„Primăria este un aparat învechit. Numărul de BMW-uri și Porsche-uri în oraș nu este întâmplător”. Victor Chironda, despre reformele din Primărie, corupția din instituție, proiectele de dezvoltare și echipa cu primarul
În timp, Chișinăul a devenit „victima” unor planuri de urbanism neinspirate, fiind aproape lipsit de zone plăcute, de care o capitală sau un oraş important are nevoie pentru a deveni tentantă şi pentru turişti. Construcțiile ilegale, lipsa unui plan urbanistic, nemaivorbind de calitatea străzilor reparate, transport și parcări – printre problemele cu care se confruntă zilnic locuitorii municipiului.
Viceprimarul Victor Chironda, responsabil de Urbanism și Mobilitate Urbană, a povestit într-un interviu pentru Ziarul de Gardă despre activitatea și reformele din Primărie, corupția din instituție, proiectele de dezvoltare și echipa cu primarul.
— Atunci când ați venit în funcția de viceprimar, ce ați găsit în ramura pe care o gestionați?
— Nimic bun. Dezvoltarea urbană, construcții, transportul public – probleme ce afectează orașul și locuitorii lui. Construcțiile haotice, conflictele în construcții, străzile proaste, infrastructură degradată, parcări haotice toate sunt rezultatul faptului că mulți ani de zile nimeni nu s-a ocupat de aceste probleme. Nimeni nu a avut o claritate și o viziune de perspectivă. Totul a fost lăsat la voia sorții sau la inițiativa privată. Dacă să vorbesc despre situația în Primărie, ea reflectă, în mare parte, situația din oraș. Eu am două direcții care sunt subordonate – direcția arhitectură și urbanism, și cea de transport. Deși sunt două direcții dintre cele mai importante din oraș, practic sunt subdezvoltate, învechite ca și structură sau oameni care muncesc acolo. Eu făceam o comparație că Primăria era un organism care se deservea singură pe sine, lucra în gol. Acum noi încercăm să realizăm niște lucruri de dezvoltare urbană, dar fără o reformă serioasă a Primăriei și o schimbare a aparatului de tot ce înseamnă administrarea orașului, practic este imposibil. În paralel, am pornit procesul de analiză funcțională, optimizare, reformă. De aceea multe structuri municipale sunt cu directori interimari, deoarece nu are sens să schimbăm conducerea – vrem să reformăm structurile. La direcția de Arhitectură deja avem prezentat și publicat noul regulament și o nouă organigramă. La direcția de Transport se pregătește. Am contactat experți străini în acest sens, cât și am solicitat asistență financiară de la UNDP, experții noștri locali i-am inclus și iată suntem într-un proces în care schimbăm roțile din mers.
— Mai este vreo șansă ca aceste probleme înrădăcinate să fie soluționate?
— Orășenii se confruntă cu rezultatul lipsei acestor lucruri – cu rezultatul unei documentații de urbanism clar și care să fie respectat, cu rezultatul unei lipse de înțelegeri cu privire la transport și mobilitatea în oraș. Aceste probleme au ca rezultat ceea ce vedem noi în fiecare zi în oraș. Soluționarea acestor probleme este un întreg proces. Noi putem să adoptăm un plan urbanistic absolut nou, creat de la 0, ideal, dar dacă noi toți nu o să-l respectăm, n-o să aibă nicio valoare. Fix la fel ca și planul de urbanism vechi, foarte bun la timpul lui, dar nu a fost respectat intenționat. Toată lumea spun că acest plan nu există – deși există. Sunt șanse ca problemele să fie soluționate, altă ieșire din situație nu avem. Vom depăși această situație și vom asigura o îmbunătățire treptată a acestui domeniu.
„Orice construcție nouă apărută în oraș nu trebuie să dăuneze altor construcții sau oamenilor”
Deja constructorii din oraș ne acuză că am stopat dezvoltarea orașului. Deși, tot ce am făcut este că am stopat eliberarea la xerox a documentației de urbanism. Avem agenți economici care au pus mâna pe terenuri în curțile de blocuri, în zonele istorice și ei acum vin și ne bombardează cu solicitări ca să le emitem documentația necesară ca să construiască. Din cauza că noi nu le dăm ceea ce vor, ne acuză că am oprit dezvoltarea orașului. Noi suntem într-un proces de negocieri foarte complicat cu această ramură, dar vrem să redirecționăm această energie a lor într-o albie constructivă. Da, ei sunt motorul care dezvoltă orașul, însă el trebuie să fie încadrat în niște norme și reguli. Orice construcție nouă apărută în oraș nu trebuie să dăuneze altor construcții sau oamenilor.
— Vreți să spuneți că la capitolul construcții ilegale s-a pus capăt?
— Noi am început să punem capăt acestui haos. Noi am încetat să eliberăm documentație de urbanism care afectează interesul public. Dar, până la venirea noastră la Primărie, au fost eliberate foarte multe documente pe care ei le consideră legale și, care, de fapt, sunt legale, doar că sunt anumite încălcări. Și noi suntem în situația în care mulți agenți economici ne spun că: „Uitați-vă, eu am documente. Sunt eliberate în 2019 și pot să mă apuc să construiesc acum”. Noi suntem în situații de conflict, atunci când constructorii insistă că ei au dreptul să construiască. Avem un grup special creat pentru aceasta și încercăm să depășim acest moment. Dar cred că va fi depășit doar atunci când vom avea o documentație de urbanism modernizată și o direcție de arhitectură care să deservească acest document de urbanism, să-l aplice întocmai, fără derogări. Atunci vom asigura o dezvoltare durabilă.
— Unde se atestă cea mai solidă problemă și va fi nevoie de mult timp, efort și rezistență pentru a fi rezolvată?
— În Primărie. Primăria este un aparat învechit. Oamenii de aici lucrează cu salarii foarte mici. Este foarte puțin probabil ca un specialist bun, un tânăr școlit undeva în afara țării, să vină și să muncească la Primărie ca specialist într-o direcție, fie arhitectură sau transport. Noi nu putem oferi salarii mai mari. Cadrul legal nu ne permite. Suntem nevoiți să lucrăm cu funcționari care sunt de-o viață, oameni care s-au plafonat, nu s-au dezvoltat deloc, oameni care au fost puși mereu sub presiune politică și este foarte greu de lucrat cu o astfel de structură. Oamenii noi care am venit în echipa primarului trebuie să lucrăm cu peste o mie de persoane care reprezintă structura aceasta municipală. Pe unde mai strigăm, mai pedepsim, mai mustrăm, dăm afară, dar este un proces destul de complicat.
„Primăria, ca aparat, nu a fost modernizată de 30 de ani”
— Și cu ce soluții vine Primăria?
— Soluția este să venim cu optimizări în structură. Facem analiza funcțională în fiecare direcție și departament. Să vedem cu ce se ocupă la moment și cu ce trebuie să se ocupe. Foarte des avem dublări sau zone de care nimeni nu se ocupă. Trebuie să fim siguri că în loc de trei oameni care nu fac nimic, să avem unul care primește un salariu suficient ca să facă un volum de lucru corespunzător. Știu că sunt oameni care pot să lucreze într-un volum mare, dar ei necesită o plată. Primăria, ca aparat, nu a fost modernizată de 30 de ani. Aici încă există spiritul acesta de uniune sovietică și de lucru de la 08:00 până la 17:00.
— Proiectul de amenajare a parcărilor cu plată în orașul Chișinău a fost intens mediatizat, dezbătut și a stat la baza mai multor dosare penale cu răsunet. La acest capitol cum stă municipalitatea?
— În sfârșit am constituit grupul de lucru. Avem un format modern de lucru în care se implică și consilierii municipali. Ei consideră că noi, executivul, vrem să facem nu știu ce și din această cauză am decis, ca să nu avem situații neclare, să facem acest grup mixt de lucru. Ne așezăm, discutăm. Avem creat grupul de lucru privind organizarea sistemului de parcare cu plată. Acesta este primul pas. Ca să avem un sistem de parcare cu plată modern și eficient, trebuie ca Primăriei să-i fie date atribuții în acest domeniu de agent constatator, pentru că acum doar poliția poate constata încălcarea. Trebuie ca Primăria să poată institui regim de parcare și să poată percepe taxe pentru parcare, să creăm un buget separat, un buget pentru mobilitate, unde banii din aceste parcări să vină și ulterior să fie investiți în transportul public, infrastructură pietonală, spații publice, infrastructură pentru biciclete și așa mai departe. La prima etapă, ne propunem ca până la finele anului să sistematizăm toată zona centrală – cea mai afectată de parcări, și să stabilim pe fiecare stradă unde se poate și unde nu se poate de parcat. Noi trebuie să organizăm parcări, să percepem taxe, să punem amenzi pentru încălcarea regimului de parcare și evacua mașinile în unele situații. Deoarece altfel nu o să putem lupta cu acest fenomen. Ne propunem ca în termen de o lună să venim cu o viziune clară privind planul de acțiuni în acest domeniu.
— Pe strada Pușkin a apărut o bandă separată destinată transportului public, la care șoferii au fost un pic confuzi. Vă rog să explicați regimul de funcționare a respectivei benzi.
— Este o bandă dedicată transportului public. Colegii au reușit să aplice marcajul secundar, marcajul de bază – alb. Până acum era informativă ca șoferii să se deprindă cu existența ei, iar acum a fost dublată cu linie albă, care foarte clar stabilește unde poate poate fi intersectată banda și unde nu. La ora actuală, pentru virarea la dreapta, intrarea și ieșirea din curți banda poate fi intersectată. Șoferii s-au familiarizat destul de bine. Am văzut că în mare parte se respectă, dar sunt și din aceștia care sunt prea încrezuți în propriile forțe și își permit să staționeze. Avem o înțelegere cu poliția ca să patruleze, să-i depisteze și să-i amendeze. Au fost deja puse amenzi, multe. Ulterior, ne propunem ca să instalăm camere și automat să constatăm încălcările. Următoarele străzi pe care ar urma să apară asemenea benzi este Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, Alexei Mateevici și Grigore Vieru. Acum ne bazăm pe zona centru, dar asemenea benzi trebuie să fie pe principalele magistrale unde circulă transportul public de mare capacitate. Vorbim de axa Ciocana – Rîșcani – Telecentru și de axa Buiucani – Botanica.
— Recent, municipalitatea a prezentat un raport de lucru și s-a constatat că sistemul de transport public a municipiului Chișinău în mare parte este învechit și nu corespunde standardelor minime de calitate.
— Nu toți chișinăuienii trebuie să renunțe la mașinile personale. Vorbim de cei care au devenit șoferi de nevoie din cauza unui transport public prost. Pe de altă parte, noi trebuie, pas cu pas, să asigurăm îmbunătățirea transportului public. Recent a fost aprobat acest plan investițional și ne propunem ca în 4 ani să suplinim numărul de autobuze și troleibuze. Până la finele anului actual ar trebui să anunțăm licitațiile și să achiziționăm încă 100 de autobuze noi și să asamblăm în continuare încă vreo 40 de troleibuze. Cât privește eliminarea microbuzelor de pe străzile capitalei, va fi un rezultat firesc al îmbunătățirii sistemului de transport public. Nu mai este deja o afacere profitabilă de aceea agenții economici pleacă și noi nu putem să facem nimic cu aceasta.
— Când în autobuze și troleibuze vom achita cu cardul sau prin alt mijloc călătoria?
— Din păcate, până acum doar se vorbea și nu s-a apucat nimeni serios de aceasta. S-a format grupul de lucru în care pregătim procedura de parteneriat public privat, o să anunțăm concurs și propunem companiilor străine, care au experiență și activează în acest domeniu în orașele europene, să vină și să participe. Dacă mergem conform planului stabilit, până la finele anului 2020 noi trebuie să avem încheiat și aprobat de consiliu contractul de parteneriat public privat. Și de la semnarea contractului, ei au nevoie de 4 – 5 luni ca sistemul să funcționeze. Practic, primăvara viitoare am putea deja să achităm electronic. Proiectul va fi implementat în etape ca lumea să se acomodeze, să se pregătească.
„În acest an ne propunem să reparăm strada Albișoara și strada Transnistriei”
— În campania electorală pentru funcția de primar ați dat asigurări că aveți soluții ca drumurile din Chișinău să arate altfel. Care sunt soluțiile?
— De exemplu să nu să se fure pentru banii alocați pentru drumuri și să nu să se facă lucrări de mântuială, ar fi o soluție. Eu o să fac tot posibilul ca să asigur tot acest lucru. Pe de altă parte, nu prea avem bani ca să investim în drumuri. Îmbunătățirea rețelei de drumuri prin Chișinău poate fi făcută doar în cadrul unui proiect municipal sau chiar guvernamental. Un proiect în care noi să accesăm un credit foarte mare sau să ne asigurăm cu suportul Guvernului ca să licităm niște lucrări de un volum foarte mare, să fie atractive pentru companiile străine, să vină cu tehnică, specialiști și în 5 ani să repare cap – coadă toate străzile din oraș. La ora actuală, ne descurcăm cu ce avem. În acest an ne propunem să reparăm strada Albișoara și strada Transnistriei. Negociem cu BERD un contract nou de creditare pentru încă două străzi mari din zona industrială. Aproximativ 70% din străzile din Chișinău și-au epuizat termenul de exploatare. Din aceste străzi trebuie să scoatem totul și să le construim de la 0.
— Care sunt rezultatele lucrărilor de expertiză a asfaltului de pe bd. Ștefan cel Mare?
— Acesta este un rezultat al proastei administrări a acestui proiect. Nu vreau să zic cine se face de vină, dar, din câte am înțeles, este loc de multe dosare penale. Au fost admise încălcări în procesul tehnologic, cu bună știință și cu acceptul cuiva. Respectiv, tot ce putem să facem acum este că, pe de o parte să facem claritate în această situație și să dăm organelor competente să investigheze, și să fie pedepsiți cei care au admis aceasta, iar pe de altă parte – să vedem cum să reparăm un drum proaspăt construit. Încălcările depistate vor fi anunțate separat. E mult de povestit. O să vedem cine va suporta cheltuielile pentru lucrările de reparație. Acum încă avem ceva resurse financiare din proiectul BERD, dar o să vedem în ce măsură le vom putea utiliza. Dacă nu, atunci din bugetul nostru. Deoarece nu mai putem lăsa, troleibuzele ating cu burta asfaltul, trebuie să luăm măsuri.
— Cât timp este nevoie pentru a soluționa toate problemele din oraș pe care le avem?
— Timp, bani și oameni, sunt trei resurse ce sunt utilizate în orice situație. Putem să facem totul foarte rapid dacă o să obținem de undeva finanțare. Bugetul municipiului este auster, noi avem o gaură de 800 de milioane de lei. De-a lungul anilor s-au admis foarte multe găuri prin care curg banii. Bugetul municipiului este ca o strecuratoare. Un exemplu în acest sens sunt pasajele subterane, unde sunt spații comerciale și se dau în chirie cu bani mari, dar municipalitatea are nimic din aceasta. Se dă unui agent economic, iar el oferă în subarendă absolut ilegal. Toate domeniile este astfel, în loc banii să vină în buget, ei se duc în diferite buzunare private. Și ca să rupem aceste scheme este un proces destul de complicat. De-a lungul timpului, așa au fost setate lucrurile încât municipalitatea a pierdut multe terenuri.Deși noi avem ⅔ din economia țării concentrată aici, avem un potențial imens, suntem capitală, dar bugetul nostru, dacă e să vorbim comparativ, este de râsul găinilor. 200 de milioane de euro este bugetul nostru, dintre care 100 de milioane vin de la Guvern. Eu nu cred că bugetului Chișinău este atât de mic, eu cred că el este de cel puțin trei ori mai mare. Pur și simplu banii trec și nimic nu se acumulează la buget. Numărul de BMW-uri și Porsche-uri în oraș nu este întâmplător. Noi acum încercăm să astupăm găurile. Am venit și cu o serie de inițiative la Guvern ca să ne ofere pârghii. Să suprataxăm agenții economici care, de exemplu, nu-și valorifică monumentele istorice pe care de posedă, să suprataxăm pe cei care folosesc bunul public și plătesc bănuți pe ele.
— În Primăria Chișinău mai este corupție? Se mai oferă bani pe sub masă pentru a instala o gheretă sau a autoriza vreo construcție?
— Eu nu zic că nu mai este corupție. Eu cred că pe undeva încă se mai fac astfel de lucruri. La preturi, business-ul s-a terminat, gherete nu se mai instalează, panourile publicitare pleacă. Alte surse de acest gen încet, încet le scoatem. Bani pot fi făcuți în oraș și fără ca să parazitezi pe economia municipalității sau pe aspectul arhitectural.
— Nu regretați că ați acceptat propunerea domnului Ceban de a veni în funcția de viceprimar?
— Eu vreau să-mi duc misiunea la bun sfârșit. Eu nu-s politician și nu am planuri de a deveni președinte de țară. Nu cred că regret. Momente grele există într-adevăr, dar ele pot fi depășite. Cu domnul primar și ceilalți colegi avem o conlucrare, și o înțelegere, după bine, foarte bună. Sunt momente când strigăm unii la alții, ne supărăm, dar sunt momente de lucru. Vrem să facem în 4 ani ceea ce nu s-a făcut în 20. Zilnic mă uimesc la cât de inventivi sunt oamenii, schemele pe care le-au pus la punct.
„Noi am făcut echipă chiar și cu funcționari vechi din Primărie care au păcatele lor”
— Cum apreciați activitatea primarului?
— Nu există activitatea primarului. Noi toți lucrăm în echipă. Rezultatele primarului, activitatea lui sunt și rezultatele mele. Rezultatele mele și activitatea mea sunt rezultatele primarului. Vă spun sincer, eu nu știu cum lucrau până acum un primar cu un viceprimar. Noi suntem 5, plus cabinetul, în jur de 20 de persoane, dar este atât de mult de lucru, încât suntem la limită. Cu anii nu s-a muncit, s-au lăsat lucrurile să degradeze și se rezolvau doar unele chestiuni. Volumul de lucru este foarte mare și fără o echipă, care să lucreze cot la cot, este imposibil. Noi am făcut echipă chiar și cu funcționari vechi din Primărie care au păcatele lor, dar neavând persoane, i-am încadrat cu anumite rigori și i-am pus să muncească. În 5 luni, am făcut vreo 10 regulamente pe diferite domenii, care să aducă claritate privind efectuarea atribuțiilor. Da, procesul încă nu este bine pus la punct și scârțâie, dar deja este un început.
— Vă mulțumim!