„Politicienii revin la problemele de istorie și limbă atunci când scârțâie ceva în societate”. Interviu cu Igor Șarov, ministru al Educației, Culturii și Cercetării

Educația pe timp de pandemie? Examene la distanță sau renunțarea la ele? Ce va fi cu Bacalaureatul 2020? Care state europene inspiră autoritățile de la Chișinău să ia anumite decizii în sfera Educației? De ce, periodic, Istoria Românilor și Limba Română devin subiecte de dispută pentru politicieni? Cum suportă miniștrii din Guvernul Chicu autoizolarea? – aceste și alte întrebări i-au fost adresate de Ziarul de Gardă, la telefon, ministrului Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov.

— Potrivit ultimelor informații, starea de urgență nu va fi prelungită după 15 mai. Ce se va întâmpla cu examenele de Bacalaureat în acest an?

— Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) propune anularea sesiunii de Bacalaureat din acest an și stabilirea mediei pe baza notelor obținute pe parcursul ultimilor trei ani de studii. Nu a fost o decizie simplă, dar am luat-o pentru a exclude riscul contaminării tinerilor, dar și a profesorilor, cu noul coronavirus. Ne vom strădui să acționăm astfel încât copiii să poată absolvi liceele cu diplome recunoscute internațional, ca să-și poată alege oriunde ar dori locul de studii: fie în R. Moldova, fie în afară.
Bacalaureatul fără examene este ultimul dintre scenariile pe care eu, în calitate de ministru al Educației, Culturii și Cercetării, mi l-am dorit. Este primul examen pe care îl susțin elevii, e examenul de maturitate, de aceea scenariul care presupune notificarea în baza mediei, în lipsa examenelor, este ultimul din câte mi le-am dorit. Totuși, a trebuit să punem pe cântar sănătatea copiilor, sănătatea profesorilor, a evaluatorilor, ca să acceptăm o astfel de decizie.

— Dar cine, cum a decis acest scenariu legat de examenele de Bacalaureat?

— Ministerul evaluează constant evoluția crizei pandemice, dar și acțiunile întreprinse de țările europene, în legătură cu susținerea examenelor de finalizare a treptei de studii de liceu și admiterea la universități. Am avut câteva scenarii și, în funcție de evoluția situației pandemice, am luat această decizie propusă ieri și Guvernului.
Am constatat, în urma analizei, că varianta on-line, singura acceptabilă din punct de vedere al securității sănătății copiilor, nu am fi putut-o asigura nici sub aspect tehnic, nici sub aspectul corectitudinii, așa cum a fost în ultimii ani. Nu e un secret pentru nimeni că, la noi, Bacalaureatul a devenit un simbol al luptei, inclusiv al luptei împotriva corupției. Totodată, este cert că Bacalaureatul redă un sentiment de mândrie celor care îl susțin. De aceea, și în acest an dificil, nu ar trebui să pierdem din aceste standarde. Amintesc aici că, în ultimii ani, în R. Moldova, la Bacalaureat nu au fost înregistrate scurgeri de informații, așa cum s-a întâmplat în alte state, inclusiv europene… Și în 2020 ne-am dorit examene veridice, dar și cu respectarea securității sănătății elevilor și profesorilor.
Recent, în timpul unei videoconferințe a miniștrilor Educației din cadrul Parteneriatului Global pentru Educație am abordat această problemă, care nu e doar a R. Moldova. Ne informăm din diferite surse, de la Banca Mondială, de la Delegația UE… Personal, mi-am dorit ca elevii să susțină Bacalaureatul.

— Și ei și-au dorit?

— Dar în alți ani și-au dorit? Suntem într-un an aparte și trebuie să le creăm condiții egale tuturor de a obține diplome de absolvire adecvate, care le-ar permite să concureze cu tinerii absolvenți din alte țări.

— Și elevii claselor a 9-a?

— Acum o lună, atunci când adoptam anumite decizii, inclusiv privind situația elevilor din clasele a 9-a, am fost foarte consecvenți și corecți, când am anulat examenul de absolvire a clasei a 9-a, fiind conștienți că nu putem organiza un examen corect în aceste condiții, or, pentru pregătirea unui examen e nevoie de timp, vreo lună și jumătate. A trebuit să luăm o decizie nepopulară. Oricum, certificatele eliberate absolvenților claselor a 9-a le vor permite acestora, la fel ca și în anii anteriori, să-și continue studiile în licee, în școlile profesional-tehnice, în colegii, acolo unde vor decide, inclusiv și peste hotare.

— Ce decizii au fost luate în cazul studenților din ultimii ani de studii, care ar trebui să-și ia diplomele de specialiști? Ce credeți despre inițiativa absolvenților de la USM de a fi scutiți de examene de absolvire, fiind calificați în baza mediei anuale?

— Există recomandări-cadru emise la începutul Situației Excepționale, care reglementează organizarea activității didactice în sistem on-line, pe perioada suspendării procesului educațional. La sfârșitul Stării de Urgență, fiecare instituție de învățământ va face o evaluare a reușitelor studenților și va elabora propriul calendar academic. Anume senatele universităților, în condițiile autonomiei de care beneficiază, urmează să decidă și modalitățile de finalizare a studiilor superioare la licență. Sau vor susține examenele și tezele online, în baza unor metodologii elaborate de senatul universitar, pentru a evita eventuale accidente.

— Lecțiile online sunt o experiență nouă pentru R. Moldova. Cum s-au descurcat școlile?

— Complicat, foarte complicat. Noi nu am fost pregătiți și, respectiv, am fost nevoiți să reducem din handicap din primul moment. Sunt ministru din 16 martie și atunci a trebuit să conștientizez în ce perioadă dificilă intrăm… Și în aceste condiții, am pus în prim plan sănătatea copiilor. Aceștia nu ar trebui supraîncărcați, deoarece climatul lor psiho-emoțional contează foarte mult. De altfel, statele din Asia au fost mai bine pregătite în acest sens. În ultima perioadă de timp acestea s-au confruntat cu mai multe epidemii, gripa aviară, gripa porcină, astfel încât și-au dezvoltat sistemul de învățare la distanță, deși nici acolo nu a fost simplu de această dată.

— Dar cu ce probleme s-au confruntat școlile din stânga Nistrului?

— Acolo e mult mai complicat. A fost o problemă atât instruirea, cât și salarizarea profesorilor. În condițiile Stării Excepționale, a fost complicat ca acești profesori să-și primească remunerarea.

— Dar cum muncesc miniștrii în condițiile pandemiei?

— Personal, nu mi-am văzut familia, copiii și nepoții de două luni. Sunt în stare de autoizolare. Fiica noastră așteaptă copil și nu pot să risc cu sănătatea lor. Niciodată nu m-am gândit că în condițiile acestui război declanșat de pandemie va trebui să rămân departe de familia mea…
Sunt istoric, dar nu m-am gândit, atunci când am predat despre războaie, că voi ajunge la un astfel de război, declanșat de pandemie.

— Care este mai periculos – cele studiate din manualele de istorie sau cel cu care ne confruntăm astăzi?

— Toate sunt periculoase. Cele purtate de regimurile totalitare au avut anumite arme și anumite ținte… Războiul din timpul pandemiei a avut alte victime, printre care și școala. În aceste condiții, noi am înțeles că sănătatea e prioritară instruirii. Îmi amintesc, la început, totul părea banal, neînțeles pentru comunitate. Era un singur caz și acela de import… Pe când aici începea totul, eu eram la un stagiu în Germania și am urmărit atitudinea germanilor. Am văzut cu câtă responsabilitate intrau ei în pandemie. Dacă e să revenim la războaie, sunt periculoase ambele, doar că atunci când vezi dușmanul în față e una, dar când nu-l vezi, e cu totul altceva, mai ales că și noi, la fel ca și alte state, nu am avut experiență.

— Dar cum explicați că, în R. Moldova sec. 21, 3000 de profesori și 20 de mii de elevi nu dispun de computere?

— Da, și aceste date demonstrează situația din sistem. Noi vorbim despre strategii, despre multiple alte acțiuni, dar acum una dintre principalele priorități ale ministerului este asigurarea instituțiilor educaționale cu tehnică de calcul. În general, avem trei priorități. Prima, asigurarea cu tehnică de calcul care, de altfel, există, dar, nu se cunoaște din ce motive, nu a ajuns la destinatari. Exact ca la Lenin și la Cernîșevski – „Cine-i vinovat?” și „Ce-i de făcut?”. Cea de-a doua prioritate e formarea cadrelor didactice, iar cea de-a treia – asigurarea cu internet.

— Ați anunțat despre organizarea unei licitații privind achiziționarea de mijloace tehnice pentru studii la distanță. La ce etapă e? Ce garanții există că nu va fi trucată, așa cum deseori se întâmplă la noi?

— În opinia mea, e un subiect prea sensibil ca să-și permită cineva să trucheze această licitație. Un astfel de scenariu ar fi unul cinic de tot. Am invitat Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, de la Agenția de Guvernare Electronică, să participe la elaborarea caietului de sarcini care trebuie să fie unul cât mai extins. De altfel, invit și reprezentanții presei, ai societății civile, să monitorizeze licitația. Licitația va fi organizată în regim de urgență. Din bugetul de stat sunt alocate 20 de milioane de lei pentru achiziționarea tehnicii de calcul destinate instituțiilor de învățământ.
Cât privește problema formării cadrelor, cunoaștem că în instituțiile educaționale din R. Moldova avem foarte mulți profesori buni, dar unii nu posedă abilități digitale. Am identificat resurse pentru formarea continuă a profesorilor, dar mă gândesc și la instruiri cât mai apropiate de practică. Și în acest caz, însă, totul depinde de evoluția situației epidemiologice.

— Cum se pregătește MECC pentru un eventual al doilea val al epidemiei?

— Tot ce întreprindem acum, indiferent că va fi sau nu al doilea val, rezolvăm mai multe probleme care există în societate, cum ar fi lipsa computerelor, lipsa abilităților digitale. Indiferent cum va evolua situația epidemiologică, computerele vor rămâne în școli, la fel ca și pedagogii care vor fi instruiți pentru a căpăta abilități digitale.

— Sunteți istoric, cel mai perturbat domeniu de intrigi și speculații politice. Ce facem cu Istoria, Tricolorul, Cultura, Limba, că fiecare guvernare e cu politica sa?

— Fiecare guvernare poate veni cu politica sa. Eu, în calitate de ministru, dar și în calitatea mea de istoric, nu voi trăda niciodată idealurile pentru care am luptat în anii 1989-1991. Această perioadă m-a prins student la anul 3, împreună cu colegii am format unul dintre primele cenacluri, Cenaclul Hașdeu, lansat concomitent cu Cenaclul Mateevici. Ca istoric, am un sentiment de mândrie pentru cariera mea științifică și acum, când vorbim despre limbă, istorie, lucrurile pentru mine sunt clare.

— Acum jumătate de an, cu Corneliu Popovici, ministru la Educaţie și Cercetare, se punea problema introducerii în școli a Istoriei Moldovei. Cu ministrul Igor Șarov cum va fi?

— Nu voi spune niciodată nimic despre predecesorii mei. Timpul va arăta. Istoricul doar se apropie de adevăr și e nevoie de o distanță, ca din diferite surse, să poată fi apreciat rolul său… Va trece o perioadă de timp, vor fi desecretizate o serie de documente și va deveni clar cum am acționat noi pe timp de pandemie. Cât despre istorie, acum nu trebuie perturbată societatea. Ar trebui rezolvate problemele ce ţin de profesori, de salarizare, de statutul profesorilor în societate. La fel, să nu uităm de oamenii de cultură. Problemele de istorie să fie lăsate pe seama istoricilor.
De altfel, am impresia că politicienii revin la problemele de istorie și limbă atunci când scârțâie ceva în societate. Istoria e cea care a fost în realitate și nu poți nega că a existat un regim totalitar, nu poți să excluzi din istorie represiunile sau alte evenimente dramatice.

— Faceți parte dintr-un guvern de coaliție, fiind nominalizat în funcție de PDM. La ce vă obligă această funcție pe linie de partid?

— Eram în Germania, la un stagiu, când m-a contactat Pavel Filip și mi-a propus această funcție. Tot atunci am stabilit liniile roșii în problemele legate de istorie și de limbă. Formațiunea care m-a propus în această funcție nu se implică în politicile educaționale, iar dacă, între timp, au apărut probleme, mi le asum personal.

Pentru tot ce a realizat România pentru noi toți îmi exprim întreaga recunoștință

— Relațiile cu România în domeniul educației și culturii au fost cele mai strânse în cei 30 de ani de la independență: burse, manuale, beletristică, stagii, investiții în reparația și dotarea instituțiilor școlare și preșcolare… Ce ar mai trebui să se întâmple în aceste relații, astfel încât oficialii de la Chișinău să fie, în sfârșit, recunoscători?

— Eu vreau să profit de această ocazie și să-mi exprim recunoștința, în calitate de ministru, pentru tot ce face România pentru R. Moldova. Prezint recunoștința mea sinceră pentru tot suportul acordat, în special în domeniile ce țin de competența mea: educație, cultură, cercetare, tineret, sport. Impunătoarea donație făcută pentru lupta împotriva coronavirusului este una foarte importantă. În 2020 se împlinesc 30 de ani de la primele burse oferite de România tinerilor din R. Moldova. În cele trei decenii au fost dezvoltate proiecte foarte interesante. Astăzi avem oferte de burse pentru toate ciclurile educaționale. Formarea continuă a cadrelor didactice a avut loc în mare parte tot cu sprijinul României. Dar renovarea grădinițelor? O singură cifră – 1000 de grădinițe din R. Moldova renovate cu suportul României, fiind investite 27 de milioane de dolari. Dar obiectivele culturale? Muzeul de Arte, Teatrul din Cahul, Sala cu Orgă… Din cele 300 de autobuze care duc copiii la școlile de circumscripție, 195 au fost donate de Guvernul României. Donații de carte, tabere de vară, investiția în singurul liceu românesc din Comrat… Lista poate fi continuată. Pentru tot ce a realizat România pentru noi toți îmi exprim întreaga recunoștință. Sprijinul este enorm și doar o persoană, pe care nici nu pot să o numesc cumva, nu poate aprecia sprijinul acordat de România pentru R. Moldova.

— Cum va fi viața noastă după COVID?

— Va fi diferită. În primul rând, felul nostru de a fi se va schimba. Igiena, distanța socială, toate acestea sunt probleme personale, dar care au impact asupra societății în ansamblu. Sunt necesare și niște studii post-criză, care ne-ar permite să înțelegem cum ne putem descurca în continuare. Va trebui să ne gândim serios la realizarea unei biblioteci digitale, de la clasa 1 până în clasa a 12-a, ca să le oferim elevilor, în caz de nevoie, o alternativă. Totodată, sistemul educațional ar trebui apropiat mai mult de necesitățile timpului. În acest sens, am decis să optimizăm oferta curriculară. Astfel, elevii se vor apropia de realitățile vieții. Să nu uităm că școala nu este doar o încăpere în care copiii își fac studiile. Sunt și certurile între elevi, relațiile, uneori complicate, între profesori. Toate trebuie văzute altfel. Cum sunt pregătite școlile de ieșirea din criză? Este un subiect complicat. Vom coopera cu Ministerul Sănătății, cu Agenția Naţională pentru Sănătate Publică.

— Cum vedeți ziua de 1 septembrie 2020?

— Vreau să aud în această zi clinchetul de clopoțel.