Interviu cu medicul român Radu Lupescu, decorat de președintele Franței cu Ordinul Național al Meritului: „Să ne temem de un vaccin mai mult decât de o pandemie pare absurd”
Interviu cu Radu Lupescu, medic anestezist-reanimator la Clinica Rhena din Strasbourg
— Domnule Lupescu, cum credeți, pentru care succese anume în combaterea COVID ați fost decorat de către președintele Franței?
— De obicei, în Franța, asemenea decorații sunt oferite în timpul verii. De această dată, președintele a decis ca decretele să apară pe 1 ianuarie, pentru a reuși să pună în evidență, în special, persoanele care au participat la combaterea COVID. În prealabil, autoritățile regionale din sănătate au fost solicitate să stabilească care persoane s-au manifestat în această luptă. Clinica noastră e cea mai mare clinică privată din Strasbourg. Împreună cu administrația instituției, ne-am implicat în organizarea luptei împotriva COVID-19 cu mult înainte de declanșarea intensă a epidemiei, pentru că ne-am dat seama că s-ar putea produce situații foarte complicate. În februarie, am și demarat amenajarea și deschiderea unei secții de reanimare pentru pacienți cu COVID. Am pregătit totul sub aspect tehnic, am asigurat surse importante de oxigen. Atunci când nevoia a dat peste noi, eram deja foarte bine pregătiți. Astfel, am sistat activitatea chirurgicală din clinică, axându-ne doar pe urgențe și pe pacienții cu COVID. Am participat și în cadrul celulelor teritoriale, create în legătură cu pandemia, coordonând împreună cu medici din diferite instituții lupta cu această maladie. Cred ca această strategie a contat cel mai mult.
— Ați fost decorat de președintele Franței alături de Matei Vișniec. Vă cunoașteți?
— Din păcate, nu ne cunoaștem, dar sper că acest prilej ne-ar permite să ne cunoaștem odată. Mi-ar plăcea să ne vedem într-o bună zi.
— Întrucât sunteți pasionat de literatură?
— Da, sunt pasionat de literatura română, deși citesc cam puțin în ultima perioadă, din lipsă de timp. Apropo, urmăresc ce scrie și cum scrie Tatiana Țibuleac, de la dvs., din R. Moldova. Am cunoscut-o la Ambasada României din Paris, cu prilejul lansării unei cărți de Mircea Cărtărescu. M-am bucurat să o cunosc, iar ulterior am și citit „Vara în care mama avea ochii verzi”, descoperind un stil extraordinar, foarte percutant. O carte pe cât de dură, pe atât de sentimentală.
— Personal, cum vă protejați de COVID?
— Personal, m-am protejat cu echipament obișnuit de protecție. Chiar dacă la început nu am avut prea mult echipament în clinică, am raționalizat utilizarea, anticipând niște situații în care să nu avem probleme, atunci când va fi nevoia cea mai mare.
— Dar care e cel mai eficient remediu de protecție?
— Am distribuit un articol publicat în presa străină, care face trimitere la „modulul cașcavalului”. Deși feliile au găuri, atunci când se suprapun una peste alta, găurile se acoperă. Exact așa se întâmplă dacă utilizăm mai multe straturi de protecție. Dacă folosim masca, dacă ne spălăm bine pe mâini, dacă evităm locurile aglomerate, dacă recurgem la testări cât mai extinse, toate împreună pot da un rezultat foarte bun.
— Cum îi protejați pe ai casei?
— Este adevărat, ne-a fost frică la început. Am rezervat cele mai eficiente echipamente de protecție pentru cei care muncesc în prima linie, acolo unde încărcătura virală este cea mai mare. Angajații au fost foarte bine instruiți despre modul în care trebuie aplicat echipamentul, iar când plecam de la serviciu, îmi scoteam tot ce era de unică folosință, iar acasă, în garaj, lăsam toate hainele și intram direct în duș, ca să fiu sigur că nu transmit nimic celor de acasă. În prima perioadă am rămas izolat într-o camera, ca să nu-mi infectez familia.
— Acum câteva zile, ați postat pe rețelele de socializare că ați rămas blocat în 2020… De ce atât de greu ați acceptat să treceți în 2021?
— A fost mai mult o glumă, pentru că era 23.00 noaptea, în Franța, pe când în România lumea întâmpina deja anul 2021. Am apelat chemând prietenii „să ne scoată” din 2020, ca să putem avansa. De altfel, am intrat cu mare speranță în 2021, crezând că situația se va schimba, în primul rând, grație vaccinurilor. De altfel, dacă nu vom reuși să stopăm răspândirea bolii, vom continua să rămânem în regim de restricții. Acum, după sărbători, în Franța se impun noi restricții, deoarece virusul a reînceput să circule foarte intens în unele zone. E rezultatul sărbătorilor de iarnă.
— În ultimele zile, în Germania, țară cu un sistem sanitar bine pus la punct, se înregistrează un număr extrem de mare de decese. Cum poate fi explicat?
— Da, sistemul medical e bine pus la punct, exact ca și în Franța sau în Italia. Nu ar trebui să fim prea siguri pe noi în aceste condiții. Și aici au existat administratori de spitale care considerau că nu ar trebui extins numărul de locuri pentru bolnavii cu COVID. Chiar se opuneau. Într-un moment, raționamentul meu a fost următorul: dacă în Italia, regiunea foarte bine dotată sub aspect sanitar – Lombardia – au fost debordați complet de ceea ce se întâmplă, înseamnă că se poate întâmpla și la noi și trebuie să fim pregătiți. În momentul în care, în sudul Alsaciei, a avut loc o mare întrunire a Bisericii Evanghelice, la care au participat vreo 2000 de persoane, numărul de pacienți a răbufnit. Alsacia e la 100 de km de noi și ne-am alertat. Trebuie să fim conștienți de faptul că orice creștere a numărului de pacienți înseamnă un număr mai mare de persoane în stare gravă și un număr mai mare de decese, din păcate. Asta se întâmplă acum în Germania, acolo unde, în prima parte a anului trecut, sistemul sanitar era destul de cruțat, acolo fiind aplicat un lockdown eficient. În acele condiții, noi am putut transfera sute de pacienți din Franța în Germania sau în Elveția. Ne-au primit fără vreo problemă, lucrurile fiind organizate rapid. Asta le-am spus și noi acum – reciprocitatea rămâne valabilă. Atâta timp cât avem locuri la reanimare, vom lua pacienți de la ei.
— În R. Moldova, numărul personalului medical decedat de COVID este în creștere. Cum e în Franța în acest sens? Cum sunt protejate cadrele medicale?
— În clinica noastră, am avut extrem de puțini medici și asistente medicale care s-au infectat cu COVID. Chiar de la începutul pandemiei, am exclus foarte rapid angajații mai în vârstă, cu riscuri pentru sănătate. Ei se ocupă de pacienții de la Urgență, care nu au COVID. Din echipa noastră, de vreo 20 de persoane, un singur medic a fost testat pozitiv, în lipsa oricăror simptome. Protocoalele foarte clare de îmbrăcare-dezbrăcare, cele de utilizare a diferitor echipamente ne-au ajutat să nu ne infectăm. Altceva e că spitalul nostru este unul relativ nou, deschis acum 3 ani. Sistemul de ventilare e foarte bine pus la punct. Am făcut așa încât toate camerele să se afle sub presiune. Deci, aerul expirat de pacienți este evacuat prin sistemul de ventilare și nu se regăsesc particule virale în toată încăperea. Acum înțelegem cât de important e ca toate construcțiile noi în sistemul de sănătate să fie bine gândite.
— Ați accepta să oferiți consultanță unor medici din R. Moldova, despre cum pot fi salvați de COVID pacienții gravi?
— Fără nicio problemă. M-aș bucura să fiu util, dar sunt sigur că aveți în R. Moldova specialiști buni, capabili de a implementa protocoale eficiente. Acei medici din R. Moldova, pe care i-am întâlnit în Franța, sunt foarte bine pregătiți. Poate nivelul practic e mai redus, pentru că lipsesc condițiile de a face mai multă practică în spitale…
— Dar cum ar trebui să se descurce medicii din spitalele raionale din R. Moldova, spitale cu peste 100 de paturi, cu câte un singur aparat de ventilare artificială a plămânilor, în condiții de pandemie?
— Aparatura și echipamentul sunt foarte importante, dar și oamenii trebuie să fie bine pregătiți. Nu ar însemna nimic să aducem în vreun spital ultimele aparate performante, dacă personalul nu este pregătit să le utilizeze în mod eficient. Totodată, un protocol oricât de bun, conceput în SUA sau în altă parte, unde este cu totul altă aparatură, nu folosește la nimic. El trebuie refăcut și adaptat la condițiile fiecărui spital în parte.
— Ați fost deja vaccinat?
— Încă nu, urmează să fiu vaccinat în următoarele zile. Inițial s-a preconizat vaccinarea celor 860 de mii de oameni în vârstă, care sunt în casele de bătrâni din Franța. Dar, pe 31 decembrie, a fost schimbată tactica, în rândul prioritarilor fiind incluși și noi, medicii. La început erau mai puține centre de vaccinare, acum sunt mai multe. Și în clinica noastră deschidem un centru de vaccinare pentru angajații instituției. Mi-am propus să fiu vaccinat în centrul de vaccinare din clinica noastră.
— Ce le-ați spune celor care nu ar accepta vaccinul anti-COVID?
— Le-aș spune că vaccinarea e încurajatoare pentru viitor, dar i-aș întreba și dacă au măsurat cumva balanța posibilelor efecte secundare, apărute în urma vaccinării, precum și riscurile la care suntem supuși în urma răspândirii COVID. I-aș mai întreba când, ultima oară, a fost pus la grea încercare un sistem sanitar, fiind umplute toate paturile din reanimare, din cauza unui vaccin? Nu cred că a fost vreodată așa ceva. Deci, să ne temem de un vaccin mai mult decât de o pandemie pare absurd.
— Vaccinurile autorizate sunt eficiente și în cazul noii tulpini a coronavirusului?
— Nu este foarte clar, deocamdată. Niște studii preliminare arată că ar fi eficient în cazul tulpinii din Marea Britanie. Mai puține informații sunt în legătură cu tulpina din Africa de Sud. Este, totuși, încurajator modul destul de rapid de producere a vaccinurilor. Șefii mai multor laboratoare afirmă că, în 4-6 săptămâni, ar putea produce vaccinuri specifice noilor mutații. Asta înseamnă că dacă eficiența vaccinului s-ar reduce, în timp rapid, putem avea vaccinuri eficiente.
— Potrivit datelor oficiale, în R.Moldova numărul celor infectați s-a diminuat în ultimele săptămâni, dar rămâne constant de mare numărul deceselor. Cum ar putea fi explicată această situație?
— Pacienții care stau în reanimare pot rămâne acolo mai mult timp, situația degradând mai târziu și decedează, de aici decalajul. Dar, dacă se fac puține teste, numărul total al celor infectați pare mai mic decât este în realitate și avem impresia că mortalitatea este mai mare. Este un decalaj. Când se făceau puține teste în Franța, la fel se crease impresia că crește numărul celor decedați, în raport cu numărul celor infectați.
— Ce ar trebui să întreprindă neîntârziat o persoană care are simptome de COVID?
— Să se izoleze, să consulte medicul de familie, care poate determina eventualele riscuri, reieșind din starea generală a sănătății pacientului. E nevoie de o monitorizare foarte minuțioasă, pentru că situația se poate schimba foarte rapid. Am avut pacienți care ajungeau la urgență și erau intubați în ora imediat următoare. Era o degradare foarte rapidă. Dacă la cel mai mic efort persoana respiră greu, înseamnă că intrăm într-o zonă de risc, când poate degrada foarte rapid sistemul respirator. Și hipercoagularea e foarte periculoasă.
— Sechelele post-COVID… Care sunt cele mai periculoase? Ce trebuie să cunoască un fost pacient grav despre recuperarea post-COVID?
— Toate sunt periculoase. În cazul sistemului pulmonar – fibrozele, în cazul sistemului cardiac – insuficiențe cardiace. Pacienții trebuie supravegheați, toate semnele trebuie investigate.
— Ce lecții ar trebui să învățăm cu toții de la pandemia de COVID?
— Cred că trebuie să înțelegem că putem învăța multe unii de la alții, adaptând protocoalele. Nu trebuie să avem încredere excesivă în noi. Nu trebuie să evităm sprijinul din afară, care poate fi foarte rapid. Sistemele de sănătate vulnerabile sunt cel mai grav afectate de astfel de pandemii. Trebuie să existe, din timp, scenarii pentru posibile pandemii, catastrofe, cutremure. Când în spital ajung concomitent câteva sute de pacienți, nu vom putea rezista fără antrenamente și pregătiri prealabile.
— Când vom scăpa de COVID?
— Cred că până în vară, după ce o bună parte din populație va fi vaccinată. Până atunci, însă, ar trebui să fim foarte atenți, să ne protejăm, să-i protejăm pe cei de lângă noi. Să nu uităm că întrunirile în număr de 5-6 persoane sunt riscante în actualele condiții.
— Vă mulțumim.
Pentru conformitate, Aneta Grosu
Doi români decorați cu Ordinul Național al Meritului de către președintele Franței
La început de 2021, printr-un decret semnat de președintele Franței, Emmanuel Macron, doi români au fost decorați cu Ordinul Național al Meritului.
Scriitorul Matei Vișniec care, de peste trei decenii, este dedicat consolidării relației dintre România și Franța, iar în primăvara pandemică, alături de alți actori și scriitori, a participat la proiectul „consultații poetice”, organizat de Théâtre de la Ville. Participanții acestui proiect au sunat oameni aflați în izolare, discutând cu ei și recitându-le poeme tămăduitoare.
Cel de-al doilea Cavaler al Ordinului Național al Meritului, Radu Lupescu, este medic anestezist-reanimator la Clinica Rhena din Strasbourg, înalta distincție fiindu-i acordată pentru eforturile sale în lupta împotriva coronavirusului. De la începutul pandemiei, Radu Lupescu s-a ocupat în fiecare zi de bolnavii infectați cu COVID-19, aflați în stare gravă și foarte gravă. Experiența sa în saloanele de Terapie Intensivă este unică, ajutând la salvarea a sute de vieți.
Decizia revoluționară de a pleca
Revoluția din România m-a prins în studenție. Eram la anul 1, la Facultatea de Medicină din București. Deși eram abia la anul 1, am lucrat la Spitalul de Urgență, unde făceam ce puteam pentru a ajuta răniții Revoluției. Îmi amintesc, atunci, noi, tinerii, aveam un val de speranță. Cu timpul, însă, am fost dezamăgiți de evoluțiile situației politice. Când am înțeles că posibilitatea de a face meserie în România era destul de redusă, am decis să plec. Frământând gândurile, conștientizam că lucrurile s-ar putea schimba în bine, dar, personal, nu eram pregătit să aștept alte timpuri vreo 25 de ani din viața mea.
Testarea masivă este testare eficientă
Nu poți avea idee de tot ce se întâmplă decât dacă faci teste suficient de multe. În lipsa unei testări eficiente, informația generală e limitată și doar parțială. Franța a făcut ceva extrem de important de la bun început, oferind testare gratuită. Deci, testele fiind pe gratis, oamenii nu ezită să se testeze, imediat cum au niște simptome. Înainte de Crăciun, bunăoară, s-au testat 3 milioane într-o singură săptămână, pe când anterior săptămânal erau câte 1,5-2 milioane. Testarea masivă ne dă o idee mai exactă atât privind rata de pozitivitate, cât și un tablou general al epidemiei. Astfel pot fi construite scenarii epidemiologice, putem anticipa evoluțiile din următoarele două săptămâni. Stabilim când e oportun să aplicăm restricții noi sau când lucrurile pot fi relaxate.
