„În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa
După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”.
Judecătorul afirmă că „cel mai democrat și independent sistem a fost la începutul anilor ‘90”, și regretă că magistrații nu sunt înțeleși de societate. „Niciodată nu vom putea face față acelorași termeni rezonabili, calitate, nemaivorbind de prestarea acestor servicii în condiții normale, pentru că nu le avem”, precizează acesta.
Ajuns să înfăptuiască justiția într-un sediu improvizat din clădirea unei foste tipografii, magistratul atenționează asupra problemelor din sistem, povestește despre modul în care „a intrat caracatița corupției în judecători” și explică de ce magistrații se tem să vorbească.
25 de ani din viața sa Ion Cotea i-a dedicat justiției, muncind exclusiv în calitate de magistrat la Judecătoria Cahul. Acum, judecătorul recunoaște cu amărăciune că, în cele peste două decenii de activitate, a asistat „doar la distrugerea justiției”.
„Da’ oare aici se înfăptuiește justiția?”
Ion Cotea și-a început cariera de magistrat în 1995. De atunci, în anii care au urmat, procesul de înfăptuire a justiției avea loc în fosta clădire a Comitetelor executive orășenești din centrul orașului Cahul, atribuită judecătoriei în 1991 și care, potrivit magistratului, răspundea necesităților instanței.
„Cu timpul, statele de personal ale judecătoriei s-au mărit și clădirea devenise neîncăpătoare pentru o instanță. Oricum, se lucra, nu era presiunea societății asupra judecății. Eu înțeleg că societatea are tot dreptul, dar îmi pare rău că nu suntem înțeleși, că nu ni se creează condiții. Noi niciodată nu vom putea face față acelorași termeni rezonabili, calitate, nemaivorbind de a presta servicii în condiții normale, pentru că nu le avem. Vă spun, vin oamenii și se miră: da’ oare aici se înfăptuiește justiția?”, povestește magistratul, referindu-se la actualul sediu în care este nevoit să muncească.
„Aș spune că cineva sabotează sistemul judiciar, așa, știți, în mod diplomatic”
Acum un an, după ce edificiul vechi al instanței a fost recunoscut drept avariat și nefuncțional, activitatea judecătorească a fost transferată în clădirea fostei tipografii din Cahul. Magistratul Cotea se arată revoltat și punctează că sediul actual nu este adaptat pentru o instituție care înfăptuiește justiția, iar în contextul pandemiei sunt expuși pericolului atât justițiabilii, cât și colaboratorii instanței.
Magistratul dezvăluie că cei nouă judecători sunt nevoiți să împartă o singură sală de ședințe. „Fiecare judecător are, zilnic, câte 10-15 cauze în examinare. Vă dați seama? E imposibil”, povestește, indignat, judecătorul, punctând că, în asemenea condiții, procesul de înfăptuire a justiției „se tergiversează”, iar cetățenii încep să înainteze pretenții.
„Sarcina per judecător crește nu doar în progresie aritmetică, dar și geometrică. Cu cât mai multe cauze vin, cu atât mai mult se tergiversează, se acumulează, ajungem la termeni de durată, cetățenii încep să înainteze pretenții… Am putea fi acționați pentru examinare îndelungată, dar cum poți să asiguri, dacă nu ai condiții, nu ai loc, elementar, pentru ședința de judecată? E dezastru… Și e puțin spus dezastru. Chiar aș spune că cineva sabotează sistemul judiciar, așa, știți, în mod diplomatic, și mai vor de la noi justiție. Oameni buni, cum să vă facem noi justiție, dacă voi nu ne dați condiții elementare de muncă?”, întreabă, retoric, magistratul.
„Să fie adusă la cunoștința societății, nu să-și bată joc de noi toți care vor”
Judecătorul mai spune că, în lipsa sălilor și a birourilor adaptate, în timp ce magistrații deliberează în cabinete, grefierii sunt nevoiți să aștepte după ușă, iar ulterior, să muncească până noaptea târziu.
„Când le spunem că nu reușim…(strânge din umeri, n.r.). Păi, chiar un membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), așa, în mod sarcastic și batjocoritor, mi-a zis: „Dar cum de nu reușiți?” Păi, domnule, vino și vezi la fața locului în ce condiții activez. Să vadă cum grefiera, până la ora 2:00 noaptea, redactează procese-verbale. Chiar și atunci când intrăm în camera de deliberare… Pentru că, uneori, judecătorul, pentru a pronunța anumite soluții, trebuie să se retragă, ca să înțeleagă situația până la capăt. Pentru că noi nu suntem la emisiunea „Что, где, когда?” (Ce, unde, când, n.r), mi-a apărut întrebarea și i-am dat soluția. În acest timp, grefiera pierde timpul, neavând unde să se retragă. Ea nu are dreptul să fie cu mine în camera de deliberare”, spune judecătorul, menționând că, în ultimul deceniu, în fiecare an, i se schimbă grefiera în condițiile în care salariul de funcție este mic în raport cu volumul mare de lucru.
Magistratul se arată nemulțumit de incertitudinea privind construcția noului edificiu, dar cel mai mult, spune el, îl îngrijorează faptul că o eventuală clădire a instanței ar putea fi construită „ca alte clădiri ale altor instituții, care nu corespund standardelor”. Totodată, judecătorul este nedumerit de faptul că instanța e nevoită să închirieze spațiu de la un agent economic, în condițiile în care, afirmă el, sunt clădiri în oraș care ar putea fi valorificate.
„Cum se face că o instanță, autoritate de stat, închiriază și nu are propriul sediu. Astea par niște scheme de devalizare a bugetului. Ori cineva nu știe să gestioneze banii bugetari, ori cineva s-a făcut gospodar. Cuvintele astea, pe cineva, undeva, o să-i atingă, de asta și vreau s-o spun. Să fie adusă la cunoștința societății, nu să-și bată joc de noi toți care vor. Eu vreau una: Să ni se creeze condiții de muncă. Atât. Dacă nouă ni s-ar crea condiții, am fi gata să acceptăm toate reproșurile în adresa justiției. Vedeți că toți trâmbițează „Justiția e vinovată”. Dar eu v-aș spune că nu-i toată problema în justiție, pentru că justiției nu i s-a oferit locul necesar”, afirmă judecătorul.
„De ce judecătorii se tem?”
Ion Cotea spune că, deși toți sunt indignați de situația în care s-au pomenit, le e teamă să vorbească, de frică să nu fie persecutați sau sancționați.
„Toți se revoltă, eu, pur și simplu, îmi permit, că mâine-poimâine părăsesc sistemul, am 25 de ani, dar unii, care vin în sistem, se tem să vorbească, să nu fie persecutați pentru asta. Doar știți că e declarat că sistemul e captiv. Cum să faci captivitatea? Cam așa: îl iei pe un judecător, nu-i asiguri condiții de muncă… Ulterior, prin instituțiile disciplinare, îl sancționezi. Poți și să-l concediezi. Asta-i situația. De ce judecătorii se tem? Dap’ într-adevăr, noi nu avem independență, pentru că, pentru orice… Și pentru declarațiile astea, pot să mă aștept, mâine-poimâine, la repercusiuni”, spune magistratul.
Ion Cotea povestește că nu a regretat vreodată că a ales calea justiției, dar constată că „e mare diferență dintre sistemul în care am venit și cel din care ies”. „Am avut și succese, și insuccese, și stare de depresie, de multe ori fiind dezamăgit. În anii mei de studenție, în anii ‘90, eram niște tineri cu aspirații, care treceam de la un sistem la altul, de la socialist-comunist la democratic. Asta, poate, ne-a și marcat viața, asta și-a lăsat amprenta”, susține magistratul.
„De aceea și o să avem dosare politice și tot felul de… pentru că așa se controlează justiția”
În cei 25 de ani de activitate, spune judecătorul, a văzut multe sisteme și constată că „cel mai democrat și cel mai independent a fost de la începutul anilor ‘90 până în 2001”, atunci când a fost adoptată o nouă reformă a justiției și o nouă Constituție, care, potrivit magistratului, au pus bazele unui sistem judiciar independent. „Când, într-adevăr, s-au făcut modificări în legislație, judecătorul era judecător, el era în frunte, nu cum e acum. Nu vreau să critic, dar undeva, din punct de vedere organizatoric, Procuratura a fost ridicată deasupra judecătorului. Dacă judecătorul nu-și face meseria, trebuie să existe un mecanism obiectiv pentru a-l înlătura, dar nu cum se face la noi: „Ca să-i punem pe judecători la loc, hai să dăm împuterniciri unui organ, tot latură a justiției”. Ce fel de justiție vom avea, atâta timp cât o parte care participă în procesul de înfăptuire a justiției o ridicăm deasupra judecătorului? Mi se pare că se inversează rolurile. Deci, judecătorul nu va mai fi persoana care arbitrează și soluționează, el va fi sub… De aceea și o să avem dosare politice și tot felul de… pentru că așa se controlează justiția”, explică magistratul, menționând că sistemul judecătoresc a fost distrus, în timp, de guvernanții care nu au vrut ca justiția să le scape de sub control, conștientizând că „este un instrument foarte puternic”.
„Și această putere i-a cam afectat pe mulți guvernanți care se simțeau cu musca pe căciulă, pentru că, în anii ‘90, când criminalitatea organizată s-a coagulat cu mulți de la guvernare, ei simțeau că mâine-poimâine sabia lui Damocles va cădea peste ei. De aceea, au început, în mod diplomatic, prin introducerea unor norme legale, dar contrare sistemului. Astfel, au fost adoptate legi care au diminuat independența, făcând justiția dependentă. Sunt foarte multe norme legale contrare independenței judecătorești”, susține judecătorul.
„Caracatița corupției a intrat în judecători, vrând, nevrând”
„Toți guvernanții, începând cu anul 2001, de când au venit, au încercat cumva să conducă, să țină justiția sub control. Doar că justiția nu trebuie ținută sub control de către guvernare, societatea trebuie să o guverneze. Un magistrat, în opinia mea, trebuie să aibă împuterniciri de judecător din partea societății și nicidecum din partea guvernanților, pentru că guvernanții îi vedem azi cine sunt, fața lor, ei se gândesc doar la bunăstarea lor. Ei sunt mulți antrenați în lucruri ilegale, de aceea lor le trebuie să controleze justiția, dar un judecător care ar avea mandatul din partea societății, niciodată nu ar cădea în capcana sau sub controlul guvernării, sau al diferitor grupuri oligarhice. Corupția există, dar există, pentru că judecătorii nu sunt independenți”, afirmă judecătorul, precizând că au existat mai multe cauze care au dus la apariția problemelor în justiție și, în special, a fenomenului corupției, dar principala problemă sunt „guvernările care au fost vicioase și dușmănoase sistemului judiciar”.
Magistratul povestește că perioada în care și-a început activitatea a fost una frumoasă, pentru că își valorifica cunoștințele, ulterior, însă, când justiția nu beneficia de sprijin financiar necesar, au apărut mai multe probleme de ordin economic, lucru care a împins în plasa corupției mai mulți judecători. „Nu se dădeau salariile, judecătorii erau nevoiți să împrumute. Ulterior, caracatița corupției a intrat în judecători, vrând, nevrând. A intrat ca boala și nu mai putea ieși cu una-cu două”.
„Mulți au fost promovați netransparent în sistem. Nimeni nu știe cine sunt acești oameni”
Deși, între timp, salariile judecătorilor au fost majorate, Ion Cotea afirmă că nu putem vorbi despre o diminuare a corupției din sistemul judiciar și explică că însăși contracararea corupției nu e legată doar de o singură măsură întreprinsă. În acest sens, magistratul atenționează asupra faptului că, în ultimii cinci ani, „foarte mulți judecători au fost promovați netransparent în sistem”.
„Multe hotărâri nu sunt adoptate pe bază de corupție, chiar și aceleași hotărâri pe care toată societatea le știe, sunt și acele hotărâri adoptate sub presiunea guvernanților, a grupurilor mafiote. Nu numai că a fost corupt, dar a fost impus, pentru că mulți judecători depind de dânșii, pentru că au fost promovați și slujesc intereselor. O cunoaștem toți foarte bine. Și, într-adevăr, mulți au fost promovați netransparent în sistem. Nimeni nu știe cine sunt acești oameni. Chiar începând de la ceea cum au făcut studiile. Cum învățam noi, în anii ‘90, fiind la lecții zi de zi, și cum învață alții, stând alături de un funcționar, și vede doar forma, nu studiază în profunzime teoria dreptului. Vin așa, formaliști, pentru că ei nu sunt pregătiți. Și orice specialist nepregătit este manipulat cu timpul, pentru că el nu știe cum să procedeze, elementar, corect. Astfel, evident că sunt niște persoane influente, care au interese și îl sfătuiesc. De asta, în sistem au fost mulți promovați – persoane manipulate”, relatează magistratul.
„Noi nu suntem niște roboței și nu trăim numai cu aer, ci avem și probleme”
Ultimii cinci ani de activitate, susține Ion Cotea, au fost cei mai dificili din cariera sa. „Când au venit pseudo-europenii, pseudo-reformatorii. Ei nu vin să spună că avem judecătorii suprasolicitate, dar vin și așa, printre altele, spun: „Înțelegeți, Comunitatea Europeană ne impune să reducem numărul de judecători”. Păi, bine, scădeți-l acolo unde un judecător are maxim cinci dosare pe lună, nu la noi, unde eu, timp de un an, primesc un număr de dosare cât pentru trei ani înainte. Noi nu suntem niște roboței și nu trăim numai cu aer, ci avem și probleme. Aici nu e justiție, aici e bătaie de joc, pentru că odată, știți, omul se epuizează și de aici o să înceapă probleme, chiar dacă el nu o să fie corupt, dar o să facă multe greșeli în activitate, pentru că el nu are când să-și recreeze creierul, să se mai documenteze, să studieze noua legislație, pentru că o abundență legislativă ca în R. Moldova nu există în niciun stat”, spune, indignat, judecătorul.
Cât despre soluționarea problemelor din sistemul judiciar, magistratul afirmă că acest aspect depinde de rezultatele alegerilor parlamentare, pentru că, spune el, „totul începe de la baza normativă”.
„Normele de funcționare a bunei justiții depind doar de Parlament. Dacă, într-adevăr, vor fi adoptate legi care ar asigura judecătorului condiții de muncă, printre care și independență, și asigurare, și toate celelalte, atunci o să funcționeze. Dar, evident, depinde și de societate, dacă se va trezi, va protesta și va zice: „Dați judecătorii pe mâna noastră”, în sens ca să fie aleși de societate, ca și deputații. Vrei să fii judecător în circumscripția Cahul, acolo să fii votat. Lumea să te voteze, nicidecum un Consiliu al CSM, în care eu nu am văzut niciun membru să pledeze pentru independență”, susține judecătorul.
„Să nu le fie rușine pe urmă”
Ion Cotea spune că cel mai important pentru un judecător este „să judece liber, independent, neinfluențat, să poată înțelege lucrurile în profunzime și să aibă verticalitate”. Iar sfatul magistratului pentru cei care aleg să înfăptuiască justiția, e„să o facă astfel încât să nu le fie rușine pe urmă”.
Potrivit declarației sale de avere și interese personale, după 25 de ani dedicați sistemului judecătoresc, pentru munca sa, Ion Cotea este remunerat lunar cu circa 23,6 mii de lei. În cele două decenii de activitate, magistratul a agonisit o avere modestă: locuiește într-un apartament de 54 de metri pătrați, în care deține ⅓ cotă-parte. Familia sa are în proprietate un automobil marca Ford Focus, fabricat în 2001, dar și alte două mașini vechi. Acesta mai indică cinci terenuri agricole și un teren extravilan, aflate în proprietatea soției.
