Interviu (VIDEO): „Judecătorii sau funcţionarii corupţi ajung la închisoare, pentru că nimeni nu e mai presus de lege”

Interviu cu Karen R. Hilliard, şefa Agenţiei pentru Dezvoltare Internaţională a SUA (USAID) din Republica Moldova

— Recent USAID a început finanţarea unui nou proiect în domeniul justiţiei, de circa 5 milioane de dolari. De ce credeţi că este importantă reforma justiţiei în R. Moldova?

— Reformarea sectorului justiţiei asigură realizarea a două lucruri: primul este protejarea drepturilor tuturor cetăţenilor şi al doilea este crearea unui mediu concurenţial echitabil pentru afaceri. Cu alte cuvinte, asigurarea funcţionării legislaţiei în aşa mod, încât să fie atrase investiţiile străine şi cele autohtone. În acest fel se creează locuri de muncă şi R. Moldova se dezvoltă, iar fără legi şi reforma justiţiei, aceste lucruri nu pot fi realizate.

Au fost făcute multe sondaje de opinie care arată atitudinea societăţii faţă de starea de lucruri. Unul din sondajele din anii trecuţi arăta că doar 8% din cetăţenii R. Moldova aveau încredere în sistemul judiciar. Acelaşi sondaj a arătat peste un an că 24% din cetăţeni au încredere în acest sistem. Este o creştere semnificativă, dar încă trei din patru moldoveni nu au încredere în sistemul judiciar. Noi salutăm încercările Ministerului Justiţiei de a asigura această creştere, dar cred că toţi vor fi de acord cu mine că mai este mult de lucru. Dacă vă doriţi o democraţie funcţională în care oamenii ar crede, ei trebuie să creadă că sistemul este onest.

— Cum este dialogul cu autorităţile din R. Moldova?

— Productiv.

— Care sunt răspunsurile lor la solicitările de realizare a reformelor? Fac promisiuni, refuză, spun că nu este posibil?

— Ei spun da, noi ne-am dori. A existat o pauză între primul şi al doilea proiect de reformare a justiţiei, finanţate de USAID. Ministrul a fost foarte îngrijorat că ne ia atât de mult timp ca să lansăm acest al doilea proiect. Câteodată procesele de achiziţii, procurări, asigurarea transparenţei iau mai mult timp, dar acestea sunt regulile.

Mai întâi de toate, trebuie să fim de acord că e necesar să fie creat şi menţinut un sistem de selectare a judecătorilor prin concurs, cu nişte condiţii foarte clare şi egale. Cu câteva săptămâni în urmă, această problemă s-a discutat la o masă rotundă, unde s-a văzut că a fost înregistrat un progres, dar au fost semnalate şi anumite lacune, care trebuie lichidate. Este foarte important pentru sistemul judiciar.

— Când vedeţi că anumiţi judecători sunt promovaţi pentru anumite performanţe, iar alţii – pentru performanţe scăzute, având şi proprietăţi care nu corespund veniturilor legale, cum credeţi că se integrează aceasta în procesul de reformă?

— Ne dăm seama cu toţii că mai este corupţie în justiţie. Sunt mai multe modalităţi de a aborda această problemă, uneori proiectele noastre pot ajuta, alteori – nu. Noi nu ne ocupăm cu investigaţiile penale, este sarcina guvernului de a identifica aceşti judecători corupţi, de a-i investiga.

Oricum, noi lucrăm în continuare, am stabilit acest lucru cu Ministerul Justiţiei. Propunem soluţii moderne IT, care vor ajuta la reducerea cazurilor de corupţie pe două căi: prima este îmbunătăţirea sistemului de repartizare a dosarelor, vom lucra pentru a dezvolta transparenţa. Judecătorii trebuie să primească cazurile aleatoriu, fără posibilitatea de a alege şi de a face diferite înţelegeri. În al doilea rând, lucrăm asupra dezvoltării sistemului de colectare de date. Aceste date vor arăta cât de activi sunt judecătorii, ce tipuri de cazuri examinează. Dacă vor exista semne de alarmă, vor putea fi iniţiate testări suplimentare, acţiuni educaţionale. Noi lucrăm la digitalizarea tuturor înregistrărilor şedinţelor judiciare, anterior am avut un proiect-pilot în acest sens cu guvernul estonian, care a cuprins Judecătoria de la Nisporeni şi Curtea Supremă de Justiţie. Acum ne propunem să ajungem cu această iniţiativă în toate instanţele. Jurnaliştii, dar şi toţi cetăţenii, vor avea posibilitatea să acceseze sistemul de date pentru a vedea deciziile luate de instanţă. Pentru noi este important să creştem transparenţa, iar sistemul să facă mai dificile condiţiile pentru comiterea actelor de corupţie. Vom susţine Ministerul Justiţiei, precum şi Consiliul Superior al Magistraturii să facă aceste reforme cât mai vizibile, e necesar de a creşte capacitatea de comunicare cu cetăţenii.

— Pe de o parte, aduceţi noi soluţii IT pentru sistemul de justiţie, iar pe de alta, vedem că soluţiile care au fost implementate în cadrul proiectelor anterioare sunt alterate. De exemplu, baza de date a instanţelor nu mai este publică, motorul de căutare a fost blocat, reporterii, redacţiile care scriu constant despre justiţie nu au fost consultaţi înainte de aceasta.

— Înţeleg îngrijorarea dvs., aceasta mi-a atras şi mie atenţia. Suntem îngrijoraţi că sunt făcute schimbări în modul în care poate fi accesată baza de date, că nu pot fi căutate dosarele după denumire, nume. Întrebarea este destul de binevenită, încercăm să discutăm cu autorităţile pentru a stabili cum poate fi redeschis accesul la baza de date. Ştim că sunt şi persoane care abordează chestiunea din partea opusă, cum că ar fi violată viaţa lor privată. Este necesară o dezbatere, trebuie să fie şi o cale de rezolvare a nemulţumirilor legate de viaţa privată. Noi, oricum, facem accesibilă majoritatea informaţiei în presă.

— Ce s-ar întâmpla dacă în SUA un judecător ar lua mită, sau ar lua decizii motivate politic, sau ar îndeplini comenzi guvernamentale?

— În primul rând, sistemul de justiţie din SUA este destul de matur, şi astfel de cazuri nu prea se întâmplă. Iar dacă se întâmplă, un astfel de caz va fi investigat, judecat, iar judecătorul, dacă va fi găsit vinovat, va sta după gratii. După expirarea termenului de detenţie, acesta nu va putea deţine niciun post public, aceasta este o mare încălcare a legii în SUA şi este pedepsită sever.

— Asta se întâmplă absolut cu toţi acei care ocupă funcţii publice şi abuzează de banii publici?

— Da, bunăoară, dacă eu mi-aş permite aşa ceva, aş fi investigată şi arestată, mi-aş pierde locul de muncă. Ideea principală este că nimeni nu e mai presus de lege. Dacă faci ceva asemănător şi vei fi prins, vei avea probleme.

— USAID oferă Republicii Moldova o asistenţă financiară impresionantă. Cum vă asiguraţi că aceşti bani nu vor fi utilizaţi în scopuri greşite?

— Da, R. Moldova este o ţară coruptă. Noi operăm în ţările în care există probleme ca să ajutăm la dezvoltarea democraţiei. Ne-am obişnuit să activăm în medii complicate, cu riscuri, inclusiv de coruptibilitate. Ceea ce facem, în primul rând, e să semnăm acorduri, care prevăd responsabilităţi şi obligaţii. Aceste acorduri prevăd creşterea economică, dar şi dezvoltarea democraţiei. Şi în fiecare an, când aprobăm bugetul, asigurăm şi transparenţa banilor. Guvernul ştie exact ce facem, câţi bani sunt alocaţi pentru instituţii guvernamentale sau pentru societatea civilă. Dacă ne dorim transparenţă în societate, trebuie să o modelăm noi înşine, fără proiecte secrete.

Consumul resurselor financiare este monitorizat, dar şi calitatea implementării proiectelor. Aici, la USAID, avem un grup de persoane care se ocupă cu monitorizarea proiectelor în permanenţă. Asta înseamnă că ei pleacă la Bălţi sau la Cahul, oriunde se implementează proiecte din fonduri USAID. Când trebuie să semnăm un acord cu Ministerul Justiţiei, discutăm care sunt aşteptările lor de la noi şi care sunt aşteptările noastre de la ei. Stabilim criteriile de evaluare. Dacă proiectul e pe doi ani, analizăm îndeplinirea criteriilor după primul an.

— După un an în care aţi văzut că proiectul este realizat greşit, ce faceţi?

— Oprim proiectul. Mai întâi vom încerca să comunicăm cu Guvernul ca să rezolvăm problema, dar dacă nu sunt rezultate, oprim finanţarea, şi ei ştiu asta.

— Aceşti bani sunt ai cetăţenilor de rând din SUA. Ei chiar oferă aceşti bani din salariile lor?

— Sunt bani din taxele americanilor, ai oamenilor simpli, fermieri, învăţători, pensionari. Chiar şi mama mea de 90 de ani achită taxe. 1,5% din bugetul SUA merge pentru asistenţă şi proiecte externe. Este o sumă semnificativă. Deci este foarte important să monitorizăm modul în care sunt cheltuiţi banii şi să comunicăm despre asta. Totodată, cred că moldovenii trebuie să ştie că aceşti bani sunt pentru o calitate a vieţii mai bună, iar banii donaţi pentru ei pot avea efectul dorit doar dacă sunt monitorizaţi.

Pentru următorul an fiscal avem aşteptări că SUA va aloca pentru dezvoltarea R. Moldova aproximativ 45 milioane de dolari, o sumă considerabilă. Scopul nostru este ca o mare parte din bani să ajungă în localităţi din afara Chişinăului, în agricultură, afaceri, infrastructură. Vom lucra cu primăriile şi consiliile municipale pentru a dezvolta administraţia locală şi regională.

— USAID a dezvoltat multe proiecte în Moldova. Unele aduc schimbări vizibile, altele – aduc reforme cu mult greu. Care dintre acestea v-au produs cele mai mari satisfacţii?

— O să nominalizez proiectele, dar nu înainte de a menţiona faptul că monitorizăm implementarea acestora. Avem un control strict asupra modului în care sunt cheltuiţi banii. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că nu oferim asistenţă guvernului fără să controlăm cum sunt utilizaţi banii.

Printre proiectele noastre de succes sunt cele implementate în patru sectoare: vinificaţie, turism, IT şi manufactură. Acestea sunt sectoarele care ajută la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, la crearea locurilor de muncă pentru oamenii din Moldova. Noi am muncit în acest domeniu pe parcursul unui deceniu şi considerăm că a fost un succes nemaipomenit. Scopul nostru a fost să lucrăm cu companiile IT, cu cei din industria vinului, din sfera turismului sau a manufacturilor pentru a implementa tehnologii, a dezvolta servicii bune în Moldova şi a face produsele locale competitive şi bune pentru a fi exportate pe extinsa piaţă europeană şi pe cea globală.

Ajutăm guvernul R. Moldova să-şi diversifice exporturile şi să nu se oprească doar la piaţa rusă şi a fostelor state CSI. Or, s-a demonstrat că acestea nu sunt parteneri de încredere, pentru că impun embargo asupra vinurilor şi producţiei voastre agricole. Deci noi vrem să protejăm Moldova de astfel de pericole şi s-o ajutăm să-şi diversifice lista de importatori.

Vă dau un exemplu, în anii 2000, Federaţia Rusă a impus două embargouri asupra vinului moldovenesc. Vinul moldovenesc aducea anual din export 400 de milioane de dolari SUA, dar nu era de cea mai bună calitate, fiind exportat, în fond, pe piaţa rusă. Atunci când această piaţă a fost închisă pentru Moldova, industria vinului a fost aproape distrusă. Am lucrat mult cu Ministerul Economiei, cu cel al Agriculturii, cu instituţiile specializate în dezvoltarea industriei vinului şi a viţei de vie, cu producătorii, pentru a ajuta Moldova să treacă la un nivel mai înalt în producerea vinului îmbuteliat. Acum, 70% din vinul produs în Moldova este vândut partenerilor non-CSI. Din acesta, 40% sunt exportate în Europa şi alte 30% în Asia. Moldova a câştigat anul trecut 232 de medalii de aur, argint şi bronz pentru calitatea vinurilor. Este un exemplu care ilustrează că putem lucra atât cu guvernul, cât şi cu sectorul privat. În acest context, vreau să menţionez că 22 de vinării mici care s-au deschis în ultimii ani şi produc vin de calitate înaltă exportă acum pe pieţe sigure. Apreciem şi efortul Guvernului de a reformula şi modifica legislaţia pentru ca vinăriile mici să poată intra în acest circuit. Exact aşa lucrăm şi cu alte industrii, cu sectorul IT, bunăoară, pentru a promova start-up-urile, pentru a accelera dezvoltarea tehnologiilor, pentru a angaja mai mulţi tineri. Vrem să ajutăm Moldova ca tinerii să rămână acasă, să-şi facă familii aici, să aibă locuri de muncă.

Ne propunem să aducem în Moldova conceptul Smithsonian, cel mai mare complex muzeistic de istorie naturală din lume, aflat în Washington DC, SUA. Încercăm să lucrăm cu Ministerul Culturii pentru a lansa un proiect legat de turismul cultural, care va pune în valoare cele mai frumoase şi interesante locuri din Moldova. În momentul de faţă, turismul oferă doar 1% din PIB-ul naţional, dar credem că în 10 ani această cifră se poate tripla. Locurile frumoase din Moldova pot deveni şi mai atractive, dacă vor fi dezvoltate vinăriile, gastronomia, alte produse şi servicii.

Vrem să ajutăm fermierii şi agricultorii să dezvolte culturi roditoare pe terenuri mici, să crească livezi mai productive de piersici, pruni, cireşi. De exemplu, săptămâna trecută am vizitat un producător de miere din Bulboaca, Anenii Noi. Produce miere de înaltă calitate, care poate fi exportată în UE. Potenţialul apicultorilor moldoveni e foarte mare, pentru că posibilitatea de export a mierii pe piaţa europeană este nelimitată. Tot ce trebuie să facă este să respecte standardele.

— USAID susţine şi combaterea propagandei şi a informaţiilor false. Cât de mult reuşeşte acest lucru, în situaţia în care majoritatea canalelor TV din casele cetăţenilor R. Moldova vin din Federaţia Rusă? Majoritatea cetăţenilor au acces la doar 3-4 canale din UE, dar şi acelea sunt în rusă, cum ar fi EuroNews sau EuroSport.

— Da, este o problemă, Moldova este vulnerabilă în faţa fluxului de manipulare mediatică din Rusia. Cetăţenii privesc ceea ce transmit canalele ruseşti pentru că uneori chiar conţinutul acestora este mai calitativ decât cel transmis de canalele tv de aici. Aşa, oamenii ajung să privească ştirile din Rusia, care conţin multă propagandă. În acest sens, e nevoie de mai multe oportunităţi legislative pentru canalele locale, ca să poată produce conţinut atractiv şi de calitate, sau să procure conţinut european. Piaţa media din R. Moldova nu este matură, de aceea vrem să încurajăm proiecte de creare a unor programe de calitate în limba română sau chiar şi în limba rusă la canalele locale şi să deschidem piaţa externă, ca să poată fi procurat conţinutul diferitor companii din Vest. În cele din urmă, venim cu proiectele date pentru a învăţa societatea să diferenţieze realul de ficţiune. Noi numim asta alfabetizare/educaţie mediatică. Şi pregătim oamenii, în special tinerii, să facă diferenţa între o ştire adevărată şi una falsă. Pentru a avea propriile opinii relativ la anumite noutăţi.

— Cum credeţi, care este rolul mass-media şi al societăţii civile în fortificarea democraţiei?

Presa, ca şi societatea civilă, are misiuni extrem de importante. Prima este de a mobiliza societatea să-şi exprime opinia prin organizarea unor dezbateri asupra deciziilor guvernului privind anumite schimbări şi reforme. Pe de altă parte, trebuie să monitorizeze activităţile guvernului, legile adoptate, implementarea acestora şi să urmărească efectul lor. Acesta este rolul de câine de pază. În acest mod societatea se impune în procesul de control asupra actului guvernării. Mass-media mai are un rol, de a scoate lucrurile ilegale la lumină, de a informa publicul, de a prezenta un pluralism de opinii. Este foarte important şi rolul jurnalismului de investigaţie, care trebuie să arate atât problemele sectorului public, cât şi problemele sectorului privat.

— Mai ales când sectorul privat este în relaţii cu guvernul…

— Nu doar guvernul ar putea comite ilegalităţi, dar şi sectorul privat. Acesta este rolul presei şi al societăţii civile, nu este foarte acceptat, dar necesar.

— Deocamdată, se pare că politicienii reuşesc mai bine să controleze mass-media, decât viceversa.

— Moldova, ca şi multe alte state, se confruntă cu problema concentrării mass-media sub umbrele politice. Nu este ceva ieşit din comun, asta se întâmplă şi în SUA, unde persoane influente deţin posturi de televiziune, radio sau ziare. Aceşti oameni folosesc media pentru a-şi impune opinia. Este important ca legislaţia să limiteze influenţele nefaste. USAID tocmai a lansat un proiect numit „Media M”, care are scopul de a fortifica grupurile mass-media mici, dar independente, de a le ajuta să obţină sursele necesare pentru a realiza investigaţii, a obţine performanţe profesionale, pentru a se dezvolta şi a creşte, făcând jurnalism în interesul cetăţenilor.

— Recent Ministerul Justiţiei a făcut public un proiect de modificare a legii cu privire la ONG-uri, care pune pentru prima dată problema interdicţiei finanţării ONG-urilor din surse externe, chiar dacă presa independentă şi societatea civilă nu ar putea exista din surse locale, de vreme ce acestea nu sunt disponibile.

— Consider că nu va fi deloc bine pentru societate. Ştiu că a fost format un grup de lucru, în care a fost inclusă şi societatea civilă, care lucra asupra acestui proiect de lege, şi cred că Ministerul Justiţiei va accepta un dialog deschis. Sunt de acord că organizaţiile societăţii civile trebuie să primească suport de la cetăţenii din propria ţară, dar în R. Moldova acest lucru încă nu e posibil, pentru că este necesară o clasa mijlocie dezvoltată şi o cultură anumită a filantropiei, a participării, care încă nu există. Un prim pas în direcţia dată a fost aprobarea legii celor 2%, care permite oricărui cetăţean plătitor de taxe să aloce 2% din taxele sale oricărui grup din societatea civilă. E o lege perfectă. Deocamdată, numai 20 de mii de moldoveni au decis să doneze cele 2%. E nevoie ca fiecare cetăţean să participe. Totuşi, cred că e mai greu să colectezi fonduri din Moldova decât din exterior. Înţelegem că această propunere de interzicere a finanţării externe pentru societatea civilă a fost făcută din teama implicării în campanile politice. Sper că autorităţile şi societatea civilă vor reveni la masa de negocieri şi acest caz se va rezolva corect. Trebuie să muncim împreună, de aceea consider că societatea civilă trebuie să fie prezentă la masa de negocieri.

— O altă problemă acută a jurnaliştilor de investigaţie este accesul la informaţie, şi anume la informaţia ce ţine de averile, interesele, afacerile demnitarilor, de cazurile acestora în instanţă, de proprietăţile lor. Bazele de date sunt tot mai restricţionate în ultimii ani, chiar dacă, potrivit legii, ar trebui să fie publice.

— Noi credem în libertatea informaţiei, aceasta este asigurată de Constituţie. Nu cunosc detalii despre accesul jurnaliştilor la anumite baze de date, de aceea nu pot să comentez asupra tuturor cazurilor. În ceea ce priveşte baza de date cu privire la instanţe, pot spune că proiectul nostru lucrează asupra sistemului IT, sunt alocate sume enorme şi nouă chiar ne pasă dacă această informaţie este accesibilă. După cum am menţionat anterior, înţeleg că sunt anumite îngrijorări referitoare la viaţa privată, acestea există şi în SUA, bunăoară, inaccesibilitatea datelor privind minorii sau abuzurile sexuale. Noi, ca donatori, ne rezervăm dreptul de a ne implica într-un dialog direct cu guvernul, chiar săptămâna viitoare am o întrevedere inclusiv pe acest subiect.

— Ce mesaj aţi adresa comunităţii de cititori ai ZdG, care urmăresc şi chiar se implică în lupta cu corupţia şi contribuie la o mai bună guvernare deja de 13 ani?

— Este foarte important rolul cetăţeanului simplu în procesul de democratizare. Cetăţeanul determină ce trebuie să facă guvernul. De aceea, este necesar ca fiecare cetăţean să participe, să ne spună ce îşi doreşte şi cum vede el starea de lucruri. Eu aş încuraja fiecare moldovean să participe la viaţa civică. Pentru mulţi oameni aceasta înseamnă implicare la nivel local, căci anume astfel ei pot influenţa lucrurile mai bine. Aducem schimbări împreună în micile localităţi şi ajungem puternici în cele mai mari.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate: Alina Radu, Liliana Botnariuc