VIDEO Au venit vremurile bune? Despre trei ani de guvernare PAS, cu deputatul Radu Marian, la Podcast ZdCe

La trei ani de guvernare a Partidului Acțiune și Solidaritate, deputatul Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, răspunde la întrebarea dacă se trăiește mai bine în R. Moldova și dacă au fost îndeplinite toate promisiunile făcute în campania electorală. 

Radu Marian vorbește și despre alegerile prezidențiale, referendumul privind integrarea europeană și cum sunt contracarate influența și propaganda rusă în R. Moldova.

— Se trăiește acum mai bine la trei ani de guvernare PAS? Au venit vremurile bune?

— Țara noastră chiar a avut parte de provocări externe, de amenințări externe fără precedent. Războiul a generat o inflație majoră la noi și în toată regiunea, în toată Europa. Am avut acest șantaj energetic din partea Kremlinului și evident că asta a dus la o majorare a prețurilor, a tarifelor, și evident că oamenilor le-a fost greu. Nu cred că poți să ascunzi asta. Ceea ce noi am făcut este să ameliorăm puterea de cumpărare a acestora: am majorat de două ori pensia medie, am dublat salariul minim, am venit cu acest program fără precedent de compensații,  pentru care am cheltuit vreo 8 miliarde de lei în ultimele trei sezoane de încălzire.

Unde am avansat foarte mult, cred eu, este pe partea de independență energetică, pe infrastructură și, evident, pe aderarea europeană. Acum mă întrebați dacă la general oamenii trăiesc mai bine. Probabil, trebuie să-i întrebați pe ei, pentru că istoriile sunt diferite. Pentru cineva care e la pensie și care a avut o majorare substanțială, probabil lucrurile sunt mai bune. Pentru cineva la care situația a fost un pic mai diferită, probabil e alt lucru. Așa că depinde pe cine întrebați.

— Iată, despre guvernarea PAS exact asta se spune, că nereușitele și le acoperă prin aceste crize prin care am trecut, adică găsește niște scuze în aceste situații.

— Nu cred că e vorba de scuze, e vorba de o realitate obiectivă. Nu cred că cineva poate nega faptul că peste noi s-au abătut provocări externe pe care nu noi le-am provocat. Nu poate nimeni să ne impute șantajul energetic al Gazpromului sau provocările economice fără precedent generate de invazia rusă în Ucraina. Noi am reieșit din situație și am avansat. Noi am avansat pe obiectivul nostru strategic – aderarea la Uniunea Europeană. Și ăsta nu e doar un obiectiv de politică externă, aderarea europeană aduce beneficii, în primul rând, oamenilor de aici – și pe venituri, și pe creștere economică, și pe infrastructură, și liniște, și pace.

— O să vorbim despre integrarea europeană. Este, cu siguranță, un subiect foarte important. Dar să le luăm pe rând. Ați spus despre majorarea pensiei, s-au majorat și niște indemnizații, este unul dintre lucrurile cu care se laudă guvernarea. Dar am avut parte de o inflație foarte puternică. Majorarea asta de pensie acoperă această inflație? Pentru că puterea de cumpărare a oamenilor, nu suntem siguri dacă și ea a crescut în această perioadă.

— Dacă să ne referim la cifre, facem matematică simplă, evident că asta acoperă inflația. Deci, pensia minimă s-a majorat de două ori și jumătate, de la 1180 de lei la 2700 de lei. Pensia medie s-a dublat practic, de la 2000 la 3800 de lei. Inflația cumulativă, din 2020 până acum, este la aproximativ 60%. Dacă ne uităm după cifre, aceste majorări de pensie au acoperit, au depășit volumul creșterii prețurilor.

Evident că sunt oameni la care veniturile au stagnat. Într-adevăr, anumite persoane de vârstă mijlocie au avut veniturile care nu neapărat s-au majorat în termeni reali. Pentru că salariul mediu a crescut și el substanțial din 2020 până în 2024 – cu 80%. Da, era vreo 8000 de lei și acum e 13 700. Dar am avut și inflație de 60% în acești 5 ani cumulativ.

Și evident că asta înseamnă că veniturile, iată, abia acum, în ultimele 8 luni, reale, au început să-și revină. Pentru că am avut această situație complicată cauzată de creștere de prețuri, de creștere de tarife, care, repet, eu cred că nu ni se poate imputa. Noi am depus eforturile să intervenim pe creștere de venituri, în special pentru cei mai vulnerabili.

— PAS susține că a dat în exploatare 700 km de drumuri în perioada cât a fost la guvernare față de 260 km în perioada 2010-2020, adică timp de 10 ani. Totodată, în acest număr sunt incluse și drumurile reparația cărora a fost inițiată de alte guvernări, dar și drumurile care nu au fost încă date în exploatare. Și aceste informații au fost confirmate inclusiv de domnul Spânu pentru ZdG.

— Păi, asta ce înseamnă a da în exploatare? Tu poți să începi ceva, dar nu poți să termini. Noi am avut guvernări precedente care spuneau: „Noi o să facem din Moldova șantier.” Au început șantiere și le-au lăsat așa, baltă. 

— Dar de ce ați prezentat lucrurile în acest fel? Adică, vi se pare corect?

— Pentru că evident că acesta este indicatorul: câți kilometri dai în exploatare.

— Da, dar ați inclus și drumurile care nu au fost date în exploatare.

— Păi, noi vorbim de drumuri date în exploatare. Nu știu care alt indicator este mai corect când vorbim de progres în tot ce înseamnă construcția de drumuri. Noi avem trasa Chișinău-Ungheni, care de 10 ani stătea așa și nu erau progrese, nimic. Am venit la guvernare și l-am finalizat. S-a reușit printr-un management mai bun, printr-o administrare mai bună, prin a identifica resurse externe suplimentare, să finalizăm aceste drumuri. 

Eu tot pot să spun că am început șantier acolo și acolo, dar trebuie să termin lucrurile. Și cred că ce este important să țină în minte oamenii este că noi am dus până la capăt foarte multe proiecte. Dar, cu siguranță, noi am și început mult mai multe proiecte. Numai Soroca-Arionești  cât de important este, tot este inițiat. Și datele astea tot o să le găsim și o să le prezentăm, și acolo tot probabil este un progres semnificativ. 

— S-a vorbit în ultima perioadă despre programul Prima Casă Plus, un program inițiat la fel de guvernările anterioare. Și s-a spus că, iată, diaspora a fost exclusă din acest proiect, diaspora fiind locul de unde au venit multe voturi pentru PAS.

— E o informație falsă, manipulatoare să spui că cineva sau guvernul nostru, sau Parlamentul, sau eu am scos diaspora. Deci, nu este adevărat, este un fals. Deci, nici în Prima Casă, versiunea lansată în 2016, nici în Prima Casă Plus, legea aprobată în Parlament nu se referea la acest aspect. Întotdeauna programul Prima Casă a fost făcut pentru cei care sunt angajați în R. Moldova și a fost destinat pentru cei care folosesc imobilul pentru uz propriu, adică locuiesc în el.

Dar diaspora poate beneficia de acest program. În momentul în care se stabilește acasă, nu ar fi nicio problemă să beneficieze de acest program. Pentru noi este extrem de important ca imobilele care sunt procurate, nu ne referim la diaspora sau la altcineva, dar ele trebuie să fie utilizate, ele trebuie să fie folosite.

— Dar banii câștigați peste hotare pot fi utilizați în acest program?

— În momentul în care un beneficiar din familie, de exemplu, ruda de gradul întâi sau soțul, soția și locuiește în acea locuință, da, sigur, ei pot folosi veniturile și ale unui membru de familie care este în diaspora.

— Datele Biroului Național de Statistică arată că producția industrială a cunoscut o creștere în 2021 și o descreștere bruscă în 2022. Următoarele perioade nu sunt arătate acolo. S-a ameliorat situația?

— Da, noi în 2021 am avut un an foarte bun. În 2022, într-adevăr, era preconizat până la începerea războiului, la fel, o creștere economică destul de puternică, de până la 10%, deci, noi eram pe o tendință pozitivă. Apoi s-a întâmplat această invazie, acest război început de Rusia în Ucraina și asta evident că a descurajat investițiile. Și noi am avut o descreștere economică destul de accentuată în 2022. Începe să revină cumva economia, cât de cât. Noi am avut o creștere economică de 2% în primul trimestru și avem câteva semne destul de bune, investițiile private au crescut cu 12% în prima jumătate a anului 2024. Comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul, la fel, au crescut cu 10-12%. Creditarea s-a accelerat și asta e un semn bun, înseamnă că populația și businessul au mai multă siguranță să crediteze și să investească. 

— Este acum Aeroportul Internațional Chișinău gestionat mai bine, după ce s-a întors în administrarea statului? Și să ne spuneți despre situația în care, iată, vedem foarte multă lume stând la rând, unii chiar își pierd avioanele din acest motiv. E o lipsă de management eficient acolo?

— Ok, dumneavoastră ați dat întrebare și ați răspuns la întrebare.

— Am adus un exemplu.

— Prima sarcină care s-a pus atunci când statul a preluat Aeroportul a fost să crească numărul de zboruri și opțiuni de zbor pentru oameni, pentru că sub conducerea grupării criminale Șor,  taxele aeroportuare erau extrem de mari, erau printre cele mai mari din Europa. Și noi am redus destul de mult aceste taxe aeroportuare și, ca rezultat, am avut o intrare pe piață la foarte multe companii – Lufthansa, Eurowings și multe alte companii care au intrat pe piața noastră de zboruri. Și asta a crescut ofertele și opțiunile de zbor pentru cetățeni. Avem o creștere de peste 40% a numărului de pasageri în prima jumătate a acestui an comparativ cu anul trecut. Și asta denotă faptul că acest obiectiv prioritar s-a îndeplinit și asta înseamnă că statul poate administra mai bine.

— De asta se gestionează mai greu fluxurile de pasageri?

— Pentru că sunt mulți pasageri, evident. Noi avem și pasageri din Ucraina. Vreau să aduc aminte că noi am avut anul trecut mai multe alerte cu bombă.

— Exact în acest context trebuie gestionat fluxul de pasageri mai bine. Și în contextul în care am avut și un incident tragic acolo, la aeroport.

— Păi și anul ăsta au fost alerte cu bombă și anumite provocări și, evident, securitatea a trebuit îmbunătățită și poate de asta, din cât înțeleg eu, s-au stabilit acele restricții parțiale pentru cei care nu zboară, mai ales că fluxul de pasageri este foarte înalt. Există un flux enorm de pasageri și asta denotă nu neapărat că nu știi care e lipsa de management, dar e vorba de faptul că efectiv, aeroportul este mic și noi trebuie să-l dezvoltăm și pentru asta identificăm resurse ca să construim un nou terminal, să avem mai multe capacități.

— Pentru asta, iarăși, trebuie găsit un investitor, cineva care să facă aceste lucrări.

— Evident. Costă vreo 200 de milioane de dolari să construiești un terminal nou și evident că e mai complicat ca doar statul să aloce banii ăștia și evident că ar fi bine să identificăm investitori, sigur.

— Nu a mai fost identificat un investitor care să ocupe spațiile comerciale la Aeroport. Am avut mai multe licitații anulate, suspendate, inclusiv pentru că o lege a fost votată și apoi anulată de Curtea Constituțională. De ce această lege n-a putut fi votată din start să fie bună și să nu fie anulată?

— Toată situația asta cu spațiile comerciale denotă faptul că gruparea Șor a avut și are interese acolo și, evident, ea trebuie alungată cât mai rapid. Și toată acea discuție, speculație a fost inițiată de instrumente imediat afiliate acestor grupări criminale.

— Acuzația era că guvernarea ar favoriza o mare firmă franceză.

— Ceea ce nu s-a confirmat. 

— Dar, până la urmă, doar firma franceză a rămas în competiție.

— Până la urmă, s-a reluat licitația, s-au schimbat termenii pentru a-i face mai incluzivi, pentru a fi mai multă concurență. A fost un amendament înaintat printr-o procedură rapidă prin care aeroportul să fie inclus în lista bunurilor nepasibile pentru privatizare.

— Și pentru că nu s-a respectat procedura, a fost declarat neconstituțional.

— E o procedură pe care Parlamentul, de multe ori, pe parcursul timpului, a desfășurat-o. Acum legea deja e aprobată. E în vigoare faptul că Aeroportul este inclus în lista bunurilor nepasibile pentru privatizare și, evident, asta permite Aeroportului să crească termenul de dare în chirie a acestor spații și, din cât eu înțeleg, deja licitația poate merge înainte.

— La aeroport rămân încă mulți oameni care, cel puțin Ziarul de Gardă a constatat, au legătură cu Șor, au fost donatori ai Partidului „Șor” sau ai altor partide afiliate acestuia.

— Bun, nu exclud, dar uitați-vă, toată această caracatiță de grupări criminale, nimeni nu s-a apucat până să venim noi să curețe statul de structurile corupte. Avem situații similare și în justiție. Acest proces de curățare, de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor,  niciodată nu a fost făcut, este cea mai ambițioasă reformă a justiției începută vreodată în țară și, evident, lucrurile nu se întâmplă simplu, nu se întâmplă peste noapte și durează.

— Dar ați anticipat că nu se va întâmpla această evaluare externă a judecătorilor și procurorilor repede și eficient? Ați estimat riscurile?

— Deci, e clar că ritmul nu este acela pe care noi ni-l dorim. În același timp, este irealist, cred, că lucrurile să se întâmple peste noapte. În România, de exemplu, monitorizarea pe justiție a continuat mult timp după ce a aderat la Uniunea Europeană, timp de 15 ani. Primul caz de rezonanță în România, care a dus la condamnare, s-a întâmplat peste vreo 4-5 ani după ce a început reforma. Reforma justiției în Moldova – direcția este bună, doar că ritmul, probabil, poate să fie mai ridicat. 

Vetting-ul merge înainte. Noi avem un CSM care a trecut prin acest proces, noi avem CSP care a trecut printr-un proces, avem aceste două instituții-cheie care sunt funcționale. Există acum evaluarea extraordinară pe judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție. Deci, procesul merge înainte, evident.

— Merge înainte, dar nu fără scandaluri și nu fără discuții legate de unele situații în care se pretinde că unii ar fi fost avantajați, alții, dimpotrivă – dezavantajați. Există suspiciuni de lipsă de integritate față de unii membri ai acestor comisii.

— Întotdeauna o să fie discuții, dar e cea mai ambițioasă reformă a justiției care a fost făcută în Moldova și evident că era să fie bariere, pentru că interesele sunt enorm de mari. Și există încă persoane care nu își doresc lucrurile astea, vor ca lucrurile să rămână așa cum erau. Dar noi mergem înainte. 

Am probat decizii importante dincolo de vetting: condamnarea în absență, legea care a permis condamnarea lui Ilan Șor, confiscarea extinsă a averilor –  la fel, o lege extrem de importantă pe care am aprobat-o. Acum avem 8 miliarde de lei care sunt înghețați de către procurori și în momentul în care o să fie o decizie a instanței, acești bani ar putea fi în bugetul statului. Avem o sumă de judecători extrem de toxici, cu reputație foarte îndoielnică, care au plecat din sistem. Toți acești oligarhi, la fel, au fugit din țară. Deci, lucrurile se mișcă. Doar că, într-adevăr, noi cu toți ne dorim ca lucrurile astea să se întâmple mai rapid. 

— Fuga oligarhilor din țară o considerați o realizare? 

— Nu. Dar atunci când un hoț fuge din țară, înseamnă că el știe că o să poată să fie deferit justiției. Acum, într-adevăr, faptul că au plecat îngreunează activitatea instituțiilor de drept din

R. Moldova să-i tragă la răspundere. Nu înseamnă că nu o să poată să se întâmple asta destul de curând.

— Destul de curând? Sunteți așa de optimist? Din câte știm, Plahotniuc nici nu au identificat autoritățile unde se găsește. 

— M-ați întrebat dacă asta este un lucru pozitiv. Faptul că acești oligarhi și bandiți au fugit din țară atunci, în 2019, Platon a fugit mai recent, cred că este un lucru pozitiv. Doar că, într-adevăr, ei, în continuare, au influență, au personaje aici, în țară, care încearcă să facă probleme, încearcă să blocheze parcursul nostru european, reformele noastre. Dacă fugarii și oligarhii critică reforma justiției, înseamnă că e un semn nu tocmai rău. 

Unii judecători spun că anumite declarații politice afectează încrederea în justiție. Ceea ce vreau să spun este că lucruri care o să determine creșterea încrederii în justiție o să fie deciziile definitive ale judecătorilor. Deciziile sunt în mâna lor. Nu parlamentul, nu președintele, nu prim-ministrul decide cine stă la pușcării sau cine… Sunt judecătorii și procurorii și au absolut toate instrumentele să aplice legea.

— Înțeleg, dar PAS a venit la guvernare cu promisiunea de a combate marea corupție, de a face o reformă în justiție. Dar atunci când marii fraudatori ai țării nu sunt sancționați, nu este o imagine foarte bună.

— Avem o decizie de condamnare cu executare a lui Ilan Șor. Avem decizii pe Aeroport. Avem o sumedenie de judecători corupți care au plecat din sistem. Avem sume care sunt înghețate, care urmează să se întoarcă la buget în momentul în care instanțele o să decidă. Noi am aprobat o lege prin care am redus destul de mult posibilitatea de tergiversare a proceselor. Deci, acum, judecătorii, dacă au curaj suficient, ei pot să ia decizii. Și ăsta este îndemnul nostru, să aplice legea. Nimic mai mult.

— Vreau să vă întreb dacă a monopolizat PAS ideea de integrare europeană, așa cum este acuzat. 

— Intuiesc că această critică vine de la anumite partide. Eu nu înțeleg această critică, pentru că nimeni nu îi încurcă pe ei să meargă să discute cu oamenii, să meargă în sate, să promoveze parcursul european, să explice care sunt beneficiile Uniunii Europene. Și noi i-am invitat. Haideți să facem lucrul ăsta împreună.

— Are PAS o colaborare mai eficientă cu cineva dintre aceste partide care spun că sunt pro-europene?

— Bun, noi întotdeauna am pledat pentru unitate în general. Referendumul este despre unitate. Noi am făcut apel la partidele care sunt sincer pro-europene, să mergem cumva împreună în a promova acest obiectiv. Aderararea europeană nu este despre un partid sau despre președinta Maia Sandu. Este un obiectiv comun al tuturor și noi suntem de acord că acest lucru nu poate fi făcut doar de un singur partid. Am semnat acel document împreună cu mai multe partide și, iarăși, noi suntem gata să lucrăm împreună pe acest aspect.

— Dar se întâmplă asta la modul concret?

— Bună întrebare. Clar că nu avem un staff anumit comun, dar știu că mai multe dintre ele planifică să meargă în sate și să promoveze, ceea ce e ok, ceea ce e în regulă. Noi chiar nu am atacat sau denigrat pe cineva din partidele care sunt sincer pro-europene și care n-au trecuturi oligarhice. Chiar nu avem intenția să mergem la confruntare. 

— Despre referendumul privind integrarea europeană s-a discutat foarte mult – pe cât de necesar a fost, dacă era necesar să fie în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Mulți au spus că e, de fapt, un mecanism electoral în favoarea președintei Maia Sandu, care ar urma să candideze pentru un al doilea mandat. Eu o să vă întreb dacă trece acest referendum și ce se întâmplă dacă nu trece.

— Pe lângă faptul că oamenii din Moldova își doresc aderarea la Uniunea Europeană, avem și o situație în care în Uniunea Europeană există o mult mai puternică deschidere față de a primi membri noi. Însă, în același timp, e nevoie pentru asta de a reconfirma acest mandat al cetățenilor. Mai ales că anumiți oameni din opoziție spun că „voi n-ați făcut referendum”. Iată, facem referendum. Haideți să vedem. Și s-a luat decizia ca acest referendum să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, pentru că, de regulă, la alegerile prezidențiale se înregistrează cea mai mare prezență. Și pentru noi este important ca să fie cât mai mulți oameni care să se pronunțe: fie sunt pentru, fie sunt împotrivă.

E foarte important acum ca să avem semnal și pe interior, și pentru cei care sunt împotrivă, dar și la nivel internațional, că, uite, există acest mandat și noi putem să menținem acest ritm foarte accelerat. Pentru că eu cred că e foarte realist ca noi, până în 2030, să devenim membri ai Uniunii Europene.

— O să treacă referendumul?

— Eu nu sunt oracol. Noi lucrăm, noi muncim pentru ca acest referendum să treacă, evident. La nivel de sondaje, noi vedem un suport constant în jur de 60 la sută pentru aderarea europeană. Există toate șansele ca acest referendum să treacă. Dacă oamenii cred că în Moldova trebuie să fie pace și liniște, dacă oamenii cred că trebuie să avem investiții mai multe în economie, în școli, în spitale și dacă ei o să susțină această direcție, evident că noi o să câștigăm. Dar nu este doar despre PAS și Maia Sandu. 

— Cine va fi cel mai puternic oponent al Maiei Sandu la prezidențiale?

— Nu știu, chiar nu cred că vreau să mă pronunț, nu sunt eu un analist politic. Dar avem tot felul de oameni afiliați fugarilor, oligarhilor, grupărilor criminale și e clar că pe ei îi deranjează. Îi deranjează faptul că noi ne mișcăm înainte. Și ei încearcă să umple spațiul informațional cu tot felul de pseudo-candidați – compromiși, ciudați care aruncă tot felul de falsuri și porcării.

— Am văzut că Maia Sandu a fost criticată pentru că a spus că nu toți candidații sunt autentici. Acum dumneavoastră spuneți „pseudo-candidați”. Sunt „pseudo-candidați” și candidați „neautentici” printre cei pe care i-ați văzut până acum?

— Unii își pun numele ca și cum ei vor să fie candidați din simplul fapt că sunt supărați. Li s-a năzărit ceva, s-au supărat pe cineva și vor să se răzbune. Nu știu dacă asta e motivație. Dar,  mă rog, e treaba lor, iarăși. Avem democrație, lasă să facă ce vor. Oamenii o să dea verdictul. Noi, ca și PAS, o să facem campanie, evident, pentru Maia Sandu și noi o să luptăm pentru a avea o victorie. Pentru că Maia Sandu este garantul păcii și liniștii în Republica Moldova și aderării la Uniunea Europeană și noi am reușit să facem multe lucruri bune împreună.