Medic din R. Moldova care activează în țara cu cea mai mare rată de vaccinare din lume: „Oamenii își doresc revenirea la o viață normală…”

În lume, se află în plin proces campania de vaccinare împotriva COVID-19. Israelul este lider la acest capitol, înregistrând cea mai rapidă campanie de vaccinare la nivel mondial. 

Date preliminare arată o scădere substanțială a numărului de infecții cu COVID-19 în rândul celor mai vulnerabile persoane, cele de peste 60 de ani, care au primit deja prima doză de vaccin, scrie presa din Israel. 

ZdG a discutat cu medicul Roman Cobilețchi, care în prezent activează acolo, despre modul în care s-a pregătit Israelul de vaccinare, cum a decurs campania de informare și ce și-au propus autoritățile pentru următoarea perioadă. 

— Israelul este țara cu cea mai înaltă rată de vaccinare din lume. Cum  explicați acest fenomen? 

— Israelul e o țară mică, atât geografic, cât și din punct de vedere al numărului populației, respectiv, asta contribuie la reducerea complicațiilor ce țin de vaccinare sau organizare a procedurii de vaccinare. În al doilea rând, economia în Israel e destul de dezvoltată, ei au comandat vaccinul cu mult mai devreme decât alte țări, cred că în număr de 3 milioane de doze, deci din start mai mult de 40% din cât ar fi avut nevoie. Apoi, ceea ce ține de informarea populației… Campania de informare a avut loc destul de devreme, iar din primele zile când au început să facă vaccinul, totul era foarte bine organizat. Respectiv, oamenii de stat și medicii au fost printre primii care s-au vaccinat și, în acest fel, populația a fost motivată să se vaccineze rapid. Până la sfârșit de martie, urmează a fi vaccinată practic 70-75% din populație. Cel puțin, aceste planuri și le impun autoritățile. 

— Surse media străine scriau despre buna organizare a campaniei de vaccinare în Israel, invocând, printre altele, că personalul medical chiar își oferea ajutorul peste programul oficial de muncă…

— Aici aș spune că e un procent mai mare al asistenților medicali per populație, respectiv, și ca număr sunt mai mulți. De asemenea, în Israel de multe ori se fac lucruri la nivel național, în care sunt implicați oameni din diferite sfere de activitate pentru a ajuta la anumite acțiuni, în mod gratuit. Populația este mai unită aici, oamenii se oferă să ajute, adesea se ajută unul pe altul și asta e un lucru familiar, obișnuit.

— Există o anumită doză de scepticism, în general, față de vaccinuri, din diverse motive. Cum încearcă să lupte autoritățile de acolo cu reticența față de vaccinare, în rândul oamenilor simpli?

— Cred că el există mai mult în rândul medicilor, pentru că cu cât mai multe cunoști, cu atât mai multe întrebări îți pui. Altminteri, dacă medicii fac vaccinul, atunci și oamenii simpli sunt mai predispuși să facă asta. Dar da, acest scepticism există, într-un mod sănătos – medicii se întreabă cum va acționa vaccinul asupra copiilor sau asupra gravidelor, multe dintre care aleg să nu îl facă. Există niște lipsuri de date, însă totodată știm că suntem într-o eră de digitalizare și e mult mai probabil ca aceste riscuri să fie diminuate la maxim. În ceea ce privește reacțiile adverse, le-am observat doar la persoanele hipersensibile la diverse medicamente sau care în trecut au avut șoc anafilactic – ele tot au un grad mai înalt de scepticism și pot alege să nu facă vaccinul. În rest, oamenii ascultă de recomandările medicilor. Pfizer e unul din cele mai bune vaccinuri care există acum, a trecut toate etapele de control. Noi am văzut, din rata de pacienți infectați cu care lucrăm, îmbolnăviri de COVID destul de nefavorabile, chiar în cazuri când pacientul e tânăr și sănătos. Asta și te face să alegi să faci vaccinul. Apoi, oamenii își doresc revenirea la o viață normală. Mulți și-au pierdut afacerile, ca și peste tot în lume, și ei își doresc să fie redusă infectarea cât mai curând. 

— Israelul a anunțat că ia în calcul și vaccinarea copiilor. Pe ce s-a mizat în acest caz?

— În cazul COVID e foarte puțin probabil ca și copiii să dezvolte simptome și, în același timp, foarte puțini copii, de 6 ani și mai mici, poartă măști. Aici e și capcana, să zicem așa – acești copii pot infecta alte persoane, ei nu sunt testați, nu au simptome și nu poartă măști. Un copil este mai activ și ar fi mult mai probabil să infecteze alte persoane în jur. Aici, ei își propun ca din luna aprilie să înceapă vaccinarea copiilor sub 16 ani. Dacă se recomandă sau nu, iarăși rămâne sub semnul întrebării – nu se știe cum va acționa acest vaccin în continuare în creștere, mai ales la partea feminină, în dezvoltarea ulterioară. Deci, sunt necesare mai multe date, nu putem ghici, e nevoie de statistică, de analize. 

— În ce măsură apar efecte adverse la persoanele deja vaccinate? 

— De obicei, aceste cazuri de agravare a stării sănătății după vaccin sunt asociate cu unele boli concomitente, de care suferă această persoană. Ca oricare vaccin, acesta dezvoltă niște simptome, cum ar fi de răceală, de exemplu, dar ele dispar rapid. Personal, am făcut vaccinul și nu am simțit nimic. Nu am auzit în Israel să fie complicații, însă știu că oamenilor cu hipersensibilitate la medicamente le e recomandat să se abțină de la vaccinare. 

— Pe ce perioadă funcționează vaccinul? Se pot îmbolnăvi ulterior cei care s-au vaccinat?

— Acum se vorbește despre tulpini ale COVID-19 și se spune că vaccinul dezvoltat împotriva COVID-19 inițial tratează în 60% din cazurile de tip nou, iar pe cel inițial – în 95%. Împotriva COVID, în varianta inițială, cel puțin pentru 8 luni nu mai avem risc de infectare, după vaccinare. Dacă e vorba despre variantele noi – cel puțin 4-6 luni, din ce spun sursele. De reinfectare, dacă am fost bolnavi, eu cred că asta e posibil, la fel cum sunt persoane care au fost bolnave de COVID o lună în urmă și apoi se reinfectează, deci care au anticorpi prezenți și sunt reinfectați, nu se cunoaște de ce. Acum se analizează în Israel un nou tip de virus COVID și se pune întrebarea dacă a făcut sau nu o mutație. 

— Cum a reușit Israel să asigure condiții pentru transportarea vaccinului? 

— Nu cunosc de unde are Israel frigidere, dar dispune de frigidere speciale, care asigură temperatura sub -70 grade. Numărul de frigidere a permis să fie deschise multe instituții în țară, unde se poate face vaccinarea. Stocarea vaccinului este cea mai mare problemă, respectiv, dacă e rezolvată asta, pot fi multiplicate și centrele pentru efectuarea vaccinului. Ăsta e tot secretul. Ei au aceste frigidere, destul de multe, care au fost implicate inițial, pregătite până la procurarea vaccinului. 

— Spuneați mai devreme că și dvs. ați fost vaccinat. Cum a fost, aveați dubii înainte să-l faceți? 

— Având în vedere că Israelul e una din țările dezvoltate la capitolul medicină și cunosc colegi, epidemiologi și microbiologi de rang internațional care s-au vaccinat, dubiile s-au dispersat. În cazul meu, vaccinul a fost rapid și fără durere, deși cam 2-3 zile mai apoi au fost niște dureri la umăr. 

— Sunt niște reguli de respectat după vaccinare? 

— Se recomandă să nu consumăm alcool – se are în vedere excesiv, să nu încălzim cu apă fierbinte partea vaccinată prea tare în duș, pentru că, la fel ca oricare vaccin, ar putea agrava simptomatica – dureri de cap, amețeli sau stare de somnolență. Nu e nimic deosebit comparativ cu alte vaccinuri. 

— Credeți că digitalizarea sistemului medical din Israel a ajutat în gestionarea mai eficientă a pandemiei și a campaniei de vaccinare?  

— Da, la nivel național, există o bază de date accesibilă pentru personal medical în orice spital. Se cunosc foarte bine categoriile de vârstă, se cunoaște foarte bine istoricul medical al oamenilor și această statistică poate fi folosită în câteva clickuri pentru a direcționa vaccinarea și informarea, precum și monitorizarea la distanță. Partea asta de digitalizare medicală sigur că ajută mult la organizare. 

— R. Moldova se confrunta și până la pandemie cu un exod al cadrelor medicale, iar unii experți sugerează că încă mai mulți lucrători vor părăsi sistemul în anii care vin. Dvs. de ce ați plecat din R. Moldova? 

— Acum sunt într-un program pentru o perioadă determinată aici, în Israel, după care urmează să decid dacă revin sau prelungesc un alt program în altă țară. În R. Moldova, dacă partea teoretică este bună, la un nivel destul de înalt, atunci partea tehnică lasă de dorit. Oamenii nu vor să investească în asta. Noi avem un sistem medical încă sovietic. Dacă este posibilitatea de a pleca în altă țară, unde poți activa în domeniu și trata oamenii cu ultimele tehnologii medicale, de ce să n-o faci? Cu adevărat, din Moldova pleacă mulți medici, mulți dintre colegii mei au plecat, fără să se întoarcă. În mod normal, un medic, la muncă, nu ar trebui să se gândească cum va trăi din salariu. Ca să poți să te dedici total medicinei, pacientului, sistemului, trebuie să știi că ești, cât de cât, asigurat economic. În țările slab dezvoltate, trebuie să te gândești la o altă opțiune, unde să mai lucrezi, și atunci mai scazi din această dedicație. În Israel, medicii au aproape de 4 ori peste salariul mediu pe țară. Pe lângă asta, aici, când spui că ești medic, ești respectat, plus că ai tot felul de beneficii, inclusiv din partea băncilor pentru credite, de exemplu. Adică, lucrurile stau altfel. Totodată, știu mulți medici în R. Moldova care, în pofida dificultăților, fac lucruri foarte bune. Sigur că în orice țară ai pleca – am fost și în Franța, și în Belgia ca student, oricum te simți străin. Eu, personal, vreau să mă implic în dezvoltarea sistemului medical din R. Moldova, însă înțeleg că, în afară de faptul că va fi foarte complicat de făcut asta – de atras investiții și dezvoltări tehnologice, există și alți factori care pun multe impedimente. 

— Vă mulțumim!