„Optăm pentru diminuarea tarifelor, în special a taxei de modernizare de 9 euro și prin acest fapt să încurajăm companiile să zboare cât mai mult de la Chișinău.” INTERVIU cu directorul adjunct al Aeroportului Internațional Chișinău, Constantin Vozian
Aeroportul Internațional Chișinău a revenit în administrarea statului, după 10 ani de concesiune către compania controlată de Ilan Șor – Avia Invest. În acest context, Ziarul de Gardă a discutat cu Constantin Vozian, directorul adjunct al Aeroportului Internațional Chișinău.
Constantin Vozian susține că se depun eforturi pentru a atrage noi companii aeriene, inclusiv companii care au plecat recent de la Chișinău (Wizz Air), prin diminuarea taxelor aeroportuare, inclusiv a taxei de 9 euro pe care o plătesc pasagerii care zboară de la Chișinău. De asemenea, se fac evaluări ale investițiilor făcute de către compania concesionară, Avia Invest, a mai spus acesta.
— Acum aproximativ o lună, la 3 aprilie, doamna președintă Maia Sandu a ținut un briefing chiar la aeroport. Iar presa a avut și ocazia să vadă cum stau lucrurile acolo după ce acesta a intrat înapoi în gestiunea statului. Au avut loc schimbări din momentul în care aeroportul a intrat în gestiunea statului?
— După cum cunoașteți, în ultima perioadă, dacă este să ne referim la finele anului 2022 – începutul anului 2023, pe Aeroportul Internațional Chișinău a scăzut semnificativ numărul de companii aeriene care operează și numărul de curse operate, ceea ce evident a afectat negativ prognozele și situația curentă pe aeroport. Însă suntem deja încrezători și suntem satisfăcuți de faptul că cifrele și indicatorii de performanță pentru primele patru luni ale anului 2023 ne încurajează să credem că în următorii doi-trei ani o să reușim să ajungem la numărul de pasageri transportați în anul 2019, care ar fi un an de referință, o perioadă foarte bună, atunci când numărul de pasageri a atins cifra de 3 milioane, adică este cifra spre care tindem.
Numărul de pasageri a fost afectat în primul rând de pandemia de COVID-19, ulterior – de războiul din Ucraina. În ultimele luni, un impact negativ asupra aeroportului l-a avut plecarea companiei „Wizz Air”, care era o companie ce avea o pondere foarte mare pe aeroportul Chișinău. Și ceva mai recent, compania Air Moldova, care de asemenea și-a suspendat pentru o perioadă necunoscută nouă activitatea și zborurile.
— Wizz Air atunci a invocat motive de securitate. Le vedeți că sunt întemeiate acele argumente din partea companiei? Există șanse ca ea să revină?
— Referitor la șansele de a reveni, noi muncim în această direcție. Am avut câteva discuții în scris cu reprezentanții companiei, am avut o conferință web cu responsabilii de dezvoltare pe direcția Europa de Sud-Est, am avut discuții și informale cu reprezentanții companiei. Noi, ca aeroport, am dat asigurări că vom lua în considerare doleanțele acestei companii aeriene, dar care sunt doleanțe ale tuturor operatorilor aerieni.
Aici este vorba despre revizuirea taxelor aeroportuare și, primordial, revizuirea taxei de modernizare în mărime de 9 euro, despre care s-a anunțat și la nivel de conducere a statului și am menționat și eu în calitate de administrator adjunct al întreprinderii, că noi suntem în proces de revizuire a acesteia. În scurt timp, cuantumul taxei de modernizare se va reduce semnificativ.
— Această taxă de 9 euro, pe care fiecare pasager o plătește atunci când cumpără un bilet de zbor din Chișinău, ar urma să se diminueze sau să dispară cu totul?
— În timpul cel mai apropiat urmează diminuarea taxei, pentru ca în viitorul cel mai apropiat, cred că e vorba de câteva luni, până la jumătate de an, să optăm pentru excluderea în totalitate a acestei taxe.
Noi optăm pentru diminuarea tarifelor, în special a acestei taxe de modernizare și prin acest fapt să încurajăm companiile să zboare cât mai mult de la Chișinău, iar în rezultatul unui număr mai mare de mișcări pe aeroport și a unui număr mai mare de pasageri transportați, să ne garantăm veniturile necesare pentru a ne putea dezvolta.
— De ce e atât de scump să zbori de pe Aeroportul Internațional Chișinău?
— În primul rând, aș vrea să menționez că nu este chiar atât de scump la capitolul tarife aeroportuare.
— Știm că în comparație cu alte aeroporturi, chiar din vecinătate, din România, oamenii zboară cu bani de două ori mai puțini sau și mai puțini.
— Din perspectiva tarifelor pe care le percepe aeroportul din Chișinău, aceste tarife sunt comparabile cu aeroporturile din regiune. Noi am făcut un studiu și doar aeroportul Iași este un aeroport pe care tarifele aeroportuare sunt mai mici, dar dacă ne comparăm cu aeroportul „Henri Coandă” din București, cu aeroportul Borispil din Kiev care la momentul actual nu funcționează, cu aeroportul Praga, cu aeroportul Cluj, tarifele aeroportuare pe aeroportul Chișinău sunt comparabile.
Dar ponderea în prețul unui bilet a tarifului aeroportuar este una destul de mică. De exemplu, dacă ne referim la prețurile pe care le-ați menționat pe aeroporturi precum cele din România, acest lucru în primul rând se datorează faptului că pe aeroporturile din România sunt disponibile companii aeriene low cost, dar și un număr mai mare de companii aeriene. Concurența ridică nivelul calității, concurența dă prețurile în jos.
Totodată, nu pot să nu menționez că în perioada concesionării aeroportului abordarea concesionarului nu a fost una prielnică pentru atragerea de noi companii, de aceea companiile aeriene și-au revizuit strategiile de dezvoltare. Iar o companie aeriană, când își planifică activitatea, și-o planifică inclusiv pe termen lung, de aceea este foarte simplu să pierzi o companie aeriană și este foarte complicat să o încurajezi să revină.
Pe lângă compania Wizz Air, noi am pregătit deja proiectele de adresări și către alte companii low cost. Evident că acest lucru nu înseamnă că în zilele următoare vom primi accepturile din partea acestor companii.
— Despre ce companii ar fi vorba?
— Noi am pregătit o adresare atât către Ryanair, cât și către EasyJet. Acest lucru nu înseamnă că noi dăm preferință unor companii.
— Câte companii zboară acum de pe Aeroportul Internațional Chișinău?
— Acum aproximativ o lună, am avut o discuție cu companiile prezente pe aeroport. Am discutat cu ceva mai mult de 10 companii. Cifra exactă nu este OK să o precizăm, din simplul motiv că pe perioada lunilor de vară numărul de companii aeriene variază, pentru că foarte multe companii au curse charter.
— Compania Air Moldova a anulat mai multe zboruri, a anunțat o restructurare și pare să fie în prag de faliment. Dumneavoastră, ca administrator al aeroportului, aveți discuții cu ei? La ce trebuie să se aștepte oamenii care și-au cumpărat bilete, iar după aia s-a anunțat că zborurile au fost anulate? Cât va mai putea dura o asemenea situație?
— Autoritatea responsabilă de protecția consumatorilor este Autoritatea Aeronautică Civilă.
Dar, pe perioada concesionării au fost înregistrate datorii ale companiei față de aeroport. În cazul aeroportului administrat de stat, aceste datorii nu au fost acumulate, noi am reușit să ne asigurăm veniturile. Din perspectiva aeroportului, acest lucru a avut un impact pozitiv și asupra celorlalte companii aeriene, care au conștientizat că aeroportul nu favorizează pe nimeni, nici pozitiv, nici negativ. Noi i-am pus pe toți pe picior de egalitate.
— Înainte de asta, Air Moldova era favorizată atunci când se afla în concesiune aeroportul?
— Înainte de asta, aeroportul aflat în concesiune a admis acumularea unor sume enorme de datorii. De aici, concluziile cred că puteți să le faceți și dumneavoastră.
— S-a permis ca Air Moldova să acumuleze datorii?
— Exact. Acest lucru foarte mult demotivează celelalte companii aeriene. Când celelalte companii aeriene cunosc despre faptul că cineva urmează să achite în avans, iar cineva poate să nu achite luni în șir sau chiar perioade mai mari de timp, evident că acest lucru demotivează companiile aeriene. De aceea, noi, ca administratori ai statului, am avut discuții cu toate companiile existente pe aeroport, indiferent de faptul că sunt naționale sau sunt companii străine. Am avut discuții inclusiv cu compania „Wizz Air” și le-am dat asigurări că se începe o filă nouă în activitatea aeroportului, se pun toate companiile pe picior de egalitate și în condițiile acestei concurențe să câștige cel mai bun și cel mai puternic.
— S-a anunțat că urma să se inițieze o inspecție la aeroport, pentru a vedea ce s-a făcut și ce nu s-a făcut în această perioadă cât a fost în concesiune. Ați spus undeva că „statul de principiu nu a preluat nimic, a preluat doar probleme, a luat un aeroport care are duty free, restaurante, are o fațadă, are ghirlande și nu prea are pistă, cabluri, nu are căi de rulare, locuri de parcare”. Atât de gravă era situația?
— Noi am făcut o inspectare a suprafețelor aeroportului. Am identificat și am prioritizat lucrările care trebuie făcute, dar a fost demarat și un control din partea autorităților abilitate, este vorba de Agenția de Supraveghere Tehnică. Noi am solicitat ca lucrările efectuate pe perioada concesiunii să fie examinate.
La capitolul lucrări, noi le vedem că sunt, ele nu pot să dispară, dar la capitolul cheltuieli suportate pentru acestea, aceste cheltuieli pot fi nejustificate, pot fi cumva umflate. De aceea, noi considerăm că accentul urmează anume aici a fi pus. De ce? Pe motiv că există litigii la nivel național, la sigur vor urma litigii la nivel internațional, iar aceste probe vor putea fi valorificate de către stat pentru a combate argumentele pe care le vor invoca concesionarii.
Acum la capitolul cabluri, suprafețe: deci imaginile pe care le văd piloții, imaginile pe care le văd controlorii, sunt imagini pe care le văd din anii ‘80. De când există aeroportul și până acum, există suprafețe care nu au fost niciodată îmbunătățite sau renovate.
Problema e că se exagerează atunci când se vorbește de unele sume investite în lucrările care au fost efectuate. De aceea, noi lucrăm foarte strâns și foarte eficient cu autoritățile statului responsabile.
— În prezent avem un singur terminal. Ar mai fi nevoie de un terminal pentru aeroport?
— Terminalul numărul 2 pentru pasageri va fi o necesitate atunci când numărul de pasageri va depăși o anumită cifră. De exemplu, până la cifra de 3 milioane de pasageri, terminalul actual al Aeroportului Internațional Chișinău poate fi utilizat fără a crea disconfort pasagerilor. De aceea, având în vedere faptul că în 2022 numărul de pasageri transportați a fost în jur de 2,2 milioane, acum nu avem nevoie de un terminal nou.
Noi, ca aeroport, trebuie obligatoriu să ne diversificăm veniturile pe care le încasăm. La momentul actual, sursa de bază a veniturilor sunt tarifele aeroportuare. Evident că atunci când sursa de bază sunt tarifele aeroportuare, pasagerul este finanțatorul indirect al aeroportului.
Pe când, dacă noi am reuși să ne diversificăm, spre exemplu, componenta cargo, să aducem mai mulți bani sau activitatea neaeroportuară, precum darea în locațiune a spațiilor, parcarea supraetajată pentru autoturisme… Dacă va crește ponderea acestor venituri, noi am putea să diminuăm presiunea pe pasager.
— Vreau să ne spuneți despre acele spații care pot fi date în chirie. Avem în cadrul aeroportului magazine, cafenele. Din câte am înțeles, urma să faceți licitații pentru a oferi și altor agenți economici posibilitatea de a face acolo comerț. Erau acolo companii afiliate lui Ilan Șor?
— Erau și sunt, pe motiv că noi, pentru ca să nu afectăm confortul pasagerului, am mers pe formula de a prelungi, fără a respecta regulile legale legate de licitații, am prelungit posibilitatea de a activa acestor companii în aeroport. A tuturor companiilor, pe motiv că indiferent de ce urmează să întreprindă administrația aeroportului sau autoritățile publice, pasagerul nu trebuie să fie afectat.
— Când urmează să se schimbe situația?
— Data de 28 iulie este termenul limită pentru care noi am anunțat posibilitatea de a închiria în afara procesului legal de închiriere a spațiilor. A fost demarată instituirea unor noi comisii legate de formarea bunurilor ce urmează a fi scoase la licitație și a comisiei pentru efectuarea licitațiilor. Administrația aeroportului stabilește necesitățile de care are nevoie pasagerul. Fie că este vorba de food and drinks, fie că este vorba de spații comerciale, de bancă, de farmacie, de rent-a-car. Toate aceste loturi urmează a fi supuse licitației, iar în baza licitațiilor urmează în cadrul acestui proces să învingă cel mai avantajos preț oferit pentru aeroport.
— Companiile care deja funcționează acolo ar putea să participe?
— Noi nu suntem în măsură să limităm pe nimeni. Adică, noi dacă demarăm licitația, participă toate companiile.
— Aeroportul din Iași este un concurent pentru Aeroportul Internațional Chişinău? Acolo se construiește încă un terminal.
— Evident că este. Aeroporturile concurează regional. Dar pentru Republica Moldova și pentru Aeroportul Internațional Chişinău dezvoltarea aeroportului de la Iași este un beneficiu. Nu este un dezavantaj. Cei care încearcă să facă afaceri fiind monopoliști, nu sunt oameni de afaceri. Nu că aș avea eu o mare experiență de om de afaceri, dar din teorie cunosc foarte bine. Și ceea ce ați menționat dumneavoastră anterior despre faptul că pe aeroporturi există zboruri ieftine, se datorează anume concurenței.
Noi încurajăm inclusiv operatorii aerieni și le dăm asigurări că pe Aeroportul Internațional Chişinău au parte de un tratament nediscriminatoriu. Iar pasagerul vrea să aibă posibilitatea de a zbura spre mai multe destinații și pasagerul vrea să aibă prețuri adecvate. Asta este deja sarcina noastră, ca aeroport, să vedem cum menținem aici companiile naționale, cât și cum le atragem pe cele internaționale.
— La 1 iunie în Republica Moldova se va desfășura summit-ul Comunității Europene. Spațiul aerian va fi închis pentru o zi. Poate asigura Aeroportul Internațional Chișinău securitatea necesară pentru cei mai importanți șefi de state din Europa care vor veni aici, la Chișinău? Vor încăpea toate aeronavele lor pe aeroport?
— Vreau să menționez că este un lucru enorm al tuturor autorităților naționale, atât de forță, cât și al altor autorități. Este vorba și de un suport enorm pe care îl acordă colegii din România, din Franța. Există foarte multă expertiză care ne va ajuta să realizăm acest eveniment de o importanță nu doar națională, dar și internațională.
Acest eveniment va putea fi organizat la nivel corespunzător, așa încât toate delegațiile să poată ajunge la timpul cuvenit, ca toate delegațiile să poată fi procesate în calitate de pasageri pe un aeroport. Există suportul aeroporturilor din România pentru a putea fi redislocate aeronavele. Această activitate este foarte bine planificată.
— Este Aeroportul Internațional Chișinău o companie profitabilă pentru stat? Trebuie să rămână în gestiunea statului sau totuși un agent economic privat ar fi mai indicat?
— Atunci când e vorba de administrarea statului, eu consider că ar trebui personalizat acest stat. Pentru că statul nu conduce abstract acest aeroport, dar îl conduce prin intermediul persoanelor. Este vorba de competența acestor persoane, de interesele acestor persoane, de integritatea acestor persoane. Și dacă toate aceste elemente se întrunesc, atunci statul este eficient.
Dacă statul numește un consiliu de administrație și o administrație care urmărește alte scopuri decât dezvoltarea aeroportului, atunci statul este ineficient. Atunci când administrația aeroportului, mă refer la cea precedentă, se concentra pe valorificarea veniturilor aeroportului, în detrimentul aeroportului, atunci am avut experiența când un agent economic privat s-a demonstrat a fi ineficient.
Desigur, aeroportul este o întreprindere profitabilă, indicatorii economici în primele patru luni ale anului au fost realizați, chiar au fost peste așteptări. La capitolul investiții, urmează să ne axăm pe reabilitarea pistei de decolare, de aterizare și a căilor de rulare, pentru a deveni atractivi pentru aeronave de talie mai mare.
Acest lucru va necesita investiții. Aceste investiții pot fi făcute din surse existente și parvenite din activitatea operațională, pentru a putea realiza mai rapid aceste investiții. Probabil că vom apela la creditare. Urmează să vedem, să analizăm care din soluții vor fi mai potrivite pentru aeroport.
— Vă mulțumesc!
