„Judecătorii sunt puternici prin statutul lor și nu au nevoie de relații cu politicienii sau cu oameni de afaceri ca să devină puternici”

Interviu cu Viorica Puică, magistrată la Judecătoria Chișinău

— Acest dialog al dvs. cu ZdG are loc în zilele când eforturile de reformare a justiției au generat căderea Guvernului Maiei Sandu. Cine și de ce, în R. Moldova, are frică de o justiție reformată?

— Justiție reformată, cu adevărat, ar însemna, în primul rând, o justiție independentă de politic și de politicieni, un sistem judiciar cu judecători profesioniști, integri și onești, asigurați cu condiții adecvate de muncă, salarii și pensii corespunzătoare rigorilor internaționale. Un sistem în care nu ar exista pârghii ce ar intimida judecătorii. Dacă justiția ar fi independentă politic, lucrurile în țară s-ar schimba esențial în bine. Sper mult să înțeleagă acest adevăr politicienii de azi. Ei vin și pleacă, la anumite perioade, iar justiția rămâne, cu oamenii din sistem. Cu cât mai repede vor găsi și vor implementa mecanismele de excludere a politicului din sistem, cu atât mai repede justiția va reveni la normalitate, iar schimbările vor fi mai eficiente. Toate Guvernele care s-au perindat la putere au încercat, sub diferite forme, să ia sub control sistemul judecătoresc și procuratura, invocând că sunt probleme de corupție, de control din partea politicienilor oponenți, ilegalități. Ei consideră că, anume prin implicarea lor, lucrurile se pot schimba în bine. Absolut greșit. De o justiție reformată le este frică celor care neglijează legea, care sunt corupți, care activează ilegal și folosesc în activitățile lor procurorii și judecătorii corupți și vulnerabili.

— Dacă ați fi ministră a Justiției, ce ați întreprinde imediat, pentru a edifica un sistem de drept corect, echitabil?

— Noi avem legislație care, în esență, asigură un sistem de drept corect și echitabil, dar marea problemă sunt oamenii. Regretabil, dar nu toți justițiarii sunt integri și onești. Chiar și dintre colegii mei, se pare, nu toți înțeleg în ce constă statutul judecătorului. Judecător înseamnă profesionism, această muncă implică dedicație, auto perfecționare, responsabilitate, curaj, integritate și onestitate.

În prezent, Ministerul Justiției urmează să identifice mecanisme legale, în corespundere cu Constituția R. Moldova și cu Recomandările Comisiei de la Veneția, pentru evaluarea judecătorilor. În opinia mea, evaluarea ar trebui efectuată exigent, la toate instanțele judecătorești, în aspect de integritate și calități personale relevante funcției de judecător. Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca organ de autoadministrare a sistemului judecătoresc, prin intermediul Colegiilor sale, după caz, și Inspecția Judiciară, trebuie să identifice și să-i scoată din sistem pe cei care nu-și declară deschis averile, insultându-ne inteligenta, pe cei care acumulează bogății din activitatea de înfăptuire defectuoasă a justiției, neglijând drepturile și interesele cetățenilor. Ei trebuie să înțeleagă că locul lor nu este în sistem și să plece să acumuleze bogății din activități de business, dar nu din activitatea de magistrat.

Totuși, acest gen de judecători nu se regăsesc în număr mare în sistemul judecătoresc. În prezent, anume acești judecători depun rezistență pentru reformarea efectivă a justiției. În acest context, e important ca politicienii să nu-i încurajeze. Noi dorim să scăpăm de ei. Cetățenii R. Moldova, investitorii străini, au dreptul la o justiție echitabilă, iar noi, judecătorii, avem nevoie de credibilitatea cetățeanului în actul de justiție. Pentru a edifica un sistem de drept corect și echitabil, e nevoie de voință politică și de membri ai CSM, cu verticalitate, curajoși, vocali, profesioniști, integri și onești.

— De la un procuror european – la un procuror independent, după care – ajunși în punctul 0. De ce atât de dificil se identifică un procuror general în R. Moldova?

— Politicienii ar trebui să fie de buna credință, dacă își doresc o schimbare și bine pentru acest popor. Doar astfel justiția ar putea ieși de sub influență politică. Cred că, în sistemul Procuraturii, sunt destui procurori independenți, profesioniști și integri, cu experiență, care ar putea exercita această funcție. Funcția de procuror general este importantă într-un stat. Procurorul general, pe lângă alte atribuții, exercită controlul asupra activității procurorilor și pornește, atunci când e cazul, urmărirea penală împotriva procurorilor. La fel, având acordul CSM, are atribuția de a porni urmărirea penală și în privința judecătorilor. Atribuții destul de importante în procesul de eradicare a corupției din justiție, și a contribui la edificarea unei justiții corecte, echitabile, iar în cele din urmă – la un stat de drept. Dezvoltarea unui stat, dar și bunăstarea oamenilor depind de calitatea actului de justiție și acest deziderat trebuie să-l înțeleagă fiecare procuror, fiecare judecător, dar și politician. După părerea mea, procurorul general trebuie să fie selectat din rândul procurorilor, și propus pentru numire în funcție șefului statului de către Consiliul Superior al Procurorilor. Rolul de bază trebuie să-l aibă acest consiliu, care e organul de asigurare a autoadministrării sistemului Procuraturii și garantul independenței şi imparțialității procurorilor.

— Care sunt cele mai vulnerabile subiecte în justiția de la noi?

— Selectarea, numirea, promovarea judecătorilor, integritatea unor judecători, procedura de alegere a membrilor CSM.

— În R. Moldova, corupția e „activă” de ambele părți, printre cei care corup și printre cei care se lasă corupți. Cum e în sistemul judecătoresc?

— Sistemul judecătoresc are multe neajunsuri și lacune, fapte despre care am vorbit și anterior, dar informații mai detaliate le am și eu din presă, în special în urma investigațiilor jurnalistice. Vreau să fiu înțeleasă corect, activitatea mea profesională, zi de zi, de la ora 07.00 și până la 18.00, decurge în acest birou și în sala de ședință. Nu am timp pentru alte activități și nici statutul judecătorului nu-mi permite alte activități.

— Cât de simplu sau cât de complicat e să-ți păstrezi un nume în acest domeniu?

— A păstra un nume în sistemul judecătoresc pentru mine înseamnă: în activitate să te conduci doar de lege, să te autoperfecționezi, să excluzi tot felul de cârdășii sau oferte ilicite, să ai putere de a refuza multor persoane și, în caz de necesitate, să recurgi chiar la denunțarea cazurilor sau tentativelor de corupție. E foarte simplu să activezi în conformitate cu legea. Mereu m-am întrebat de ce unii, din același sistem, lucrează altfel. E simplu să-ți păstrezi numele în acest domeniu. Ești așa cum ești. În prima perioadă de activitate, am avut dificultăți în relațiile cu anumiți colegi, care, până la urmă, s-au conformat felului meu de a fi.

— În justiție avem breasla judecătorilor, a procurorilor și a avocaților. De fapt, cum funcționează corupția în cele trei bresle?

— Personal, cred că majoritatea judecătorilor, procurorilor și avocaților sunt oameni onești, cu demnitate, care nu se implică în acte de corupție. Cred că sunt puțini dintre cei la care faceți referire dvs. Puțini, dar care fac mult rău justiției și societății în ansamblu. Nu știu exact cum funcționează corupția în cele trei bresle. Dar, dacă există corupție, toate breslele sunt afectate de acest flagel. În esență, nivelul corupției într-un stat depinde direct de integritatea sistemului judecătoresc.

— Care, totuși, din cele trei, vi se pare cel mai mult afectată de corupție?

— Nu pot spune. Cu certitudine, însă, pot spune că dacă e afectat sistemul judecătoresc de corupție, atunci nu mai putem conta pe dreptate și pe un stat de drept.

— Cine, cum, vreodată, a încercat să vă mituiască? Cum ați reacționat?

— Au fost mai multe încercări. Din start, i-am avertizat să nu continue pentru că apreciez intervenția ca o influență necorespunzătoare. Îi atenționez că am obligația să nu admit manifestări de corupție și să denunț imediat influențele necorespunzătoare.

— Ați rostit mai multe discursuri critice despre situația din sistemul judecătoresc. Cum au reacționat colegii? Ce a urmat? S-a schimbat sau nu situația?

— Majoritatea colegilor au reacționat pozitiv. Trebuie să spun că discuții despre situația din sistemul judecătoresc au loc permanent între colegi. De fiecare dată, încerc să-mi încurajez colegii, să promovez corectitudinea, profesionismul, onestitatea, integritatea și curajul. Observ o dinamică pozitivă, cel puțin în colectivul nostru, îl văd unul consolidat și optimist.

— De mai multe ori v-ați pronunțat împotriva oricăror relații ale judecătorilor cu politicieni sau oameni de afaceri. Cum credeți, din ce cauză acest fel de relații sunt greu de stopat?

— Pentru că oamenii doresc să relaționeze, se consideră cu influență sau poate le place unora să fie influențați. Am mai spus și cu alte ocazii, îmi pare rău că unii dintre colegii noștri nu înțeleg că ei sunt puternici prin statutul lor și nu au nevoie de relații cu politicienii sau cu oameni de afaceri ca să devină puternici.

— Ani de zile presa și opinia publică declarau că Vladimir Plahotniuc ar fi controlat inclusiv justiția din R. Moldova. Cum avea loc acest control?

— Nu cunosc cum anume avea loc acest control. Sunt judecător și am obligația să mă expun doar în baza faptelor și legii.

— Să vorbim și despre dosarele cele mai scandaloase. Și Veaceslav Platon, și Vlad Filat afirmă, prin intermediul avocaților lor, că justiția de la noi nu le-a făcut dreptate. Ce se întâmplă de fapt cu aceste dosare?

— Nimănui nu-i place să fie urmărit penal, arestat și, cu atât mai mult, condamnat. Din câte cunosc, există decizii irevocabile de condamnare, pe care nu le pot comenta. Oamenii trebuie să răspundă pentru faptele lor. Dacă Veaceslav Platon, Vlad Filat, fost lider politic, fost deputat și fost prim-ministru, sau alți demnitari de stat, au ajuns pe banca acuzaților și au fost condamnați, înseamnă că sistemul judecătoresc a avut probe, a avut argumente. Judecătorii examinează cauzele penale care ajung pe masa lor.

— Câtă forță de decizie în sistemul judecătoresc are CSM?

— CSM este organul de autoadministrare a sistemului judecătoresc. Forța de decizie a CSM-lui în sistemul judecătoresc este esențială. CSM, ca organ care asigură independența justiției, ar trebui să numească și să promoveze judecători pe criterii de profesionalism și integritate. În legătură cu Declarația Parlamentului R. Moldova cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului, având în vedere recomandările preliminare ale Comisiei de la Veneția, în contextul reformei inițiate, membrii CSM urmează să se întâlnească cu judecătorii și să discute despre problemele din sistem, să colaboreze cu Ministerul Justiției, Parlamentul și cu șeful statului, să se expună, prin avize, asupra proiectelor de lege. Este important ca membrii CSM să încurajeze judecătorii mai activi, care luptă pentru consolidarea sistemului judecătoresc și independența acestuia, să se ferească de a aplica sancțiuni apte de a produce un efect descurajant, să asigure un echilibru între a proteja autoritatea puterii judecătorești și dreptul unui judecător la libera exprimare. Rolul decisiv în curățirea sistemului judecătoresc și asigurarea independenței aparține CSM.

— Ce se mai aude în cazul judecătorului Mihai Murguleţ, care ar fi fost autorul notei informative ce a dus la înlăturarea şi revocarea din funcții a mai multor judecători. Cum s-a finalizat acest subiect?

— Nu cunosc cazul. Pentru detalii puteți apela la CSM și la judecătorul Murguleț. Tot ce știu este că persoanele înlăturate din funcțiile administrative, în baza hotărârilor definitive ale Curții de Apel Chișinău, au fost repuse în funcții și activează.

— Sunteți magistrata care a suspendat decretul preşedintelui R. Moldova privind retragerea cetățeniei lui Traian Băsescu. Ce argumente ați adus atunci în favoarea acestei decizii?

— Da, așa este. S-a dispus suspendarea decretului președintelui R. Moldova privind retragerea cetățeniei, ca măsură de asigurare a acțiunii, până la examinarea fondului cauzei. Argumentele au fost similare altor cazuri examinate după procedura contenciosului administrativ. Făcând uz de standardul de probă pentru asigurarea acțiunii – presupunere rezonabilă, măsura se aplicase în scopul prevenirii unui prejudiciu iminent.

— Au existat sau mai sunt pe rol câteva dosare ce vizau corupția unor judecători. Ce credeți despre acestea? Cum explicați că, deși prinși în flagrant, unii magistrați sunt achitați sau chiar restabiliți în funcții?

— Da, cunosc mai ales din presă despre unele cazuri. Instanțele judecătorești au achitat persoanele din motiv că au fost provocați. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în jurisprudența sa, a reiterat că, dacă fapta are loc în baza unor provocări ale organelor de drept, în lipsa cărora fapta nu ar fi existat, toate probele obținute în urma provocării se exclud din dosar. Decizia de achitare duce la reabilitarea deplină a persoanei, inclusiv la restabilirea în funcție.

— Vă mulțumim.

Pentru conformitate, A.G.