Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ „Dacă intrăm în alegerile…

VIDEO „Dacă intrăm în alegerile parlamentare cu această rețea criminală, atunci nu știm ce ne așteaptă”. Igor Boțan, la Podcast ZdCe

Campania pentru alegerile prezidențiale și referendum a fost una fără precedent, cu o puternică influență din partea Federației Ruse, subliniază analistul politic Igor Boțan, în cadrul unui interviu pentru Ziarul de Gardă. El a analizat erorile admise de candidații care s-au duelat în turul al doilea al prezidențialelor și cum au influențat acestea asupra scorurilor obținute. Igor Boțan a subliniat că președinta Maia Sandu, care a obținut al doilea mandat, precum și partidul PAS aflat la guvernare, trebuie să acționeze prompt în vederea alegerilor parlamentare din 2025, pentru a nu pierde parcursul european al R. Moldova. 

— Cum vi se pare că iese societatea din R. Moldova din aceste scrutin, care a început la 20 octombrie, când am avut referendum și primul tur al prezidențialelor și s-a încheiat la 3 noiembrie cu al doilea tur? 

— Toată lumea remarcă faptul că societatea iese din această campanie electorală mai polarizată decât a fost. Adică clivajul dintre cei doi poli s-a adâncit și mai mult și am văzut cu toții că după terminarea votării, ambii contracandidați au vorbit despre necesitatea unor eforturi pentru consolidarea societății. Deci această rezonanță între mesajele transmise de cei doi contracandidați mi se pare oportună, în situația în care am nimerit noi. 

Și este foarte interesant că după 33 de ani de independență toate legislaturile parlamentare

au promovat integrarea europeană fără excepții, poate cu mici sincope, dar fără excepții toate legislaturile au promovat integrarea europeană, toate guvernele începând din 1997 au avut programe de guvernare în care au avut clauza privind necesitatea integrării, aderării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, iată am ajuns după o treime din veac când poporului suveran îi s-a oferit posibilitatea să încununeze acest efort. Și în pofida acestei oferte, ne trezim că această posibilitate de fapt, a divizat profund societatea și acum, cu eforturi comune, avem sarcina să consolidăm această societate.

— Vă referiți la referendum? 

— Da, referendumul în primul rând și, sigur că, alegerile prezidențiale și modul în care politicienii comentează rezultatele alegerilor. Dacă ne referim la referendum, noi, cetățenii Republicii Moldova, care așteptăm de la politicieni să fie consecvenți, descoperim lucruri stranii. De exemplu, doi președinți ai Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, mă refer aici la Vasile Tarler și Vladimir Voronin, au pledat împotriva aderării R. Moldova la Uniunea Europeană și împotriva referendumului. Sau găsesc tot felul de explicații de ce au chemat cetățenii să voteze împotriva modificării Constituției care oferă instrumentarul necesar pentru oricare ar fi guvernarea din Republica Moldova în viitor, atunci când se termină negocierele să aibă la îndemână acest instrumentar, folosind articolul 8 din Constituție, privind tratatele internaționale, să ratifice aceste documente, tratate constitutive ale Uniunii Europene. 

— Aceste alegeri au avut loc aici, în R. Moldova sub o puternică influență rusească. 

— Exact. Rusia are pretenția de a fi un pol al lumii multipolare, de a reface imperiul pentru a influența sorțile lumii. Bine, noi înțelegem că puteți avea aceste ambiții, dar pe noi de ce ne atrageți în chestia asta? Noi ce avem cu asta? Rusia s-a implicat, a avut ingerințe în aceste alegeri, ingerințe care sunt condamnabile, pentru că există Declarația privind neamestecul în treburile interne, bazată pe rezoluția adunării generale a ONU, tocmai din decembrie 1965. 

Ce a făcut Rusia în această campanie electorală? O bancă de stat din Rusia a deschis conturi pentru zeci de mii, dacă nu peste o sută de mii de cetățeni din Republica Moldova, ca să le transmită bani, la rugămintea unui afacerist care se numește Ilan Șor și care este condamnat în R. Moldova, și care pretinde că dezvoltă în R. Moldova proiecte sociale. Acest individ trebuie să-și ispășească pedeapsa. Și noi ne întrebăm: în Rusia oficial există 14 milioane de cetățeni care trăiesc sub limita sărăciei, de ce o bancă de stat din Rusia nu s-ar preocupa de soluționarea problemelor acestor săraci, dar are grijă de rețeaua Șor, în care sunt atrași sute de mii de oameni în calitate de clienți ai așa-ziselor proiecte sociale ale acestui afacerist? Asta e marea problemă cu care ne-am confruntat în această campanie electorală. 

Trebuie să recunoaștem că astfel de ingerințe ale așa-zișilor binefăcători au existat începând cu alegerile din 2016, dar amploarea la care s-a ajuns în alegerile recente este inedită. Astea sunt lucrurile cu care ne-am confruntat și la care atât autoritățile, cât și societatea au trebuit să facă să-l riposteze și să facă față.

— E clar că a fost un factor determinant și că a schimbat cumva și tabloul de vot pe care îl avem și la referendum, și prezidențiale.Și despre faptul că autoritățile cunoșteau și trebuiau să se implice sau să acționeze mai din timp e la fel o discuție.

— Asta e o discuție care trebuie adusă în prim plan, pentru că peste mai puțin de un an avem cele mai importante alegeri, alegerile parlamentare. Și dacă intrăm în alegerile parlamentare cu această rețea criminală, pentru că altfel nu-i pot zice, trebuie să o calificăm așa cum este, atunci nu știm ce ne așteaptă. Și există un șir de întrebări către autorități, către forul legislativ, pentru că ne amintim cu toți încă în 2017 existau în Parlament și, apropo, veneau din partea comuniștilor, propunerile de a delimita activitatea politică de activitatea de binefacere. Pentru că îmbinarea politicului cu binefacerea nu este altceva decât corupție politică, corupție electorală, pentru că un segment de alegători devin clienții acestor, chipurile, instrumente de susținere socială.

— Să venim la alegerile prezidențiale, la cei doi candidați care au ajuns în turul al doilea. Cine a fost Alexandr Stoianoglo în această campanie? El fiind fost procuror general, susținut de Partidul Socialiștilor, al doilea ca mărime în R. Moldova. Cât de stăpân pe campania pe care a avut-o a fost Alexandr Stoianoglo și pe mesajele pe care le-a transmis?

— Prestația domnului Stoianoglo a fost una decentă, deși au existat foarte multe întrebări. Ați invocat faptul că a fost procuror general și în această calitate a făcut declarații publice privind anumiți oligarhi din Republica Moldova cu înclinații criminale sau politicieni care s-au manifestat de o anumită manieră. 

— A vorbit și despre Igor Dodon, cel care l-a susținut direct în această campanie. Anterior Stoianoglo spunea că probabil erau bani în acea pungă neagră, ulterior a făcut alte declarații. Mai era vorba despre acea controversată eliberare a lui Veaceslav Platon și despre legăturile lui Stoianoglo cu Ilan Șor. 

— Sunt multe de spus aici. Ceea ce m-a mirat este că domnul Stoianoglo, după declarațiile tranșante făcute de domnia sa în calitate de procuror general, atunci când i s-a propus să candideze din partea Partidului Socialiștilor, pe liderul căruia îl bănuia de corupție, avea convingerea că este corupt și că își finanțează partidul din bani nedeclarați sau murdari…

— De la Vladimir Plahotniuc, după cum se putea vedea din imagini.

— Da, sigur. Deci, vedem că, din păcate, domnul Stoianoglo acceptă astfel de compromisuri. În ceea ce-l privește pe Ilan Șor, despre care domnul Stoianoglo spunea cu vorbire directă că este unul din principalii beneficiari și actori ai furtului miliardului, n-am văzut nicio condamnare din partea domniei sale a activității acestei rețele despre care știe toată lumea, în special după investigațiile făcute de instituția pe care o reprezentați dumneavoastră, de colega dumneavoastră și dumneavoastră personal. Deci, sigur că toate aceste lucruri lasă o amprentă neplăcută. 

Pe de altă parte, de la înălțimea scorului pe care l-a acumulat, de 45%, poate domnul Stoianoglo în continuare devine un lider de rang național pentru opoziție și pentru consolidarea unui spectru politic. Pentru că orice s-ar spune despre Alexandr Stoianoglo, el se deosebește pozitiv în raport cu Igor Dodon.

— În 2020, în turul al doilea al prezidențialelor, Igor Dodon a pierdut în fața Maiei Sandu cu 42%. Domnul Stoianoglo a pierdut, la fel în fața Maiei Sandu, cu 44%. Poate domnul Stoianoglo deveni un lider al socialiștilor, în aceste condiții?

— Eu nu cred că el va deveni lider al socialiștilor. Partidul Socialiștilor a intrat pe o pantă descendentă și acest lucru se vede cu ochiul liber. Domnul Stoianoglo înțelege această pantă descendentă pe care a intrat Partidul Socialiștilor. Și acum, la aceste alegeri, prin această rocadă, Igor Dodon, chipurile se dă într-o parte, aduce un om din afară care nu poartă sechelele pe care le-a acumulat Igor Dodon și îl numește „candidatul poporului”. Așa-zisul „candidat al poporului” a pierdut alegerile. Dar el le-a pierdut din poziția de potențial lider de rang național. A devenit cunoscut în întreaga țară, poate deveni un lider care să încerce să consolideze un segment de pe polul socialist, de stânga din Republica Moldova și să devină un lider care nu are păcatele pe care le are Partidul Socialiștilor și liderul acestuia. Eu cred că domnul Stoianoglo și-a deschis o nouă fereastră pentru activitatea politică, iar dacă rămâne doar cu Partidul Socialiștilor, atunci asta va fi o greutate pe umerii lui care mai degrabă îi va eroda imaginea, decât îl va propulsa.

— Socialiștii și Igor Dodon au spus că Maia Sandu este președinta diasporei, în sensul în care voturile care au făcut diferență au venit de la diaspora. 

— Noi înțelegem că cei care pierd alegerile de obicei caută tot felul de justificări și justificarea acum este să se uite pe cifre și să afirme că în interiorul țării a învins de fapt Stoianoglo cu diferența de 2%, iar Maia Sandu este etichetată drept președintă a diasporei, ceea ce este o aberație. Pentru că cei care vehiculează astfel de lucruri măcar de s-ar îngriji să dea definiția a ceea ce înseamnă diaspora. Cetățenii din R. Moldova, care sunt la munci sezoniere în străinătate rămân domiciliați în R. Moldova și dacă merg în străinătate să muncească, oricum se întorc înapoi. Pentru că diaspora a apărut în exil pentru poporul evreiesc. După ce, la început regatul de nord, Israelul a fost cucerit de Imperiul Asirian, iar peste 150 de ani a fost cucerită Iudeea de către Imperiul Babilonian. Au fost duși cu forța și acolo au trăit în comunitate și și-au păstrat credința.

— E un termen pe care îl folosim cu toții.

— Dar e lipsit de sens pentru că oamenii ăștia nu au rupt relațiile cu țara lor și dacă nu au rupt relațiile, încă sunt domiciliați aici pe teritoriul Republicii Moldova, li se oferă posibilitatea să vină și să-și exercite dreptul de vot în străinătate. De ce îi considerați că ei s-au rupt de Republica Moldova? Dar uitați că acești oameni transmit anual 1,5 miliarde de dolari pentru familiile lor, care cheltuiesc acești bani aici și achită impozitul TVA de 20%.

Cu atât mai mult că din 1994, în legislația electorală a Republicii Moldova există clauza că oriunde s-ar afla cetățenii Republicii Moldova, autoritățile sunt obligate să le ofere dreptul la vot. Și abia acum, iată, când pierd alegerile, își amintesc că avem diaspora și chipurile diaspora ar fi de vină că unii candidați ai anumitor partide nu câștigă alegerile, dar câștigă alți candidați. Mie mi se pare o aberație și stârnește doar zâmbet, pentru că nu este nici originală și este repetată de la alegeri la alegeri.

— Haideți să vorbim și despre erorile pe care le-a făcut candidata Maia Sandu în această campanie. Partidul Acțiune și Solidaritate care a susținut-o, partidul pe care dumneaei l-a fondat, i-a fost de ajutor sau, dimpotrivă, a tras-o în jos în această campanie?

— Dar ce este Maia Sandu fără partid, fără majoritatea parlamentară? Deci sunt lucruri sunt interconectate. Dacă ai devenit șef al statului cu împuternicirile relativ reduse, dar nu ai instrumentarul pentru a promova anumite strategii, anumite programe, nu ai nicio valoare ca șef al statului. Poți doar să vorbești și nimeni nu te ia în considerare, pentru că întreaga putere practic este în mâinile Parlamentului și ale Guvernului. 

— Tocmai de asta, toate erorile și greșelile guvernării s-au proiectat asupra imaginii Maiei Sandu. 

— Absolut, pentru că toată lumea știe că, de fapt, calul de tracțiune sau locomotiva pentru PAS în Parlament a fost doamna Maia Sandu. Și aici când vorbim de greșelile doamnei președinte și ale partidului pe care l-a adus datorită imaginii sale în Parlament, ele se completează reciproc. Dacă vorbim despre greșelile doamnei Maia Sandu, ele sunt multiple și au fost de atâtea ori dezbătute. Prima și cea mai mare greșeală este un fel de egocentrism și complăcere în propria calitate de persoană care a ajuns în vârful piramidei puterii, care comunică foarte, foarte dificil. Da, fără îndoială are abilități foarte bune, extraordinare, dar în comunicare este foarte… N-am să caut termene ca să nu… Asta este prima greșeală.

A doua greșeală a ieșit în vileag atunci când a lansat această sugestie către Parlament pentru inițierea unui referendum. Deci, noi înțelegem cât de importantă este integrarea europeană a Republicii Moldova, toate legislaturile au promovat această integrare europeană. Și am ajuns într-un moment când, din cauza circumstanțelor și agresiunii rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană ne-a deschis ușile, deși trebuie să recunoaștem, nu suntem pregătiți să facem față rigorilor UE. Iar UE, demnitarii acesteia au declarat cu text deschis că nu mai vor să lase R. Moldova în zona gri, dacă R. Moldova dorește să iasă din această zonă gri. Deci, în aceste circumstanțe, sigur că suntem recunoscători UE, că ne-a oferit statutul de candidat și ne-a tras de urechii ca să începem procesul de negocieri. 

— Dar inițierea acestui referendum vi se pare totuși o greșeală?

— Inițierea e problema de oportunitate. Deci ea nu era o greșeală dacă autoritățile s-ar fi asigurat că nu există impedimente pentru un proces liber și corect. În situația când știi că ai rețeaua Șor, care s-a manifestat exact un an de zile în urmă în toată amploarea ei.

— La alegerile locale.

— Rețeaua Șor a înregistrat candidați în peste 90% din localitățile din Republica Moldova, iar PAS – în 85% sau mai puțin. Rețeaua a rămas, iar doamna președinte inițiază acest referendum fără să se asigure că până la desfășurarea acestuia, această rețea va fi anihilată. Deja voi știți din interior mai bine cum funcționează această rețea.

— Și noi am putut să vedem probabil doar o mică parte din ce se întâmplă în majoritatea localităților.

— Exact. Și în aceste circumstanțe, fără să se consulte cu alte partide pro-europene, sugerează Parlamentului: hai să facem un referendum. Păi iată, procesul electoral nu a fost liber și corect, pentru că această rețea și-a pus drept scop să submineze integrarea europeană a R. Moldova. Și noi am trecut ca prin urechile acului cu diferență foarte mică și din greșeala lui Igor Dodon, pentru că a boicotat. Și noi înțelegem că, din punct de vedere legal, totul este ok, mai mult sau mai puțin, dar din punct de vedere al legitimității, există probleme și aceste probleme vor avea răsunet. 

Și asta e o greșală majoră care scoate în evidență modul în care se adoptă decizii cardinale. Și noi nu putem să tăcem, pentru că dacă ne prefacem că plouă și nu le transmitem un mesaj guvernanților, acest lucru se poate repeta.

Iar PAS a repetat comportamentul doamnei președinte. Cu tot respectul pentru ei. Deci, ei s-au închis într-un castel de fildeș și nu au vrut să comunice cu nimeni, cu colegii lor din alte partide. Iar R. Moldova este o țară foarte mică, nu ai de unde să alegi experți, de aceea nu te limitezi doar la cei care ți-au jurat fidelitate în cadrul partidului. Te uiți la oameni din afara partidului care pot face lucruri utile, pozitive.

— Asta trebuie să facă acum? Pentru că, iată, în curând vom avea alegerile parlamentare. Pe cine trebuie să coopteze? Există, în general, partide sau personalități care ar putea veni alături de PAS, eventual, într-un viitor parlament?

— Eu nu știu dacă există altfel de oameni, dar ceea ce știu eu este că cel care caută și încearcă, reușește. Cel puțin să-i fie văzut că încearcă și găsesc astfel de persoane. Eu n-am să dau nume, dar eu cred că există, din cele 10 partide care au structuri în teritoriu, dar și alte partide care au numai lideri, eu cred că sunt oameni care au abilități. Primul lucru pe care să-l facă PAS – trebuie să demonstreze deschidere. Atunci când vedem că PAS promovează oameni care sunt absolut noi și îi promovează numai pentru că sunt din partidul lor, chestia asta sigur că este supărătoare.  

Spuneam că atunci când s-a inițiat referendumul nu au existat consultații cu celelalte partide. Poate dacă erau consultații, poate să ajungea la concluzia că este prematur acest referendum că aceste condițiile nu sunt cele mai bune, hai să vedem cum ne lămurim cu rețeaua Șor, cum o anihilăm, o destructurăm. După care, dacă e o chestie de oportunitate, discutăm. Oricum, până la terminarea negocierilor, mai avem ani buni. Deci, nu era o urgență strigătoare. 

— Doamna Sandu a și declarat în unele dezbateri la care a participat despre faptul că urmează remanieri. Ce schimbări vedeți că ar trebui să se facă în actuala guvernare? Dacă puteți să ne spuneți, poate chiar cu nume, cine trebuie schimbat, cine trebuie înlocuit în guvern?

— Eu nu asta vreau. Eu vreau ca doamna președinte să ne spună care este modelul ei de guvernare, ca noi să înțelegem foarte clar cum are loc promovarea cadrelor în guvern, în alte agenții și așa mai departe. Dacă promovarea cadrelor este pe fidelitate partinică, atunci nu avem ce discuta. Noi vedem efectele acestui model de promovarea cadrelor. 

— Dar e nevoie de o remaniere a acestei guvernări, mai ales în vederea alegerilor parlamentare care se apropie?

— Cu certitudine este, dar este într-o situație foarte specifică, pentru că sunt miniștri față de care există nemulțumiri. Și atunci, degajarea situației cu cei față de care există nemulțumiri, nu este alta decât demiterea lor.

— Cine trebuie demis?

— Dumneavoastră știți foarte bine. Cei din Blocul Împreună au dat o listă de miniștri despre care cred ei că au acumulat foarte multe bile negre și de dragul consolidării vectorului european ar trebui să fie demiși. Să vedem cum reacționează doamna Sandu, pentru că un conducător trebuie să aibă și această fermitate în excluderea celor care au acumulat bile negre, chiar dacă sunt buni, chiar dacă au acumulat experiență, dar bagajul negativ care îl poartă, trage întregul sistem la fund și doamna președinte va trebui să arate că are această putere de a-i scoate de pe carosabil pentru că au acumulat greșeli. 

— Ne putem pomeni anul viitor cu o președintă pro-europeană și un parlament anti-european, o situație similară cu Georgia, de exemplu?

— E puțin probabil să avem așa situație pentru că noi vedem care sunt tendințele pe scena politică. Probabil, PAS, în virtutea inerției, își va menține un anumit segment solid de alegători, care e aproape de 30%. Dar pentru a guverna PAS ar trebui să aibă aliați. Cine pot fi aliații PAS? Probabil, partidul MAN, Blocul Împreună, probabil, de ce nu, segmentul controlat de Renato Usatîi. Noi acum doar exersăm, ne uităm ce avem pe scena politică și încercăm să vedem cine ar putea fi susținătorii vectorului european și formațiunile care ar putea constitui o majoritate stabilă, robustă pentru promovarea integrării europene. 

Dar PAS nu are experiență de acest fel. A avut prioritatea să fie singurul partid la guvernare, s-a singularizat de bunăvoie și noi nu știm cât de eficientă va fi o astfel de coaliție. Deci, doamna președintă va trebui să fie și un mediator în cadrul acestui eventual  bloc, despre care nu știm nimic. Dar deja acum doamna președinte trebuie să deschidă porțile de negocieri cu potențialii susținători ai integrării europene, pornind de la faptul că partidul de guvernământ s-a erodat. S-a erodat din cauza circumstanțelor, s-a erodat din cauza multiplor crize, dar asta nu e o scuză. Deci, asta e politica, e o artă și trebuie să ai tragere de inimă și înțelegere cum poți aranja lucrurile astfel încât să nu pierzi vectorul european al R. Moldova. Pentru că partidele vin, pleacă, iar cetățenii Republicii Moldova se uită și zic: „După 33 de ani de integrare europeană, acum să întrerupem totul și să rămânem în zona gri, fără un viitor clar, fără un parcurs?”.

— Vă mulțumim!