VIDEO „Acum suntem în perioada în care procurăm gaze și prețurile sunt bune. Dacă prețurile se vor menține, cred că va exista, eventual, loc de reducere a tarifelor în toamnă”. INTERVIU cu Victor Parlicov, ministrul Energiei

Victor Parlicov, ministrul Energiei, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Ziarul de Gardă despre securitatea energetică a R. Moldova, după o criză energetică fără precedent. El a dat asigurări că în prezent sunt achiziționate stocuri de gaze „la prețuri bune” de pe piața internațională, care urmează să asigure necesitățile locuitorilor de pe malul drept al Nistrului. Sunt posibile și eventuale diminuări de tarife, a mai spus ministrul Parlicov. Pe de altă parte, malul stâng al Nistrului consumă în continuare gaze rusești pe care nu le achită, iar acest fapt permite achiziționarea de energie electrică mai ieftină pentru malul drept, după cum a argumentat ministrul Energiei. 

— Ce fac ministrul Energiei și ministerul său vara, după ce R. Moldova a trecut prin cea mai gravă criză energetică în sezonul rece precedent?

— Lucrul nu se oprește și pregătirile de iarnă sunt în toi. Achiziționăm gaze, inclusiv pentru a fi stocate, în această perioadă, pentru că prețurile sunt foarte bune și mizăm să avem stocuri suficiente.

Să vedem cât ne ajunge bugetul de la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, n. r.), banii liberi de la Energocom, cu care a fost capitalizat de către Guvern. Dar eu sunt foarte optimist, adică mult mai optimist în privința următoarei perioade reci, comparativ cu perioadele prin care deja am trecut. Eu poate risc să spun, dar am trecut de cea mai dificilă perioadă. Am trecut deja de cele mai înalte prețuri probabil și am trecut de cea mai incertă perioadă, perioada în care dacă se sistau livrările de gaze, de energie electrică, eram mult mai puțin pregătiți decât suntem la ziua de azi. 

Bătălia pentru securitatea energetică, noi, în mare parte, am câștigat-o. Doar că mai rămâne să explicăm și să convingem oamenii din această țară că lucrurile astea și schimbările astea sunt spre binele lor. Pentru că foarte multe lucruri, succese pe care le-am realizat, au fost proiectate în spațiul informațional ca eșecuri și probleme. Și asta face parte, în opinia mea, din războiul informațional care se duce împotrivă R. Moldova.

Și eu cred că asta e acea parte unde mai avem de lucru. Dacă pe dimensiunea de asigurare a securității energetice temele s-au făcut destul de bine, atunci pe dimensiunea informațională, pe dimensiunea de dezavuare a minciunilor și a falsurilor care sunt lansate în spațiul informațional, aici mai avem de lucru. 

R. Moldova a reușit să reducă dependența de un singur furnizor, care este Gazprom, adică de Federația Rusă, de la 100% până la 0% pe malul drept al Nistrului. Uniunea Europeană a reușit să reducă de la 40% la sub 10% și este extraordinar de fascinată de acest rezultat.

— În schimb, acest lucru a avut un preț și anume, tarife înalte pentru consumatori.

— Corect. Dar aici trebuie menționate câteva lucruri. Dacă țineți minte bine, la prima etapă, atunci când Gazprom abia declanșase criza de gaze în Republica Moldova, și în octombrie 2021, și după aia, în octombrie 2022 când a limitat livrările, toată lumea era speriată și în spațiul  informațional se aruncau tot felul de sperietori, de genul că „Noi o să înghețăm. Fără Gazprom nu putem. Maia Sandu să se ducă să discute cu Putin.” Da, a fost o iarnă dificilă, da, am avut prețuri record, da, am avut o senzație de impredictibilitate majoră cu care până acum nu ne-am confruntat, pentru că aveam contracte pe termen lung, aveam prețuri relativ stabile. Dar noi de perioada asta am trecut. Și acum, dacă vă uitați ce se aruncă în spațiul informațional, sunt exact torpilate elementele-cheie pe care ne-am bazat atunci când am făcut această diversificare. 

— Noi suntem siguri că nu cumpărăm gaze rusești de pe piața internațională? De unde cumpărăm aceste gaze?

— Cel puțin, o parte din gaze precis că nu sunt rusești. Trebuie să înțelegeți cum funcționează tradingul. Compania de trading cumpără și vinde gaz. Ea cumpără hârtia pe care scrie că, de exemplu, ai dreptul la 500 de milioane de metri cubi de gaz. Acolo poate să fie gaz de care doriți. 

Cea mai mare parte din gazul pe care îl procurăm pentru a-l stoca este de la compania de stat din Grecia, DEPA. Și asta pot să o spun, pentru că compania din Grecia nu a solicitat Energocomului să păstreze confidențialitatea tranzacției. În Grecia, cea mai mare parte din gaz e de proveniență LNG (gaz natural lichefiat, n. r.). Deci, e gaz natural comprimat care vine cu vapoarele în port. Cea mai mare parte din gazul care vine cu vapoarele în port, în general, e din SUA. Așa că n-o să mă mir dacă printre moleculele de gaz pe care noi acum le pompăm și le stocăm în Ucraina, este gaz american. Asta nu înseamnă că este volumul integral, pentru că nimeni nu stă să vopsească moleculele și să pună câte un steag la fiecare moleculă de gaz. 

Chiar și dacă este o parte din gaz care vine din Federația Rusă, prin alți intermediari și cumva nimerește pe piața europeană și noi procurăm de pe piața europeană, noi nu putem să fim „mai catolici decât Papa”. Dacă acest gaz este admis pe piața europeană și el poate fi accesat liber și procurat de pe piața europeană, eu nu cred că noi putem să impunem reguli mai dure față de procurarea acestui gaz.

— Gaz rusesc ajunge totuși în Republica Moldova, pe malul stâng al Nistrului. Această situație va continua? Vor continua cei de pe malul stâng să consume acest gaz, să nu-l achite? Gândiți o metodă de a ieși din această situație sau e cumva confortabil pentru ambele maluri? 

— În limbaj de șah, o asemenea situație se numește de „pat”. Adică, nimeni nu poate obține o victorie și nimeni nu poate pierde. E un fel de situație care nu e confortabilă pentru nimeni, un echilibru instabil, cum am numit-o eu. Deci, nu e confortabilă pentru nimeni, dar e cea mai optimă construcție care poate funcționa în acest moment. Sigur că noi înțelegem că chestia asta nu poate dura la infinit. Sigur că noi trebuie să fim pregătiți. 

— Dar se acumulează o datorie care poate fi o bombă cu ceas, poate exploda la un moment dat. 

— Faptul că Gazprom livrează acest gaz pe malul stâng, fără a fi recuperat de acolo niciun bănuț deja de zeci de ani, denotă că, de fapt, asta nu este o activitate comercială a Gazpromului, dar că nu este altceva decât un instrument de finanțare a acestei regiuni. Alt instrument mai bun, probabil, Federația Rusă nu a găsit. Și atunci această datorie trebuie tratată foarte atent, nu doar prin prismă juridică, dar și prin prisma relațiilor internaționale, prin prismă politică. 

Această problemă acum nu face parte din agenda de discuții, din câte înțeleg eu. E ca în banc: atunci când dai cuiva cu împrumut bani, în momentul în care i-ai dat din mână, nu e problema lui să ți-i întoarcă, dar e problema ta să-i recuperezi. La modul practic, acum Gazprom nu are acoperire a acestei datorii cu niciun fel de active. 

— Urma să se facă și s-a făcut, din câte înțeleg, un audit al datoriei Moldovagaz către Gazprom (datoria malului drept al Nistrului, n. r.). Rezultatele nu au fost făcute publice deocamdată, pentru că nu au fost plătite companiile care au făcut acest audit extern. 

— Parțial s-a achitat, dar mai rămâne o parte de achitat.

— Care este motivul pentru care nu sunt făcute publice rezultatele? 

— Pentru că noi urmează să luăm decizii în baza concluziilor acestui audit, cum să abordăm mai departe situația cu Gazprom. Dacă țineți minte, inclusiv atunci când s-a discutat în octombrie 2021 pe marginea încheierii noului contract, într-un protocol a fost menționat nu doar faptul că noi vom face audit, dar și că în baza acestui audit, noi, partea moldovenească, trebuie să venim cu propuneri de soluționare, ce facem mai departe cu aceste datorii. Acum suntem la etapa concluziilor, urmează niște elemente de redactare.

— Să înțeleg că sunt destul de șocante rezultatele? 

— Rezultatele sunt interesante. 

— Cel puțin, am văzut rezultatele auditului pe care l-a făcut Curtea de Conturi, care a scos în evidență faptul că e vorba de o administrare nu tocmai transparentă, de cheltuieli nu tocmai raționale sau argumentate, care, eventual, au intrat și în tarifele pe care le-am plătit noi cu toții. 

—  Nu voi divulga acum. Vom comunica în privința rezultatelor oficiale ale acestui audit, după ce vom defini pașii următori și când vom avea deja o claritate în acest sens și vom face demersurile necesare și în raport cu Gazprom. Dar încă înainte de a se efectua acest audit, încă fiind expert în societatea civilă, eu am spus că pentru noi este important să înțelegem care este structura acestor datorii, care a fost motivul din care s-au acumulat aceste datorii.

Pentru că, da, o parte din datorii s-au acumulat pe motiv că poate nu au fost ajustate la timp anumite tarife și s-au acumulat devieri tarifare care urmează a fi recuperate ulterior. Asta e ok.

Adică, există asemenea tip de datorii care este rațional, este corect că ele urmează a fi rambursate. Sunt și alte datorii – bani pe care întreprinderea nu-i poate recupera de la niște întreprinderi cu capital de stat. Deci, niște datorii neexecutate.

Dar, există și bani care au fost utilizați irațional de întreprindere. Deci, întreprinderea a făcut anumite cheltuieli sau investiții care nu au fost justificate, care nu au fost acceptate de reglementator în scopuri tarifare. ANRE le-a dedus, consumatorul pentru ele nu a plătit. Dar cheltuiala întreprinderea a făcut-o, banii s-au dus. De unde lua Moldovagaz bani ca să acopere acest deficit? Efectiv, nu plătea la Gazprom, adică se credita de la Gazprom. 

— Și auditul a scos în evidență că există asemenea tip de datorii care, de fapt, sunt cheltuieli ineficiente?

— Exact. Auditul acestor datorii s-a referit doar pentru o perioadă și mai sunt și alte perioade. Eu cred că acolo suma va fi impresionantă. 

— După asta urmează discuții cu Gazprom. Discuții serioase și, probabil, nu foarte simple. 

— Exact. Toate aceste lucruri, dacă, eventual, nu se va ajunge la o soluționare amiabilă, ele vor ajunge într-un litigiu internațional. În acest sens, înainte de a anunța rezultatele, înainte de a porni la drum, noi trebuie să agreăm care sunt pașii și care sunt etapele și acest lucru să-l anunțăm. Pentru că noi credem că nu-i bine să anunțăm rezultatele și cifrele pe audit înainte de a avea o viziune cum abordăm, care sunt pașii pe care îi facem mai departe pentru rezolvarea acestei divergențe. 

— Spuneți că în ceea ce privește gazele, suntem asigurați în iarna viitoare? 

— Nu, desigur că nu integral, dar suntem mult mai bine pregătiți. Achiziționăm și în prezent și stocăm în Ucraina. 

— Cu energia electrică rămânem dependenți de Cuciurgan?

— Eu aș numi-o mai corect interdependență, pentru că, pe de o parte, noi suntem dependenți de energia electrică livrată de Centrala Termoelectrică din stânga Nistrului, pe de altă parte, livrările de energie electrică pe malul drept sunt importante pentru bugetul lor și pentru activitatea economică în regiune, inclusiv pentru menținerea stabilității sociale, onorarea obligațiilor față de pensionari, față de școli, grădinițe, profesori etc. 

— Am putea găsi o alternativă? 

— Noi oricum trebuie să reieșim din faptul că această construcție nu este infinită. 

— La ce vă referiți? 

— La contractul cu Gazprom, prin care gazul ajunge, de fapt, gratuit în regiunea transnistreană. Această construcție nu va putea ține la infinit. Și atunci, noi trebuie să ne pregătim de acest scenariu și să discutăm și cu colegii din stânga Nistrului, că ei tot trebuie să înțeleagă că lucrurile astea se pot întâmpla și trebuie să avem o colaborare pe ce facem în asemenea situație. 

— Spuneați despre stabilitatea socială în regiunea transnistreană și v-am mai auzit spunând despre asta și în alte interviuri. Mă întreb, de ce ministrul Energiei trebuie să se îngrijească de stabilitatea socială în stânga Nistrului, în momentul în care ar fi corect ca cei din stânga Nistrului să plătească pentru gaze, la fel cum plătesc cei din dreapta Nistrului? 

— Nu că eu mă îngrijesc de stabilitatea socială din Transnistria. Eu, pur și simplu spun că este o interdependență și în această formulă beneficiem noi, consumatorii de pe malul drept, pentru că avem energie electrică mai ieftină decât am fi avut-o. Luna noiembrie a anului trecut a demonstrat cu lux de detalii în ce situații ne putem pomeni și la ce tarife la energia electrică putem ajunge, dacă Centrala Termoelectrică nu livrează și trebuie să cumpărăm toate volumele de pe piața internațională. Am ajuns și la cele mai șocante valori de prețuri, ați văzut tarife aprobate de aproape 6 lei pentru un kWh. 

Pe de o parte, câștigăm noi, pe de alta, câștigă cei din regiunea transnistreană. Deși principalul motiv pentru care cei din regiunea transnistreană pot livra energie electrică la preț mai jos decât cel de pe piață este pentru că ei nu plătesc prețul corect la gaze. Dacă ei ar fi plătit un preț corect la gaze, astăzi, cu tehnologia existentă, cu prețurile de astăzi, ei nu ar fi competitivi cu energia pe care o putem procura din România, spre exemplu, sau din altă parte. 

— În ultima perioadă am atestat o diminuare a tarifelor la resursele energetice. Vor rămâne așa și în sezonul de iarnă? Sau riscăm să trecem iarăși prin șocul creșterii tarifelor? 

– Noi încercăm să facem tot posibilul ca banii pe care îi avem să-i utilizăm inteligent, să facem

stocuri la prețuri bune. Acum suntem în perioada în care procurăm gaze și prețurile sunt bune. 

Nu vreau să fac promisiuni, pentru că nu știm ce va să întâmpla mai departe cu prețurile, dar dacă prețurile se vor menține, eu cred că va exista, eventual, loc de reducere a tarifelor în toamnă. Dar nu vreau să fac nicio promisiune în acest sens. Agenția Națională de Reglementare în Energetică este responsabilă de tarife. Noi facem partea noastră de lucru. Noi pregătim stocurile la un preț cât se poate mai mic, pentru ca atunci când vom intra în sezonul rece, să avem prețuri mai bune decât ce este prognozat în structura actuală a tarifelor. Dacă vom reuși acest lucru, atunci eu sunt sigur că ANRE va reacționa. 

— La achiziționarea păcurii pentru Termoelectrica a fost respectată întru totul legea? Noi am cerut informații, am văzut care sunt companiile care au importat această păcură. Am văzut, de exemplu, o companie, fondatorii căreia au avut relații comerciale cu Andrei Spînu. O parte din păcură urmează să fie întoarsă Agenției Rezerve Materiale, din câte înțeleg.

— Păcura a și fost întoarsă la ARM, după aia a fost iarăși eliberată cu titlu gratuit către Termoelectrica, pentru ca să le reducă povara pe tarif. În contextul în care au fost unele critici că păcura ar fi de calitate proastă, cu procent ridicat de sulf, în perioada când păcura a fost returnată către ARM de la Termoelectrica, ARM a luat probe și a făcut o expertiză separată, independentă de Termoelectrica și s-a dovedit că păcura este de calitate ok. 

Deci, mai curând, cred că toate aceste atacuri în spațiul informațional, de fapt, încearcă să torpileze elementele de bază care ne-au permis să ne construim independența față de Gazprom. 

— În sezonul următor tot pe păcură ne încălzim la Chișinău? 

— Nu va avea sens să ne încălzim pe păcură. Dar nu s-a explicat foarte clar de ce am trecut pe păcură. Și au fost două motive principale. Unu – pentru că s-au limitat livrările de gaze și doi –  pentru că, efectiv, păcura era mai ieftină cu 40%. Sigur că mai sunt cheltuieli suplimentare pe care Termoelectrica le are. Pentru că Termoelectrica și echipamentul său nu au fost construite  ca să lucreze sută la sută pe păcură. 

— A fost afectat acest echipament? 

— Da. Este mult mai dificil să funcționeze pe păcură decât pe gaze. 

— Și atunci nu pierdem pe viitor, pentru că echipamentele sunt deteriorate? 

— Păi, da. Ei au făcut o examinare pe interior, ca să vadă care sunt consecințele, cât ne va costa reparația. Oricum, nu se compara cu banii pe care i-am economisit la tarif. Oricum, s-a economisit cu mult mai mult. 

Acum, la prețurile actuale pentru gaze, noi nu credem că păcura va fi competitivă și de asta, nu are niciun rost să lucrăm pe păcură. Doar dacă fizic va fi cumva afectată livrarea de gaz, dar aici tot nu văd cum, pentru că noi avem deja multe rute testate, prin care gazul poate fi adus și nu vedem un risc ca să nu putem aduce gaz în R. Moldova în volumul necesar. 

— Vă mulțumim pentru discuție!