Sergiu Litvinenco, ministru al Justiției: „În alte state justiția a curățat clasa politică, la noi clasa politică va trebui să curețe justiția” – Interviu
Sergiu Litvinenco, fost deputat, actual ministru al Justiției
Membru-fondator al Partidului Acțiune și Solidaritate, vicepreședinte al partidului
Autor de ghiduri metodologice pentru funcționari publici: „Aplicarea Codului de Conduită a Funcționarului Public din Moldova” 2013
„Aplicarea sancțiunilor disciplinare funcționarilor publici”, 2014
Ministrul Justiției a acordat un interviu pentru Ziarul de Gardă. Este un interviu maraton cu unul dintre oamenii cheie ai sistemului de justiție moldovenesc, la scurt timp de lansarea unor proiecte de reformare a Procuraturii, a CSM, a CSP într-o perioada atât de sensibilă pentru statul de drept, în contextul ultimelor evenimente de pe arena inclusiv politică a R. Moldova.
Sergiu Litvinenco se află la primul său mandat în fruntea Ministerului Justiției și dă asigurări că în cei, cel puțin, patru ani în care va deține acest portofoliu va pune bazele unui stat de drept veritabil, atât de mult dorit și așteptat de cetățenii R. Moldova.
— Dle ministru, instituțional și administrativ vorbind, ce ați găsit la Ministerul Justiției (MJ)? Ați venit cu angajați noi? Ați semnat demisii?
— Am venit cu o echipă de oameni pe care, conform legii, poți să-i numești pe principiul încrederii personale. Este vorba despre un secretar de stat, deocamdată. Urmează să numesc și al doilea secretar de stat, dar și echipa din Cabinetul ministrului – șef de cabinet, consilier, asistent. Evident, așa cum e și în cazul tuturor ministerelor, urmează să facem o analiză a activității persoanelor care exercită funcții publice. În urma concluziilor, vom lua decizii. Sunt instituții, în raport cu unii conducători ai cărora există multe întrebări și, în conformitate cu legea, cu procedurile legale, vor urma decizii corespunzătoare. De altfel, lucrurile sunt simple. Analizezi activitatea, ceri un raport de activitate, vezi ce ar fi trebuit să facă, mai cauți informații de alt ordin, inclusiv prin investigațiile jurnalistice. Aceste elemente te ajută să adopți decizii.
— Acum cel mai fierbinte subiect e cel despre proiectele de lege pe reforma justiției. Subiecte care, de altfel, au adunat și critici, și reticență, în special legate de graba cu care sunt adoptate. Sunteți autorul acestor proiecte. Cum a fost, având în vedere timpul scurt de când a fost învestit Guvernul, proiectele fiind deja votate în lectură finală în Parlament. De ce atâta grabă? Dacă ați sărit, poate, peste anumite etape, de ce ați făcut-o?
— Cred că sunt vreo cinci proiecte pe care le-am promovat, două dintre ele fiind deja adoptate, iar trei urmând să fie puse la vot. În mare parte, le-am scris singur. La unele, m-au ajutat colegii. Cred că nu este vorba despre grabă, dacă ne referim la Legea cu privire la Procuratură. Aici au fost respectate toate cerințele legale, am trecut toate etapele. Sigur, am fi putut recurge la mai multe consultări, dar cel puțin minimul recomandat de lege a fost respectat. Totodată, au fost respectate și procedurile parlamentare. Noi nu am votat într-o zi-două. Am lăsat ca deputații să aibă timp ca să depună amendamente în termenul legal de 10 zile. De altfel, cred că aceste legi sunt necesare. Din experiența anului 2019, aș aminti de legea despre curățarea instituțiilor aflate sub control parlamentar. De la început, convenisem asupra unei astfel de legi. Între timp, foștii noștri parteneri din PSRM s-au răzgândit. În consecință, Consiliul Audiovizualului, Consiliul Concurenței și Agenția Națională pentru Reglementarea în Energetică au rămas în administrarea exponenților vechiului regim, a regimului Plahotniuc. Cu toții am văzut ce a urmat. Ineficiență, lipsă de rezultate. La un moment dat, în Parlament am constatat că nu puteam face nimic. Deci, cred că aceste legi sunt necesare.
— Legea despre Procuratură a fost deja promulgată. Când ar putea fi evaluată activitatea procurorului general?
— Potrivit legii, comisia se constituie în momentul în care subiecții care au dreptul să inițieze procedurile de evaluare a activității, fie că e vorba de trei membri CSP sau o treime din CSM – în cazul evaluării sau răspunderii disciplinare – sau președintele țării întocmesc o sesizare. Atunci survine obligația legală de a institui comisia și a iniția evaluarea.
— Cine ar fi persoana potrivită pe care ar putea să o delege procurorul general în calitate de membru al Comisiei de evaluare a activității sale?
— Poate delega pe oricine, în măsura în care acea persoană corespunde criteriilor prescrise în lege – are reputație ireproșabilă, nu a fost membru de partid, are studii, experiență. Este dreptul celui abilitat cu delegarea – să delege persoana pe care o vrea el.
— De ce a fost nevoie de excluderea procurorului general din componența CSP?
— Simplu. Procurorul general este cel care ia decizii în privința carierei tuturor procurorilor. Mandatul membrilor CSP, care sunt delegați din rândurile procurorilor, este de 4 ani, mandatul procurorului general este de 7 ani. Prin urmare, după ce se încheie mandatul membrilor CSP, ei ajung la „pixul procurorului general”, care decide unde îi deleagă, în ce funcție – la Vulcănești sau la Procuratura Anticorupție. Acest lucru îi face ca, atunci când iau decizii, să nu fie independenți în exercitarea mandatelor lor. Din păcate, acest lucru s-a văzut de-a lungul timpului în cam toate componentele CSP, mai ales când era vorba despre procurorii delegați de Adunarea Generală a Procurorilor: luau decizii, votau exact propunerea procurorului general. Acest fapt nu corespunde spiritului Legii cu privire la Procuratură, deoarece nu s-a creat un organ de autoadministrare separat de procurorul general. Acesta este raționamentul. De altfel, această propunere a fost salutată și de societatea civilă, dacă ne referim la excluderea procurorului general din componența CSP.
— Procurorul general a adresat o scrisoare Parlamentului, enumerând 10 pași elaborați de PG privind combaterea corupției. Va ține cont majoritatea parlamentară de cei 10 pași propuși de către procurorul general?
— Procuratura, în ultima perioadă, a devenit foarte vocală. Sigur, e bine că vine cu propuneri, nu este nicio problemă. Întrebarea mea este de ce nu au venit până acum cu propuneri? Al doilea lucru care mă lasă cu o senzație neclară este că, la noi, procurorul general a început să comunice mult în spațiul public, pe când în cadrul altor procuraturi, pe care noi le considerăm eficiente, procurorul general sau șeful DNA nu ieșea zilnic în briefinguri. Pentru el, „comunicarea” erau dosarele pe care fie le deschidea, le finaliza, fie obținea condamnări în raport cu marii corupți, cum s-a întâmplat în cazul Laurei Codruța Kövesi, pe când era la DNA. Ea nu ieșea în briefinguri pentru a spune că trebuie să schimbăm legea aia sau aia. Comunicarea Procuraturii se rezuma la acțiunile procesuale nemijlocite pe care le efectuau procurorii. De acolo a venit și încrederea cetățeanului, pentru că oamenii au început să vadă că, într-adevăr, există o instituție unde procurorii sancționează pe toți cei care încalcă legea, indiferent că este de la partidul care guvernează sau de la partidul care se află în opoziție. O reformă reală a justiției nu poate avea loc fără ca cetățeanul să aibă încredere în aceste instituții. Sunt cazuri când oamenii au ieșit la proteste împotriva încercării unor politicieni de a mutila atribuțiile unei anumite instituții. Noi însă nu suntem în aceeași situație. La noi societatea nu are încredere în Procuratură, considerând-o o instituție coruptă, ineficientă. Felul în care au votat cetățenii pe 11 iulie este determinat și de faptul că Procuratura nu a ajuns la așteptările societății. Cumva, votul din 11 iulie este unul acordat indirect și împotriva lipsei de activitate a Procuraturii.
— Acum câteva zile, Vladimir Voronin a declarat că va susține proiectul propus de dvs. privind revocarea din funcții a șefilor mai multor instituții aflate sub control parlamentar. E motivată cumva această susținere de faptul că, anterior, pe când liderul PCRM era șef de stat, ați activat la Președinție?
— Nu, nu… În 2009, am mers pentru puțin timp la Președinție. Am activat până pe 7 aprilie. Imediat după 7 aprilie, am depus cererea de demisie și am plecat de la Președinție, revenind la Banca Mondială, unde activasem până în 2009. Nu cred că recentele declarații au vreo legătură cu asta. În general, cât am lucrat la Președinție, l-am văzut pe dl Voronin o singură dată. Mă angajasem acolo la recomandarea unei persoane din Administrația prezidențială. Discuția dintre noi a durat atunci, cred că, 5 secunde. Îmi aduc aminte, dl Voronin a întrebat colegul: „L-ați verificat, este responsabil?” – și acela a răspuns „Da”. Acesta a fost tot contactul cu dl Voronin. Eu nu am fost în funcție politică. Eram în serviciul actelor, secția promulgare. Mă ocupam de analiza legilor votate în Parlament, din punct de vedere juridic.
— Societatea Civilă s-a arătat îngrijorată în legătură cu faptul că nu sunt consultate proiectele de legi… Cum veți redresa comunicarea cu Societatea Civilă?
— Îmi amintesc, în 2019, a fost un caz din care poți trage niște concluzii. În momentul în care am inițiat modificarea Legii cu privire la Codul Serviciilor Audiovizualului, noi am propus ca Parlamentul, prin intermediul Comisiei de profil, să facă o evaluare a membrilor CA. Atunci, mai mulți experți au criticat intenția, afirmând că este o ingerință a Parlamentului în activitatea unei autorități administrative autonome. Până la urmă, nu s-a reușit ca acel proiect să fie promovat și în continuare a activat același CA, numit încă în perioada lui Plahotniuc. Ulterior, când a mai trecut ceva timp, aceiași experți aveau foarte mari obiecții la calitatea activității CA, de fapt la lipsa activității, pentru că era foarte clar – erau posturi partizane, făceau partizanat în favoarea unor partide politice. Evident, proiectele trebuie consultate, avem și o lege în acest sens. Noi, într-un moment, am mers pe calea inițiativelor legislative din partea deputaților. De unele propuneri s-a ținut cont. Sigur, atunci când a venit Procuratura și a spus că totul e perfect și că în Procuratură nu sunt necesare reforme, că lucrurile merg mai bine decât în Procuratura din Germania sau decât în Procuratura din SUA… Astfel de abordări nu au fost acceptate.
— Platon a cerut azil în Marea Britanie și, probabil, va spune că nu poate reveni în R. Moldova din cauza răfuielilor politice, că sistemul judiciar e corupt și nu va beneficia de un proces echitabil, iar în caz de condamnare – nu va beneficia de condiții adecvate în închisori. Vă rugăm să comentați subiectul, ca un răspuns la o eventuală întrebare a Oficiului Britanic de Azil…
— Răspunsul meu conține o întrebare: „Cum a fost lăsat Platon să părăsească R. Moldova?”, în contextul în care noi cunoaștem foarte bine că are diferite calități în diferite dosare, fie că deja sunt trimise în instanța de judecată, fie sunt în gestiunea procurorilor?.. De ce nici măcar nu i s-a instituit interdicția de a părăsi R. Moldova? În legătură cu cele menționate mai sus, apar semne rezonabile de întrebare referitoare la corectitudinea deciziilor pe care le-au luat instituțiile statului. Ce vom face când vor veni astfel de demersuri, vom vedea. Cert e că edificarea unui stat de drept e un proces complicat, dar noi vom ajunge să avem un stat de drept, în care cei care încalcă legea să fie pedepsiți conform legii.
— Ce se întâmplă cu legea privind confiscarea averilor nejustificate ale funcționarilor, lege care scandalizase opinia publică în decembrie 2020 și pentru care ați sesizat CC?
— Dacă ne referim la legea care au votat-o ei atunci, PSRM și Partidul ȘOR, ea nu era pentru a simplifica sau pentru a accelera procesul de confiscare a averilor. Dimpotrivă, era o lege prin care se introduceau mai multe termene de prescripție, mai mici decât sunt în prezent, și, întâmplător sau nu, unii, inclusiv deputați care aveau pe rol dosare legate de imposibilitatea justificării unor bunuri și averi obținute în timpul mandatelor, ar fi fost absolviți de răspundere. Imediat după ce legea a fost votată în lectura a doua, am făcut acea sesizare la CC. Am reușit să obțin suspendarea, pentru că, dacă legea ar fi produs efecte, chiar și o zi, ar fi apărut implicații grave în dosarele care se aflau pe rol. Dacă o lege penală este în vigoare măcar 5 minute, automat ea produce efecte juridice definitive, iar ulterior nu mai poți reveni la ea. Atunci am reușit să suspend acea lege. Cred că, în septembrie, CC va examina sesizarea și va lua o decizie. Din 2016, avem ANI. S-a preluat în totalitate modelul Agenției de Integritate din România, dar vedem, din păcate, că până acum nu avem niciun caz de confiscare a averilor. Funcționarii, judecătorii, procurorii care au averi ce depășesc sute de ori veniturile oficiale declarate sunt foarte mulți, dar nu avem cazuri definitive de confiscare a averilor. Vom face reforma astfel, încât corupții care au avut salarii, dar în același timp au obținut averi de sute de mii de ori mai mari decât veniturile oficiale, să fie sancționați.
— Ce aveți de spus despre condamnarea lui Oleg Melniciuc, primul judecător din R. Moldova condamnat de prima instanță pentru îmbogățire ilicită?
— Și aici avem o mare problemă. Modificarea Codului Penal prin introducerea acestei componente de infracțiune – îmbogățirea ilicită – a fost demult adoptată şi ea, dar, deocamdată, nu avem în gestiunea procurorilor nici măcar dosare pe rol, legate de această infracțiune. Ne ciocnim de incapacitatea instituțiilor noastre de a face față, de a aplica legea astfel încât acestea să fie eficiente. Aici, probabil, avem cel mai mult de lucru, ca să avem niște instituții care, în activități, s-ar baza doar pe lege, sancționându-i pe toți cei care comit ilegalități, indiferent de statutul lor.
— Extrădarea marilor fugari (Plahotniuc, Șor, Platon, poate și Cavcaliuc). Ce pași veți întreprinde, de ce anume este nevoie?
— Există Convenția cu privire la extrădare. Sunt cazuri pe care R. Moldova le are în materie de extrădare. De aici trebuie să pornim. În baza acestor acte urmează a fi demarate și definitivate procedurile de extrădare. Cred că asemenea demersuri urmează.
— În cât timp am putea resimţi primele semne ale reformării justiției? Cât ar putea dura reforma totală? Cât s-ar reuși în 4 ani?
— Pe reforma justiției avem un plan ambițios. Pot împărți activitățile respective în două categorii: prima – măsuri urgente, prioritare, și aici mă refer la curățarea instituțiilor de cei care sunt în funcții nu pentru a sluji cetățenii, punând în prim-plan interesul public, ci pentru alte lucruri. Ar fi fost bine dacă cei care erau numiți pe criterii exclusiv politice, ar fi plecat imediat. Prin schimbarea pe care ne-am propus-o, chiar dacă nu are loc o combatere a corupției, cred că are loc oprirea schemelor, pentru că, atâta timp cât sunt conducători care au promovat anumite scheme, când îi schimbi, schemele se opresc. Avem și un plan pe termen mediu, care se referă la construirea unei justiții drepte, edificarea unui stat de drept și aici avem foarte multe lucruri de făcut. În primul rând, vorbim despre elaborarea, adoptarea și implementarea acelei legi cu privire la evaluarea externă și extraordinară a judecătorilor și procurorilor. În alte state s-a întâmplat că justiția a curățat clasa politică, la noi, clasa politică va trebui, din păcate, să curețe justiția și asta este o diferență foarte, foarte mare. La noi, atribuțiile țin exclusiv de marea corupție. Reforma o vom implementa, probabil, în decursul anului 2022. Dacă mă întrebați când vom avea un sistem, un stat de drept ca în Germania, nu cred că în patru ani vom avea ca în Germania, deşi cred că, în patru ani, poți pune bazele unui stat de drept veritabil.
— PAS lansase ideea unui filtru, pentru acceptarea oamenilor în partid. A funcționat? Unii membri cu controverse au ajuns, totuși, pe lista parlamentară… Ce nu a mers?
– Cred că a funcționat. PAS a fost creat în 2016, atunci când era acel regim odios. Am promovat din start finanțarea transparentă, corectă, legală. Niciodată nu ne-am finanțat din sacoșe cu bani sau din bani obscuri de peste hotare. De la început am mers pe principiul independenței și autonomiei financiare a partidului. Anterior, se întâmpla să vină un finanțator cu un milion de dolari, investea în partid, iar după ce partidul ajungea la guvernare, el spunea că a finanțat partidul și cerea contracte, cerea altele, astfel încât „investiția” de un milion putea să-i aducă profituri de 2, 5, 10 milioane. Noi am renunțat la astfel de abordări și ne-am finanțat exclusiv din donații transparente, ale oamenilor, donații mici și multe. Orice s-ar zice, despre PAS nu poți spune că sunt persoane care au venit în funcție cu probleme de integritate. Sigur, asta nu înseamnă că, pe viitor, nu ar putea să facă unele lucruri nu tocmai bune, în dezacord cu principiile noastre.
— În diverse circumstanțe, colegii dvs. de partid au îndemnat profesioniștii să depună CV-urile, pentru angajări, afirmând că guvernarea PAS are nevoie de profesioniști. Mai mulți candidați nu s-au ales cu vreun răspuns. Mai are sau nu nevoie PAS de profesioniști care ar participa la guvernare?
— Mai multe persoane, care au fost numite recent în funcții, sunt din diasporă. Persoanele respective, probabil, și-au depus CV-urile. Evident, procesul de recrutare în funcții durează. Sunt sigur că profesioniștii din afara țării vor fi în continuare promovați în funcții sau demnități publice. Nu știu dacă putem generaliza în sensul în care cei care au depus CV-uri nu s-au regăsit. Guvernul, guvernarea nu a făcut deocamdată atât de multe numiri. Sunt încă multe instituții în care nu s-au făcut nici măcar demiterile, nemaivorbind de angajări. Cred că, în continuare, e nevoie de implicarea conaționalilor noștri din afară în procesul de administrare a treburilor R. Moldova.
— Am văzut cu toţii arestări ale şefilor din ANP, suspectaţi de implicare în acte de corupţie și de colaborare cu reprezentanţi ai lumii criminale. E posibil ca foștii șefi de închisori să ajungă în celule?
— Evident că e posibil, dacă au comis infracțiuni.
— Care este viziunea dvs. cu privire la ANP?
— Cel mai important e ca în conducerea acestei instituții și în cadrul efectivului să fie oameni care vin în funcții publice pentru a face ordine în domeniu și nu ca să se îmbogățească, recurgând la tot felul de legături cu lumea criminală sau cu cei deținuți în penitenciare. Evident, avem și planuri de îmbunătățire a condițiilor de viață din penitenciare. Vom insista asupra construcției unui nou penitenciar, despre care se vorbește de prin 2014, dar iată că, de 7 ani, nu s-a făcut nimic. Îmi propun, în acest mandat de 4 ani, să reușesc construcția noului penitenciar în locul Penitenciarului nr.13.
— La ZdG ajung numeroase scrisori de la deținuți, care ne scriu că sunt umiliți și impuși de alţi deținuți să le dea bani, să contribuie la aşa-numitul „obșceak”. Cum veţi contracara aceste fenomene?
— La MJ ajung și mai multe scrisori. Sunt cazuri diferite, sunt și cazuri când persoanele spun că pedeapsa nu este corectă și că ei sunt nevinovați de ceea ce li s-a incriminat, fiind pedepsiți. Sunt cazuri în care, într-adevăr, persoanele vorbesc despre condițiile de detenție. Noi avem un mecanism destul de defectuos de analiză a acestor petiții, sesizări care vin de acolo. De cele mai multe ori, aceste petiții se trimit înapoi la ANP spre examinare și asta e o mare problemă, deoarece ANP nu poate să analizeze problemele din administrație. Nu pot analiza circumstanțele cei care sunt învinuiți că au comis anumite acte. Ne-am propus să instituim un mecanism care ar exclude astfel de situații. Deci, dacă există plângeri în cazul unui șef de penitenciar, acea plângere nu poate fi transmisă șefului de penitenciar, ca el să dea o soluție. Urmează instituirea unui mecanism care ne-ar permite să avem funcționari independenți care să analizeze plângerile deținuților, care denunță potențiale fapte incorecte comise de angajații ANP.
— Cum veți învinge rezistența la reforme, depusă de judecători și procurori, care cunosc legea și știu a se folosi de drepturi?
— Într-adevăr, rezistența va fi mare, mai ales din partea celor care sunt cu „pufușor pe botișor”… Cum vom depăși? Noi am fost consecvenți de la început. În 2016, lumea ne spunea că pe Plahotniuc nu-l veți da jos niciodată, pentru că el este puternic, are bani, are „kulioace (sacoșe) cu bani” ca să le dea la toți funcționarii corupți. Pe urmă, despre candidatul PAS se spunea că, la alegeri, niciodată nu-l va putea învinge pe Igor Dodon, pentru că Dodon are politehnologi din afară și sacoșe cu bani pe care le lua într-o vreme de la Plahotniuc, iar, ulterior, probabil, de la altcineva, de la stat, din corupția din cadrul instituțiilor statului. Exact așa cum am reușit să depășim aceste piedici, vom depăși și piedicile care vor încerca să fie puse din partea sistemului, din partea celor care nu vor accepta necesitatea schimbării.
— Comunicarea cu mass-media e o problemă. Cum puteți asigura un proces de comunicare bun, cu răspunsuri rapide la solicitări, fără birocrație și fără săptămâni de așteptare?
— Vă promit, în cadrul MJ vom fi foarte operativi atunci când vom oferi răspunsuri la informația de interes public. Ce facem, per ansamblu, cu accesul la informație? Cred că atâta timp cât este o guvernare care nu are ce ascunde, nu văd de ce s-ar pune bețe în roate privind solicitările de informații, expediate de jurnaliști. Nu cred că situația anterioară se va repeta în cazul guvernării actuale. E clar de ce s-ar ascunde informația. Ascund funcționarii care au vreo implicare în activitățile menționate în cadrul solicitărilor de informații. Dacă funcționarii, demnitarii nu au ce ascunde, nu văd de ce nu ar oferi într-un termen rezonabil, cu maximă celeritate, răspunsuri la întrebările formulate de jurnaliști.
— Cine dintre marii justițiari ai lumii ați vrea să vă consilieze sau chiar să devină ministru al Justiției, după dvs.?
— Nu vreau să vin cu exemple prea complexe, dar cred că sunt câteva nume pe care, dacă le voi spune, foarte multă lume se va asocia cu ele. De exemplu, apreciez ceea ce a făcut Laura Codruța Kövesi în România privind activitatea DNA. De asemenea, apreciez reforma DNA, inițiată de către Monica Macovei în 2004-2005, plus consilierii Monicăi Macovei – Laura Ștefan, Cristi Danileț. La aceste persoane ne raportăm. Sper că unele dintre acestea vor ajunge să mă ajute în activitatea de reformare a justiției din R. Moldova.
— Vă mulțumim.
