Care este vârsta de pensionare, ce înseamnă pensionare anticipată și cum vor fi indexate pensiile? Ministrul Muncii și Protecției Sociale explică noua lege a pensiilor: „Aducem ceva nou. Trebuie să restabilim încrederea în stat”
O nouă lege a pensiilor, elaborată de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, care prevede introducerea pensionării anticipate pentru stagiu lung, așa numita „pensie pentru carieră lungă”, păstrarea formulei de majorare a vârstei de pensionare și modificarea formulei de indexare a pensiilor a fost votată în prima lectură la 25 noiembrie curent.
Pentru că în spațiul public au apărut mai multe discuții legate de acest subiect, iar în multe cazuri, inclusiv informații false, ZdG a discutat despre noua lege a pensiilor cu Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale.
Ce se schimbă la capitolul pensionare în R. Moldova din 1 ianuarie 2022?
Dacă nu ar fi fost proiectul legislativ de săptămâna trecută, multe lucru s-ar fi schimbat. De fapt proiectul nu vine atât să schimbe, cât să păstreze ceea ce avem. Ceea ce avem este un echilibru al sistemului de pensii, așa șubred cum este el, dar este cât de cât un echilibru care să se mențină și pe termen lung. Anul trecut, prin decembrie, deputații care sunt astăzi în opoziție au votat în Parlament o lege care intra în vigoare peste un an și o lună, adică la începutul anului viitor. Acea lege spunea că vârsta de pensionare se micșorează. De ce au făcut acest lucru este interpretabil. Foarte posibil că au făcut-o pentru a pregăti terenul pentru ceea ce se întâmplă acum. Adică, inevitabil, orcine guvernare, ar fi anulat acea lege pentru că este una nesustenabilă. Implică niște costuri foarte mari, pentru că reducerea vârstei de pensionare înseamnă mărirea numărului de pensionari. Astăzi, sistemul nostru de pensii poate finanța un anumit număr de pensionari, mai ales că a crescut și pensia minimă, care costă suplimentar. Respectiv, prin acest proiect de lege, în primul rând s-au menținut condițiile actuale pentru pensionarea standard. Inevital, subiectul pensiilor este foarte sensibil și toată lumea în R. Moldova este preocupată de pensii, este mai multă lume preocupată de pensii decât oameni care știu efectiv să calculeze pensia. Bineînțeles că s-au trezit foarte multe discuții, unele legitime, iar altele alimentate de presa de opoziție. De aceea au fost introduse în proiectul de lege și unele măsuri, două, care să aducă și ceva bun, ceva suplimentar la ceea ce deja există. Aici vorbim despre pensionarea anticipată, care este ceva suplimentar, este un drept nou. Nu modificăm nimic din ceea ce este astăzi ci aducem ceva nou. De asemenea, noutatea este și revizuirea mecanismului de indexare. De fapt, adăugarea creșterii în baza evoluției economice, adică majorarea pensiilor nu doar în baza inflației, pentru a păstra puterea de cumpărare, dar și în baza creșterii economice, care nu a existat până acum. Deci legea propune ca de anul viitor creșterea pensiilor să fie corelată nu numai cu inflația ci și cu creșterea economică. Această a doua parte – creșterea în funcție de evoluția economică să fie oferită în sumă fixă pentru ca acele creșteri pentru pensiile mici să fie mai semnificative și în timp să nu fie decalaje. Pentru pensiile pentru limita de vârstă nu se schimbă nimic. Rămânem în graficul pe care îl avem în a acest moment.
Ce reprezintă pensionarea anticipată. Cum va funcționa, cine va beneficia și de când ea va funcționa?
Pensionarea anticipată înseamnă că oameni care au muncit foarte mult timp și au cotizat foarte mult timp la sistemul de asigurări sociale, ei au dreptul să se pensioneze mai repede. Este o compensare pentru mărirea vârstei de pensionare. Este un regim special de care beneficiază un anumit număr de oameni. Eu l-am numit acum câteva zile „o excepție”, dar cuvântul excepție e cumva foarte restrictiv dacă te gândești la o excepție de 1- 2% – nu. Vrem ca gradul de absorbție a acestei măsuri să fie mai mare, să fie de 10%, dar să fie cazuri speciale totuși. Nu toată lumea este în cazuri speciale totuși. Deci, pensionarea anticipată înseamnă să ieși la pensie mai devreme, anticipat, decât vârsta standard de pensionare dacă ai lucrat mult timp. Perioada lungă de timp, înseamnă stagiu lung de cotizare. Noi am avut această pensionare anticipată în anul 2017. Doar că atunci, parametrii – stagiul de cotizare, care este necesar și vârsta la care se poate ieși la pensie. În 2017 se putea ieși la pensie cu cel mult 3 ani mai devreme decât vârsta de pensionare dacă aveai stagiul complet de cotizare realizat în perioade contributive, când efectiv ai plătit contribuții. De exemplu, perioada de serviciu militar sau perioada de îngrijire a copilului nu era considerată atunci stagiu contributiv pentru că nu plătești efectiv contribuții. Asta a fost regula atunci, asta este regula și în alte țări. Ceea ce se introduce acum este de fapt revenirea la acel model numai că se pune o depășire necesară pentru stagiul complet. De ce? Pentru că atunci, în 2017, când s-a introdus pensionarea anticipată numărul de beneficiari care a beneficiat de această pensionare anticipată a fost foarte mare. Nu s-au așteptat guvernanții de atunci că afluxul de noi pensionari va fi atât de mare și de aceea au anulat acea posibilitate. Acum, noi trebuie să fim mai prudenți și trebuie să introducem niște reguli pentru pensionarea anticipată care să fie un pic mai restrictive ca în funcție de câți oameni intră în sistem prin pensionarea anticipată să putem vedea că sunt prea puțini de exemplu și să mai coborâm un pic pragul, să coborâm un pic condițiile. Trebuie să intervenim prudent. În toate țările în care s-a introdus pensionarea anticipată Guvernele au venit foarte repede, dar foarte repede cu modificări, cu ajustări pentru că este foarte greu ca să ai o predictibilitate justă la câți oameni vor intra în acest sistem. Este foarte periculos, pentru că tu de fapt deschizi poarta pentru alți beneficiari are în mod normal nu ar intra în sistem. Dacă sunt prea mulți, atunci tu destabilizezi sistemul de pensii. Ce înseamnă destabilizarea sistemului de pensii, înseamnă că banii care de altfel ar trebui să meargă în investiții sau în salarii pentru bugetari trebuie să îi băgăm în pensii. Noi, în acest moment avem un deficit al sistemului de asigurări sociale în jur de 15%, ceea ce este relativ sustenabil. Dacă, de exemplu, anul viitor ar fi scăzut vârsta de pensionare așa cum prevedea proiectul anterior atunci acest deficit s-ar fi mărit la peste 20%, iar pe termen lung el ar fi ajuns și la 30%. Era o măsură foarte periculoasă. Pensia anticipată – modelul este destul de asemănător cu cel din 2017, numai că pragul de acces este mai restrictiv decât a fost în 2017.
Noi avem doi parametri în sistemul de pensii: primul – stagiu de cotizare și al doilea – vârsta de pensionare. Să luam regula standart. Pentru bărbați stagiul de cotizare este de 34 de ani. Se consideră stagiul complet. Dacă ai făcut 34 de ani și mai mult înseamnă că ai făcut stagiul complet de cotizare, iar vârsta de pensionare este 63 de ani. Regula standard este că la 63 de ani dacă ai cotizat cel puțin 15 ani, nu ai stagiul complet de 34, dar ai cotizat cel puțin 15 ani ai dreptul la pensie pentru limita de vârstă. Dacă ai cotizat toți 34 de ani ți se consideră stagiu complet de cotizare și ai dreptul la pensia minimă de exemplu dacă pensia ta este mai mică. Astfel, dacă ai depășit cu 5 ani, la bărbați, dacă nu ai 34 de ani ci 39 de ani munciți, atunci poți să ieși la pensie la orice vârstă. De exemplu, un bărbat a început să muncească de la 18 ani, să ziceam că a avut o perioadă de 2 ani pe perioada vieții în care – sau a fost bolnav sau a fost în concediu pe cont propriu, să zicem că 2 ani nu i-a lucrat, atunci calculăm de la 20 de ani. Dacă punem 39 de ani de stagiu, atunci bărbatul poate să se pensioneze la 59 de ani, adică cu 4 ani mai devreme decât vârsta de pensionare de 63 de ani. Pentru femei, această depășire nu este de 5 ani, este de 3 ani. De ce este diferit? Pentru că autorii proiectului au considerat că femeile îngrijesc copiii și de ceea 2 ani cumva din oficiu s-au acordat femeilor considerând că ele au avut concediu de îngrijire a copilului. Este adevărat, cu această critică, cu aceste preocupări care au fost în media, sunt de acord. În formula actuală, proiectul nu corelează, adică în condițiile de pensionare anticipată, numărul de copii. Cumva nu se ia în calcul numărul de copii, se prezumă un număr mediu. Este posibil ca în a doua lectură, nu știu exact, sau ulterior să se intervină pentru a ajusta acești parametri și de a avea un mesaj mai clar pentru stimularea demografiei. Într-adevăr înțeleg că doamnele au făcut calcul și nu prea le iese pentru că și vârsta de pensionare a doamnelor este mai mică. Atunci, posibilitatea de a face un stagiu lung contributiv este mai puțin probabil. În aceste condiții, într-adevăr putem sa avem o discuție. Autorii acestui proiect au menținut în linii mari mecanismul care a fost în 2017, unicul lucru semnificativ este că s-a introdus un prag mai ridicat, adică această depășire despre care vorbesc. Proiectul din 2017 spunea că dacă ai stagiul complet de cotizare poți să ieși la pensie anticipată și asta a însemnat un aflux foarte masiv de pensionari. Suntem deschiși ca să coreleze mai bine numărul de copii cu condițiile de pensionare anticipată.
De ce, la procedura de pensionare anticipată, nu se vor lua în calcul studiile, armata sau concediul de îngrijire al copilului?
Acest mecanism de pensionare anticipată are scopul de a remunera, de a recunoaște pe cei care au muncit. Așa și se numește – pensie anticipată pentru carieră lungă. Cariera lungă înseamnă că ai muncit mult timp. Bărbații care au muncit 39 de ani cred că au dreptul să iasă la pensie un pic mai devreme, mai repede decât cei care nu au muncit la fel de mult. Este adevărat că în unele țări, unele perioade, nu toate asimilate stagiului de cotizare sunt luate în calculul stagiului pentru pensionare anticipată. Vrem să fim prudenți. Nu este exclus ca pe viitor să includem anumite perioade în stagiul eligibil pentru pensionarea anticipată. Nu trebuie însă să o facem amatoricește, că deschidem toate porțile din start și să descoperim că de fapt nu este sustenabil și într-un an să închidem așa cum s-a intamplat în 2017. Este bine să deschidem dreptul și apoi să ajustăm parametrii ca să vedem dacă 10, 20% de pensionari merg pe pensia anticipată. Să nu ne pomenim că mai mult de jumătate vin pe pensie anticipată.
Care sunt previziunile privind numărul de beneficiari de pensi anticipate în aceste condiții?
Previziunile Casei Naționale de Asigurări Sociale sunt de 4 mii de pensionari pentru anul viitor, pe regula actuală. Dar este posibil ca în urma unor discuții și poate amendamente noi să mărim totuși numărul. Eu cred că noi a putea să ne permitem până la 6-8 mii de pensionari pentru ca să intre pe acest mecanism.
Care este vârsta de pensionare în R. Moldova începând cu 1 ianuarie 2022 și care este stagiul de cotizare complet?
Pentru bărbați este 63 de ani, pentru femei – 60 de ani. Rămâne absolut tot ce era valabil până acum. Circulă foarte mult cifrele acestea pentru pensionarea anticipată care presupun depășirea stagiului. Sunt niște mecanisme noi pe care lumea încă nu le înțelege foarte bine. De aceea este bine să explicăm. Astfel, lumea foarte simplu poate să le confunde. De exemplu aceste perioade de îngrijire a copilului sau armata nu este considerat ca și stagiu pentru stabilirea pensiei anticipate, lumea crede că este valabil și pentru pensia generală, pentru regula generală. Nu este așa. Pentru pensia standart, pentru pensia obișnuită, pentru pensia normală pe care toată lumea o va avea la un moment dat, toate perioadele care erau asimilate stagiului – studiile, concediul de îngrijire a copilului, perioada de șomaj, armata sunt asimilate în continuare.
Are dreptul persoana să lucreze după pensionarea anticipată? Ar putea beneficia de recalcularea mărimii pensiei după o perioadă?
Dacă o persoană este pe pensie anticipată și atinge varsta de pensionare de 63 e ani, atunci trece pe regula generală. Pentru că pensia anticipată asta înseamnă, primești o pensie până ajungi la vârsta standard de pensionare. Se recalculează pensia pentru că regula este mai favorabilă. Dacă persoana a mai lucrat după ce s-a pensionat anticipat ea mai acumulează un stagiu și mai acumulează niște cotizații. Aceste cotizații vor fi valorificate la vârsta de pensionare. Astfel, când cetățeanul ajunge la vârsta standard de pensionare are dreptul să-și recalculeze pensia după regula standard. În așa mod pensia va ieși mai mare. Persoanele care obțin pensia anticipată pot munci în continuare.
În R. Moldova, în continuare, există un mare decalaj între pensia minimă, de 2 mii de lei și pensia maximă, care depășește 100 de mii de lei pe lună, fapt ce provoacă indignarea majorității pensionarilor. Se va schimba ceva la acest capitol după votarea noii legi?
Odată nu aceste noi modificări, această situație nu se va schimba. Este o moștenire a sistemului nostru. Nu putem să o schimbăm din mers. Aceste lucruri sunt foarte dificil de gestionat. Asta ar însemna să luăm un drep acordat anterior unei persoane. Că a fost acordat corect sau incorect este altceva. Dacă mâine reducem pensiile celor care au pensii foarte mari o să ne trezim cu plângeri la CtEDO și o să plătim din bugetul de stat daune. În multe cazuri, multe pensii mari, sunt pensii contributive. Oamenii au muncit și au plătit cotizații pentru acele pensii. Sistemul de pensii din R. Moldova este un sistem de asigurări. Pensia pe care o primești este corelată cu cotizația, cu contribuția pe care ai adus-o, pe care ai plătit-o. Dacă un director de banca are de exemplu un salariu foarte mare, de 100 de mii de lei și el cotizează în fiecare lună din acest salariu, atunci când va ieși la pensie, pensia lui va fi în jur de 45% din salariul primit. Asta este media pensiilor din salariu 45, 46%. Atunci, pensia lui va fi e 45 de mii de lei. Este o pensie mare, de neconceput pentru un pensionar. Sunt foarte mulți oameni care nu-și imaginează o astfel de pensie. Însă trebuie să ținem cont de faptul că acea persoană a plătit în fiecare lună 23 de mii de lei din cei 100 de mii de lei în bugetul de asigurări sociale. Doar de la el s-au plătit 13 pensii minime. Trebuie să înțelegem că pensiile se plătesc din contribuții. Astăzi avem 12 salariați pentru 10 pensionari. Fiecare din cei 12 salariați contribuie în medie cu câte 2 mii de lei și respectiv de aici se oferă pensii pentru 10 pensionari. Astfel, bugetul de stat din alte taxe și impozite mai finanțează o parte din acest sistem de asigurări. Noi trebuie să menținem echilibru. Noi vom putea să creștem pensiile, atunci când salariații vor avea salarii mai mari. Discuția despre pensii nu are niciun sens dacă nu o corelăm cu discuția despre salarii. Pensiile se plătesc din salarii. Când vorbim de pensii mici, să nu uităm că salariile sunt mici. Trebuie să intervenim cu reglementări urgente pe salariu minim. Este inacceptabil ca astăzi salariul minim să fie 2 935 de lei în economie. Când vom rezolva problema salariilor, problema pensiilor se va rezolva încet-încet de la site.
Trebuie să avem un mesaj clar pentru cetățenii. Pentru a avea o pensie cât de cât decentă trebuie să declarăm veniturile. Trebuie să avem această solidaritate socială. Toate cotizațiile sociale merg în sistemul de asigurări sociale. Nu se fură bani din asigurările sociale pentru că este un sistem foarte bine gestionat în care există reguli. Banii se împart după reguli.
(…) La fel de important este să luptăm cu corupția, să nu se fure bani din sistemul public. Căci dacă se fură câte un miliard, două pe an, aceste miliarde dacă le împarți la toți profesorii ies calcule destul de bune. Trebuie să avem încredere în stat. Atunci când se va restabili încrederea în stat atunci va crește și confirmarea fiscală.
Potrivit noilor modificări, pensiile vor fi indexate anual la 1 aprilie. Care este această formulă?
Pensiile vor fi indexate anual la 1 aprilie. Până acum am indexat pensiile doar cu inflația. Dacă prețurile cresc cu 5% atunci cresc și pensiile cu 5% ca teoretic să poți cumpăra aceleași lucruri cu pensia ta. Această modalitate rămâne anul viitor. Pe lângă această creștere se introduce un nou concept de majorare a pensiilor. Nu este vorba de indexare, este vorba de majorare. Este vorba despre o majorare în sumă fixă. Adică pentru toți va fi aceeași sumă, pe lângă creșterea în procente. Această majorare se va face în funcție de creșterea economică. Dacă statul a crescut economic, un anumit procent, mai exact jumătate din acel procent al creșterii economice, va fi oferit pentru creșterea pensiilor. Va fi distribuit sub formă fixă în mod egal pentru toți. Respectiv, la pensia medie care se va calcula în luna martie, care va fi probabil în jur de 2400 de lei, se va aplica un procent de creștere. Bani vor fi oferiți la toți egal.
