ați simțit foarte stresat, dar că ar merita o asemenea situație dacă, la urmă, vom avea un sistem mai corect. E necesară această evaluare externă, extraordinară? 

— Noi știm care este imaginea justiției în societate. Noi suntem conștienți și sistemul judecătoresc a acceptat ca candidații la funcții în organele de autoadministrare să treacă prin această procedură de Pre-Vetting, pentru că nu are cine să evalueze decât cineva din afară. De vreme ce toți spun că sistemul judecătoresc este corupt, sistemul judecătoresc nu are capacități, posibilități să se auto-curețe, asta a fost unica soluție fiabilă la acel moment. Și atunci, sistemul judecătoresc a acceptat că membrii în Consiliul Superior al Magistraturii urmează să fie evaluați din afară. Adică, de vreme ce tot sistemul, în viziunea societății, este corupt, nu este credibil, era evident că cineva trebuie să înceapă cu evaluarea celor care vor decide ulterior în interiorul sistemului. Și atunci sistemul judecătoresc a acceptat această idee. Sistemul judecătoresc nu s-a opus adoptării legii ca să avem o evaluare externă a candidaților la funcțiile de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

Ulterior, ideea a fost că CSM prin intermediul organelor specializate, care la fel vor trece și ele prin procedura de Pre-Vetting, să efectueze Vetting-ul tuturor magistraților din țară. S-a mers pe o altă cale și Vetting-ul va fi efectuat de către o comisie formată de experți din afară și experți din țară. Totuși, parțial am fost auziți, Comisia de la Veneția a avizat proiectul ăsta de lege și a recomandat ca ultimul cuvânt să-l dea Consiliul Superior al Magistraturii în cazul fiecărui judecător. 

Și atunci s-a mers pe idee că este creată această Comisie de Vetting, care va examina cazul fiecărui judecător în parte, iar după asta va propune Consiliului Superior al Magistraturii un raport asupra tuturor celor stabilite, iar concluzia sau soluția finală o va lua Consiliul Superior al Magistraturii, după care poate trimite o singură dată la reevaluare, la Comisia de Vetting. Dacă propunerea Comisiei este similară, atunci Consiliul Superior al Magistraturii ia decizia finală după reevaluare, așa cum consideră. Adică, poate da și o soluție diferită față de ce a propusă de către Comisie, și atunci Consiliul Superior al Magistraturii își asumă această soluție. 

— Vi se pare acceptabilă pentru sistem această situație?

— Într-un final, Consiliul Superior al Magistraturii o să decidă pe cariera fiecărui judecător și, da, eu cred că așa ar trebui să fie. Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să decidă, nu Comisia de Vetting, și eu cred că îi e binevenită această soluție. Anterior, insistam ca această evaluare să fie efectuată doar de Consiliul Superior al Magistraturii, să nu fie implicați experți străini, pentru că există riscul ca, odată cu schimbarea guvernării, să avem de fiecare dată un Vetting al judecătorilor și ca fiecare guvernare care va veni să încerce, într-un fel sau altul, să creeze comisii pentru evaluarea judecătorilor.

Fiind membru al Consiliului Superior al Magistraturii ales din rândul magistraților, cu mandat care mi-a fost încredințat de către colegii judecători, consideram că asta ar fi părerea și poziția sistemului judecătoresc. Dar recent a fost efectuat un sondaj, el a fost publicat de către CRJM unde au fost întrebați judecătorii dacă sunt de acord să treacă prin procedura de evaluare și, spre marea mea uimire, mai mult de jumătate dintre judecătorii din țară au menționat că ei vor trece și sunt de acord să treacă prin procedura de evaluare și mai bine de 60% nu se opun reformei respective. Și atunci eu, având mandatul colegilor mei, înțeleg că ei, de fapt, nu sunt împotrivă. Sunt de acord ca ultimul cuvânt să fie al Consiliului Superior al Magistraturii iar evaluarea respectivă să fie efectuată corect și transparent.

— După Pre-Vetting, au fost promovați foarte puțini dintre cei care au candidat. De ce credeți că s-a întâmplat asta? Pentru că au probleme de integritate serioase? Sau a fost o evaluare mult prea dură?

—   Comisia de Pre-Vetting a avut grijă ca în lista celor care pot fi aleși în funcțiile respective să treacă doar cei care nu au nicio pată pe ceea ce ține de integritatea financiară și etică. Pentru ca ulterior să nu mai planeze niciun dubiu pe componența CSM-ului și, după caz – a CSP-ului. De aceea standardul care a fost instituit de către Comisia de Pre-Vetting a fost unul foarte înalt. Adică trebuia să întrunești condiții de integritate financiară și etică la un nivel înalt, pentru ca să poți promova Pre-Vetting-ul respectiv. 

— Și nu toți s-au ridicat la aceste standarde?

— Au fost anumite probleme care, pe de o parte, nu au fost înțelese de către Comisia de Pre-Vetting. Vorbim aici de realitățile sociale, vorbim aici de chestiuni de etică. Experții străini vin din țări unde există cultura juridică la un nivel înalt. Vin din țări unde există un stat de drept fortificat. Și, spre exemplu, neachitarea impozitului, fie el și de 5 lei sau de 10 lei, care aparent nu e esențial. Pentru unii dintre experți acestea au fost chestiuni care au ridicat serioase semne de întrebare legate de integritatea financiară a acelui magistrat. La fel, situația cu automobilele, vânzarea, cumpărarea lor la prețuri derizorii.

— E clar, judecătorii sunt și ei oameni, dar, cu siguranță, ne așteptăm ca ei să aibă standarde înalte și să nu facă tot felul de mici înțelegeri, pentru că asta poate spune ceva despre caracterul acestei persoane. Vedem că în acest complet special este doamna Mariana Pitic, cea care a declarat o mașină Porsche de 10 mii de lei. Respectiv, pe masa ei ar fi putut ajunge o decizie a Comisiei Pre-Vetting cu o situație similară. Credeți că trebuiau corelate aceste standarde ale Comisiei cu realitățile noastre? Sau e corect să mergem pe standardele astea înalte? 

— Curtea Supremă de Justiție, în hotărârile care le-a emis la 1 august, a abordat și aspectul ăsta. Și Curtea Supremă de Justiție a indicat expres în acele hotărâri că nu s-a ținut cont de realitățile sociale din Republica Moldova și a dat o altă apreciere pe fond problemei care a fost examinată de către Comisia Pre-Vetting. Comisia a spus că astea sunt probleme serioase, iar Curtea Supremă de Justiție le-a reexaminat și a spus că, nu, astea nu sunt probleme serioase și ele nu puteau fi tratate ca probleme serioase. O să revin acolo în a spune că asta ține de anumite constatări ale Curții Supreme de Justiție, indicate expres în acele hotărâri și, în acest moment, o să evit să dau o părere legată de aceste constatări, de vreme ce ele fac obiectul investigațiilor menționate și asta ulterior poate să fie obiect de examinare în Consiliu Superior al Magistraturii.

— Sunt judecători dispuși să treacă printr-o asemenea reformă destul de dură? Și o altă întrebare ar fi dacă sunt în sistem judecători care sunt sub influența unor politicieni, sub influența unor oligarhi care nu mai sunt în țară, dar sunt cercetați penal? 

— Dacă sunt judecătorii de acord să treacă prin această procedură de Vetting, reieșind din datele acelui sondaj, vedem că, în principiu, ei nu sunt împotrivă, cel puțin. 30% au indicat că sunt de acord cu procedura de evaluare externă, celelalte 30% au fost cumva neutri, iar aproximativ 30% s-au manifestat împotrivă. Pe cei care indeciși eu nu i-aș atribui la categoria celor care sunt împotrivă, mai degrabă ăștia sunt cei care așteaptă să vadă cum o va fi efectuată această evaluare externă. Vorbim de Vetting, pentru că Pre-Vettingul ei au văzut cum a derulat, dar se promite că vetingul va fi altceva.

— Nu va fi atât de rigid, dar cu consecințe mai grave. 

— Da, consecințele sunt grave. Vorbeam de abateri precum neplata unui impozit de 5-10 lei, în cadrul Pre-Vettingului. La Vetting sunt indicate expres sume mult mai mari, câteva salarii medii pe economie, ca fiind considerată neplata impozitelor într-o sumă esențială, care poate duce la nepromovare. Neplata cu 5-10 lei nu poate duce la nepromovare. Dar și aveți dreptate, consecințele sunt mult mai drastice. La Pre-Vetting, dacă nu ai promovat, nu poți candida la funcții în organele de autoadministrare. La Vetting, dacă nu ai promovat, ești eliberat din funcție, fără dreptul de a primi indemnizație, fără dreptul de a beneficia de o pensie privilegiată și alte drepturi care sunt indicate în acea lege.

— Riscăm să intrăm într-un blocaj, riscăm ca judecătorii să aleagă să nu treacă prin Vetting și să plece înaintea acestuia? Am văzut declarații, de exemplu, din partea șefei Procuraturii Anticorupție, doamna Veronica Dragalin, care s-a arătat foarte reticentă față de procedura de Vetting, prin care urmează să treacă și ea și colegii ei, și a spus că se așteaptă ca oamenii să plece înainte de Vetting, pentru că nu-și doresc să se expună într-atât, să arate toate bunurile, averile și nu doar ale lor, dar pe le ale persoanelor apropiate. 

— În sistemul judecătoresc avem mulți judecători care nu sunt de acord cu ceea ce s-a întâmplat până în prezent. Avem mulți judecători care vor o schimbare, mulți judecători care vor o justiție stimată, care vor o altfel de justiție decât ceea ce s-a întâmplat până în prezent.

Cred eu că asta a fost motivul care i-a determinat pe cei 30% să fie de acord cu evaluarea externă, pentru că asta ar fi o șansă ca sistemul judecătoresc să fie purificat, într-un fel sau altul, de acei magistrați care au făcut ca imaginea justiției să degradeze în așa mod. 

În acel sondaj au fost și întrebarea: „Care crezi că este cea mai mare problema a sistemului judecătoresc, care a făcut ca sistemul justiției să fie acolo unde este astăzi?”. Și mulți dintre colegii mei au menționat că printre motivele de bază este și pronunțarea unor hotărâri ilegale în favoarea unor persoane.

Mă întrebați anterior dacă unii judecători din sistem sunt asimilați anumitor personaje din politica moldovenească sau în general. Colegii, în marea lor majoritate, au menționat că da, asta este o problemă care a lovit în imaginea sistemului judecătoresc și că problema asta trebuie înlăturată. Noi, la Consiliul Superior al Magistraturii, în actuala componență, am examinat cel puțin două cazuri din astea, când anumiți magistrați au fost asimilați unor persoane condamnate, dar persoane care sunt notorii în societatea noastră, persoane care au fost atribuite la furtul miliardului, la alte infracțiuni care au zdruncinat țara noastră. Deci, judecători care au fost influențați de asemenea personaje ca să ia o decizie ilegală. 

Consiliul Superior al Magistraturii a examinat acele presupuneri și a ajuns la concluzia că acei magistrați au admis în acțiunile lor abateri disciplinare. CSM nu a stabilit că ei direct au fost influențați de către un condamnat sau altul, dar a constatat că ei au fost asimilați, fiind cei care au beneficiat ca rezultat a unor favoruri din partea unor condamnați, din partea unor personaje notorii și atunci Consiliul Superior al Magistraturii a menționat că asta este o problemă.

CSM într-un caz a dispus eliberarea din funcție, în celălalt caz a constatat abaterile, dar din motiv că a expirat termenul de prescripție prevăzut de lege, nu a avut decât să constate acele abateri și să înceteze examinarea acelei proceduri.

— Mai sunt acum judecători influențați? 

— Vreau să cred că nu. Vreau să cred că dacă și sunt asemenea judecători, în cel mai scurt timp ei vor fi fie eliberați, fie vor pleca din sistemul judecătoresc, pentru ca putem construi un sistem judecătoresc nou, integru curat, doar având judecători independenți care nu sunt influențați din nimeni absolut. 

— Actualul Consiliu Superior al Magistraturii și membrii acestuia sunt influențați de actuala guvernare?

— Pot să vă spun cu certitudine despre persoana mea că nu sunt influențat absolut de către nimeni. Nu am primit niciodată, de când sunt în Consiliu Superior al Magistraturii, nicio indicație din partea politicienilor, nici din partea actualei guvernări.

Iar dacă și vor exista asemenea tentative, vă asigur că o să aflați cu toții. Eu nu sunt persoana care ascunde anumite subtilități, nu sunt persoana care este de acord să facă anumite concilieri sau să execute anumite indicații. De aceea, la moment, vă asigur că nu sunt influențat politic sub nici o formă și actuala guvernare până la moment nu a venit să mă influențeze pe mine și știu că nimeni dintre colegii mei nu s-a plâns pe asemenea acțiuni din partea politicienilor. 

— Vă întreb pentru că au fost acuzații din partea celor care nu au trecut Pre-Vetting-ul, precum că au fost selectați doar cei care erau comozi guvernării.

— Ei bine, au avut la dispoziție suficient timp pentru ca toate informațiile astea să iasă la iveală dacă ele existau, dar n-au ieșit pentru că nici nu au cum și nu au de unde să apară asemenea informații, pentru că nu am nicio legătură nici cu actuala guvernare, nici cu anterioarele guvernări.

Sunt judecător de carieră, iar noi, judecătorii, nu avem tangență cu politicul și evităm în general să avem oarecare relații sau legături cu politicienii, pentru că mai devreme sau mai târziu oricum ești asimilat unui politician, chiar dacă ai doar o comunicare la nivel de … Să-i spun, fără interes sau o comunicare ca între oameni. Asta nu poate fi înțeles și ulterior poate fi catalogată ca o cârdășie a judecătorilor cu politicienii. Și chestiunile astea am încercat de fiecare dată să le evit ca să nu creez nicio aparență în sensul ăsta.

— În programul dumneavoastră depus când erați candidat la funcția de membru în CSM, ați menționat că fostele componențe ale CSM au luat decizii nu tocmai corecte atunci când vine vorba de promovarea în carieră a unor judecători, de transfer sau de sancționare. Actualul Consiliu sunteți siguri că nu va călca pe aceeași greblă? 

— Pot să vă asigur că am să optez pentru respectarea principiului meritocrației. Cei mai buni dintre colegii judecători vor fi promovați. Am să încerc, pe cât este posibil, să încurajez colegii să vină la concursuri, să nu aștepte chemați într-un fel sau altul, pentru că se vorbește că anterior Consiliul Superior al Magistraturii invita judecătorii să participe la un concurs sau altul și, respectiv, cei care erau invitați, doar aceia participau la concursuri. 

Nu, situația nu o să fie așa. Dacă ea a existat și a fost așa până la moment. Cel puțin, nu este corect lucrul ăsta, pentru că ceilalți colegi știau că dacă nu au fost invitați, probabil că nu vor trece, nu vor promova, dacă nu au fost invitați să participe. 

M-ați întrebat despre faptul că alegerea nu a fost prea mare la Adunarea Generală a Judecătorilor, deoarece eram cinci și trebuiau aleși patru. Pentru anterioarele componențe ale Consiliului Superior al Magistraturii nu au fost mult mai mari concursurile și aveam situații când la o funcție era un singur om, un singur magistrat, care era votat. Și asta mă face să mă gândesc că poate este adevărat că pentru anumite funcții erau invitați anumiți oameni care să participe, iar cei care nu au fost invitați nici nu îndrăzneau să participe. 

— Deci, nu veți perpetua asemenea practică? 

— Nu, categoric nu. Dacă asemenea practică a existat, de acum încolo, categoric o asemenea practică nu va mai exista și mă gândesc că dacă ăsta este motivul de ce colegii mei ezită să vină să depună dosarul pentru Curtea Supremă, pentru colegiile specializate din cadrul CSM, atunci cu toată deschiderea sinceritatea o spun că actualul Consiliu Superior al Magistraturii nu va invita nimeni personal să participe la un concurs sau altul. Cei care se vor înscrie, vor fi selectați dacă vor fi cei mai buni. Adică principiul meritocrației va fi aplicat din plin de către actuala componență a Consiliului Superior al Magistraturii și o să aplicăm legea.

Pentru că anterior am avut situații când, deși persoana a avut cea mai mare notă, nu a fost promovată pentru că nu a întrunit numărul necesar de voturi, ceea ce mi se pare, dacă nu ilegal, cel puțin e incorrect.

— Cum credeți că trebuie făcută această reformă de evaluare externă și dacă credeți că va putea fi dusă până la capăt fără un blocaj? Ce trebuie să facă atât autoritățile, cât și sistemul judecătoresc? 

— Cea mai mare problemă a noastră, chiar și cu Curtea Supremă de Justiție, blocajul care a fost și un eventual blocaj la Curtea de Apel, îl putem avea dacă nu va fi o transparență totală. Evaluarea judecătorilor în țara noastră oricum va avea loc. Asta o înțeleg toți și necesitatea la fel este înțeleasă.

Întrebarea este ce pot sau ce putem face pentru ca să nu avem mai departe un blocaj? Putem și trebuie inițial să facem evaluarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție pentru ca ceilalți judecători să vadă că asta este altceva decât Pre-Vetting-ul. Și atunci, dacă colegii vor avea certitudinea că asta este altceva, vor vedea că asta este acceptabil, este diferit față de ceea ce au văzut până acum, speranța mea este că nu vor ezita și vor merge în procedura de Vetting și o bună parte dintre colegii mei vor promova procedura respectivă și atunci blocaj nu o să avem. 

— Mulțumesc pentru discuție!